Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 este una dintre disciplinele care preiau, \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103, aceste elemente pe care le pune \u00een practic\u0103 \u0163in\u00e2nd cont de bagajul informa\u0163ional \u015fi de strategiile didactice, strategii care pot optimiza procesul de instruire, dac\u0103 se are \u00een vedere faptul c\u0103 reprezint\u0103 modalit\u0103\u0163i complexe de organizare \u015fi conducere a procesului instructiv-educativ pe baza combin\u0103rii mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi a formelor de grupare a elevilor, \u015fi toate \u00een func\u0163ie de personalitatea \u015fi creativitatea profesorului.
\n<\/p>\n
\u00cen procesul de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt, cadrul didactic, ca \u015fi elevii, ac\u0163ioneaz\u0103 prin intermediul unor metode de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are. Calitatea muncii lor este \u00een func\u0163ie de aceste metode; ele constituie o surs\u0103 \u00eensemnat\u0103 de cre\u015ftere a eficacit\u0103\u0163ii \u015fi eficien\u0163ei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n
Aplic\u00e2ndu-se metode diferite se ob\u0163in diferen\u0163e esen\u0163iale \u00een preg\u0103tirea elevilor. De asemenea, \u00eensu\u015firea unor cuno\u015ftin\u0163e noi poate deveni mai dificil\u0103 sau mai u\u015foar\u0103 pentru unii \u015fi accea\u015fi elevi, \u00een func\u0163ie de metodele utilizate. \u00cen acela\u015fi timp, s-a putut constata c\u0103 exersarea func\u0163iilor intelectuale este condi\u0163ionat\u0103 nu numai de con\u0163inuturile date, ci \u015fi de forma \u00een care acestea sunt aduse la cuno\u015ftin\u0163a copiilor, adic\u0103 de metodele utilizate.
\nImplicarea activ\u0103 \u015fi interactiv\u0103 a elevilor cu \u00eentregul lor poten\u0163ial intelectual, fizic, afectiv-motiva\u0163ional \u015fi voli\u0163ional, cu creativitatea \u015fi productivitatea lor, reprezint\u0103 premisa unei instruiri eficiente, interactive, care \u00ee\u015fi propune ca rezultat, elaborarea de noi structuri cognitive-intelectuale, ac\u0163ionale, afective, motiva\u0163ionale \u015fi voli\u0163ionale opera\u0163ionale. Astfel, activizarea reprezint\u0103 un rezultat al instruc\u0163iei-autoinstruc\u0163iei \u015fi educa\u0163iei-autoeduca\u0163iei \u015fi, deopotriv\u0103, o premis\u0103 a unei instruc\u0163ii-autoinstruc\u0163ii \u015fi educa\u0163ii-autoeduca\u0163ii eficiente, de nivel superior. Dintr-un participant pasiv \u015fi docil, din obiect al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, elevul devine subiect activ al unei activit\u0103\u0163i orientate de propriile sale nevoi \u015fi interese educa\u0163ionale \u015fi, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, propriul s\u0103u educator.<\/p>\n
Profesorul este cel care creeaz\u0103 mediul educa\u0163ional favorabil, stimulativ \u015fi interesant pentru \u00eenv\u0103\u0163are \u00een clas\u0103, iar elevul este cel care aduce ceva din via\u0163a lui, din afara \u015fcolii, din ciclul pre\u015fcolar sau experien\u0163a lui de via\u0163\u0103. \u00cen cadrul orelor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, se pot folosi o multitudine de metode care s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 interesul copiilor. Printre acestea se pot utiliza \u015fi metode ale g\u00e2ndirii critice.