Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 ca o capacitate de control \u015fi autocontrol al stresului \u015fi emo\u0163iilor negative, este ast\u0103zi unul dintre cele mai studiate \u015fi mai implementate concepte \u00een practica educa\u0163ional\u0103. Curriculumul formal din \u0163\u0103ri precum Australia \u015fi SUA\u00a0includ programe de educa\u0163ie ra\u0163ional-emotiv\u0103 \u015fi comportamental\u0103, sus\u0163inute de argumente \u015ftiin\u0163ifice.
\nPrezent\u0103m \u00een acest articol, doar ca o scurt\u0103 introducere \u00een domeniu, c\u00e2teva tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil, cum ar fi tehnica \u00eent\u0103ririlor pozitive \u015fi negative, tehnica amorsaj, modelarea. De asemenea, trecem \u00een revist\u0103 \u015fi tehnici de decelerare\u00a0a unui comportament indezirabil: pedeapsa, supracompensarea, \u00eent\u0103rirea diferen\u0163iat\u0103, time out-ul, tehnica celor patru \u201epa\u015fi\u201d.
\n<\/p>\n
Discrepan\u0163a dintre situa\u0163iile negative de via\u0163\u0103 \u015fi a\u015ftept\u0103rile noastre duce frecvent la emo\u0163ii negative pe care este bine sa \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 le gestion\u0103m eficient. E\u015fecul \u00een \u00eencercarea de control a emo\u0163iilor negative disfunc\u0163ionale se soldeaz\u0103 frecvent cu dificult\u0103\u0163i adaptative: comportamente agresive, dificult\u0103\u0163i de concentrare a aten\u0163iei, reac\u0163ii fiziologice invalidante, tendin\u0163a de a evita activit\u0103\u0163ile care presupun efort fizic sau intelectual etc. Interven\u0163iile cognitiv-comportamentale prin educa\u0163ie rational-emotiv\u0103 \u015fi comportamental\u0103 sunt cele mai eficiente interven\u0163ii de dezvoltare a inteligen\u0163ei emo\u0163ionale.<\/p>\n
Tehnici de accelerare a unui comportament dezirabil:<\/em><\/strong><\/p>\n 1. Tehnica \u00eent\u0103ririlor pozitive \u015fi negative<\/strong><\/p>\n a) \u00eent\u0103riri pozitive: aprecieri verbale (laude \u015fi \u00eencuraj\u0103ri: Bravo! E foarte bine! Vezi c\u0103 se poate?! \u0162ine-o tot a\u015fa!<\/em> \u015f.a.) \u015fi \u201erecompense\u201d de alt\u0103 natur\u0103 (prelungirea timpului petrecut la unul dintre calculatoarele clasei) realizate de cadrul didactic \u00eendrum\u0103tor al activit\u0103\u0163ii astfel: 2. Tehnica amorsaj<\/strong><\/p>\n La \u015fcoal\u0103, se va a\u015feza banca elevului \u00eentr-o pozi\u0163ie adecvat