\u00a0 Elevii citesc cu pl\u0103cere orice text dac\u0103 li se orienteaz\u0103 aten\u0163ia, curiozitatea \u015fi interesul fa\u0163\u0103 de acesta. De cele mai multe ori, aceste metode \u00eei solicit\u0103 pe elevi s\u0103 formuleze \u00eentreb\u0103ri referitoare la text, \u00eentreb\u0103ri care s\u0103-i pun\u0103 \u00een dificultate pe colegii lor \u00een c\u0103utarea r\u0103spunsurilor. Nici unii, nici ceilal\u0163i nu ar reu\u015fi s\u0103 fac\u0103 acest lucru, dac\u0103 nu ar citi textul cu aten\u0163ie. Anima\u0163ia \u00eei cuprinde \u015fi atunci c\u00e2nd \u00eentrebarea pus\u0103 are mai multe solu\u0163ii. Uneori, metodele \u00eei antreneaz\u0103 \u00een citirea pe roluri, prin dramatiz\u0103ri, prin organizarea \u015fi distribuirea rolurilor \u00een echip\u0103, precum \u015fi prin folosirea unui vocabular propriu \u00een replicile lor. Dezbaterea unor probleme care \u00eei intereseaz\u0103, folosind argumente \u201dpro\u201d \u015fi \u201ccontra\u201d, \u00eei ajut\u0103 s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 accept\u0103 sau nu valorile \u015fi ipotezele din text.<\/p>\n
Receparea mesajelor \u015fi a informa\u0163iilor se face prin comunicare elev-elev sau profesor-elev, ceea ce contribuie la \u00eenv\u0103\u0163area de tip activ.<\/p>\n
Dintre metodele g\u00e2ndirii critice se pot enumera urm\u0103toarele: ciorchinele, jurnalul dublu, tabelul conceptelor, cadranele, stiu-vreau s\u0103 \u015ftiu-\u00eenv\u0103\u0163, brainstorming-ul, scrierea liber\u0103, lectura \u00een perechi, turul galeriei.<\/p>\n
Una din metodele care poate fi folosit\u0103 \u00een cadrul orelor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 este jurnalul dublu<\/strong>. Folosindu-l, elevii pot observa c\u0103 un text poate fi redat prin imagini \u015fi invers. De aici elevul \u00ee\u015fi formeaz\u0103 deprinderi de a \u00eemp\u0103r\u0163i textul \u00een fragmente, folosirea unei imagini \u00een locul unui fragment \u015fi invers. Obi\u015fnui\u0163i cu redarea textului prin benzi desenate, ei constat\u0103 c\u0103 un text are un \u00eenceput (introducerea), o continuare a acestui \u00eenceput (cuprinsul) \u015fi apoi \u00eencheierea textului (sf\u00e2r\u015fitul), realiz\u00e2nd c\u0103 textul nu poate fi lipsit de una dintre aceste p\u0103r\u0163i. Pentru a aplica aceast\u0103 metod\u0103, copiii trebuie s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 pagina \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, tras\u00e2nd o linie vertical\u0103 pe mijloc. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 se pot nota citate, fragmente, desene, benzi desenate, iar \u00een partea dreapt\u0103 le vor comenta, vor justifica alegerea f\u0103cut\u0103, vor scrie ce i-a determinat s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 alegere. Pot nota, de asemenea, impresii, sentimente, p\u0103reri, \u00eentreb\u0103ri pe care \u015fi le-au pus atunci c\u00e2nd au f\u0103cut alegerea sau dac\u0103 le-a fost impus\u0103, pot s\u0103-\u015fi spun\u0103 p\u0103rerea pro sau contra \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cerin\u0163a dat\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 se poate aplica at\u00e2t la textele \u00een proz\u0103, c\u00e2t \u015fi la cele \u00een versuri, pentru c\u0103 le d\u0103 posibilitatea elevilor s\u0103 exprime prin cuvintele lor tot ceea ce cred,\u00a0 simt, \u015ftiu, g\u00e2ndesc \u015fi \u00een\u0163eleg despre text, fragment.<\/p>\n Metoda p\u0103l\u0103riilor g\u00e2nditoare<\/strong><\/p>\n P\u0103l\u0103ria albastr\u0103<\/em> \u2013 este liderul, conduce activitatea. Este p\u0103l\u0103ria responsabil\u0103 cu controlul discu\u0163iilor, extrage concluzii \u2013 clarific\u0103\/ alege solutia corect\u0103 Tehnica cubului<\/strong> este strategia de \u00eenv\u0103\u0163are care faciliteaz\u0103 examinarea unei teme din diferite indica\u0163ii-cheie pe fiecare latur\u0103 a cubului. De exemplu: descrie, compar\u0103, asociaz\u0103, analizeaz\u0103, aplic\u0103, g\u0103se\u015fte argumente pro \u015fi contra. Cubul are 6 fe\u0163e, pe care sunt scrise, verbele ce numesc opera\u0163iile de g\u00eendire:<\/p>\n 1.\u00a0 Descrie\/ define\u015fte (se descrie subiectul operei) \u00cenv\u0103\u0163area prin cooperare presupune o munc\u0103 dinamic\u0103, ale c\u0103rei etape, care se intercondi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, se \u00eentrep\u0103trund, ar putea fi cele de mai jos: Cadranele<\/strong> \u2013 reprezint\u0103 o tehnic\u0103 ce presupune extragerea esen\u0163ialului dintr-un text analizat, de rezumare \u015fi sintetizare a unui con\u0163inut informa\u0163ional solicit\u00e2nd implicarea elevilor \u00een \u00een\u0163elegerea acestuia. Aceast\u0103 metod\u0103 presupune parcurgerea urm\u0103torilor pa\u015fi: Avantajele folosirii acestei metode: Metoda poate fi folosit\u0103 \u00een etapele lec\u0163iei dar poate fi \u015fi o excelent\u0103 metod\u0103 de evaluare a cuno\u015ftin\u0163elor \u00eensu\u015fite de elevi (\u00een cadrul unei lec\u0163ii sau al unui capitol). \u00cen evocare: se poate desena cadranul \u015fi se pot trece obiectivele sub form\u0103 de cerin\u0163e; elevii \u00ee\u015fi traseaz\u0103 cadranele \u015fi \u00ee\u015fi citesc cerin\u0163ele; le putem cere apoi s\u0103 citeasc\u0103 lec\u0163ia cu aten\u0163ie pentru a face \u00eensemn\u0103rile \u00een cadran; \u00cen realizarea sensului: colaboreaz\u0103, comunic\u0103, cer sfaturi \u015fi \u00eendrum\u0103ri cadrului didactic, dezbat \u015fi realizeaz\u0103 obiectivele prev\u0103zute; \u00cen reflec\u0163ie: se confrunt\u0103 rezultatele, se dezbat, se analizeaz\u0103, se fac aprecieri.<\/p>\n Elevii devin treptat con\u015ftien\u0163i de puterea lor de utilizare a celor \u00eenv\u0103\u0163ate \u015fi \u00eencep s\u0103-\u015fi organizeze singuri datele, \u00ee\u015fi formuleaz\u0103 cerin\u0163e, \u00ee\u015fi stabilesc obiective devenind mai independen\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163are (exemplu: se poate cere ca tem\u0103 realizarea unui cadran cu sarcini \u201epersonalizate\u201d, acestea fiind foarte variate \u015fi cu multiple valen\u0163e func\u0163ionale, unde elevii \u00ee\u015fi stabilesc sarcini diversificate \u015fi de complexitate crescut\u0103).<\/p>\n \u00cembinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul \u00een g\u00e2ndirea critic, fac din activitate un joc \u00een care elevilor le place s\u0103 se implice. Este o metod\u0103 care place elevilor \u015fi care le cere orientare \u00een pagin\u0103, le formeaz\u0103 gustul estetic, elevii fiind preocupa\u0163i nu numai de ceea ce scriu, ci \u015fi de felul \u00een care scriu.<\/p>\n Un cadru didactic care folose\u015fte metode activ-participative trebuie s\u0103 fie: Bibliografie:<\/strong><\/em><\/p>\n Gaston Berger, Omul modern \u015fi educa\u0163ia sa, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103,1973; Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 este una dintre disciplinele care preiau, \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103, aceste elemente pe care le pune \u00een practic\u0103 \u0163in\u00e2nd cont de bagajul informa\u0163ional \u015fi de strategiile didactice, strategii care pot optimiza procesul de instruire, dac\u0103 se are … Cite\u0219te continuarea
\nP\u0103l\u0103ria alb\u0103<\/em> \u2013\u00a0 de\u0163ine informa\u0163ii despre tema pus\u0103 \u00een discu\u0163ie ,face conexiuni,ofer\u0103 informa\u0163ia brut\u0103 a\u015fa cum a primit-o\u00a0 \u2013 informeaz\u0103
\nP\u0103l\u0103ria ro\u015fie<\/em> \u2013 \u00ee\u015fi exprim\u0103 emo\u0163iile, sentimentele, sup\u0103rarea, fa\u0163\u0103 de personajele \u00eent\u00e2lnite, nu se justific\u0103 \u2013 spune ce simte
\nP\u0103l\u0103ria neagr\u0103<\/em> \u2013 este criticul, prezint\u0103 posibile riscuri,pericole,gre\u015feli la solu\u0163iile propuse, exprim\u0103 doar judec\u0103\u0163i negative \u2013 identific\u0103 gre\u015felile
\nP\u0103l\u0103ria verde<\/em> \u2013\u00a0\u00a0 ofer\u0103 solu\u0163ii alternative, idei noi, inovatoare, caut\u0103 alternative {Ce trebuie f\u0103cut?} \u2013 genereaz\u0103 idei noi
\nP\u0103l\u0103ria galben\u0103<\/em> \u2013 este creatorul, simbolul g\u00e2ndirii pozitive \u015fi constructive, exploreaz\u0103 optimist posibilit\u0103\u0163ile, creeaz\u0103 finalul \u2013 efortul aduce beneficii.<\/p>\n
\n2. Compar\u0103 (specificul obiectului \u00een raport cu altele, deja examinate)
\n3. Asociaz\u0103 (fiecare subiect poate declan\u015fa diverse asocia\u0163ii)
\n4. Analizeaz\u0103 (interpretarea leg\u0103turii ca element al \u00eentregului)
\n5. Aplic\u0103 (aplicarea \u00een via\u0163a cotidian\u0103)
\n6. Apreciaz\u0103\u00a0 (pro sau contra).<\/p>\n
\n– realizarea de destructur\u0103ri cognitive, etap\u0103 \u00een care membrii grupului se confrunt\u0103 cu sarcinile cooperative, accept\u0103 formularea diferitelor idei, disecarea lor, dezbaterea, pentru a face posibil\u0103 circula\u0163ia \u015fi confruntarea valorilor
\n– reflec\u0163ia \u015fi tatonarea, etap\u0103 care const\u0103 \u00een luarea ini\u0163iativei de c\u0103tre membrii grupului, care se angajeaz\u0103 \u00eentr-un proces de reflec\u0163ie, c\u0103utare, tatonare, cercetare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are, cu toate cuno\u015ftin\u0163ele de care dispun
\n– realizarea de interac\u0163iuni \u015fi schimburi verbale \u00eentre membrii grupului, \u00eentre ace\u015ftia \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pentru sedimentarea ideilor, \u00een cadrul unei dezbateri colective. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 de interac\u0163iuni, ideile elevilor sunt exprimate pentru a fi punctate insuficien\u0163ele lor.<\/p>\n
\n– \u00cemp\u0103r\u0163irea tablei \u00een 4 p\u0103r\u0163i egale.
\n– Se propune un criteriu pentru fiecare cadran ob\u0163inut.
\n– Se cite\u015fte textul.
\n– Se formuleaz\u0103 r\u0103spunsuri scurte pentru fiecare cadran.
\n– Se evalueaz\u0103 rezultatele.<\/p>\n
\n– stimuleaz\u0103 aten\u0163ia \u015fi g\u00e2ndirea;
\n– scoate \u00een eviden\u0163\u0103 modul propriu de \u00een\u0163elegere;
\n– conduce spre esen\u0163ializare, sintetizare.<\/p>\n
\n– Un sf\u0103tuitor \u2013\u00a0care \u00ee\u015fi ajuta elevii \u00een rezolvarea problemelor, \u00eei motiveaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi prezint\u0103 propriul punct de\u00a0vedere;
\n– Un animator \u2013\u00a0care ini\u0163iaz\u0103 metode \u015fi le explic\u0103 elevilor, preg\u0103te\u015fte materialele didactice \u015fi prezint\u0103 scopurile\u00a0\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii;
\n– Un observator \u015fi un ascult\u0103tor \u2013\u00a0care observ\u0103 elevii \u00een timpul activit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eei poate aprecia corect;
\n– Un participant la \u00eenv\u0103\u0163are \u2013 care nu are impresia c\u0103 este perfect \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 toat\u0103 via\u0163a;
\n– Un partener \u2013 care poate modifica \u2018\u2019scenariul\u2019\u2019 lec\u0163iei, dac\u0103 clasa o cere.<\/p>\n
\nI. Cerghit, Metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ,Ia\u015fi, Editura Polirom, 2006 ;
\nElena Joi\u0163a, Educa\u0163ia cognitiv\u0103. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, 2002;
\nAlina Pamfil, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Dacia, Cluj, 2001;
\nIon Ovidiu P\u00e2ni\u015foar\u0103, Comunicarea eficient\u0103; Ia\u015fi, Editura Polirom, 2002;
\nTudoric\u0103 Radu, Dimensiunea european\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, Ia\u015fi, 2004.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"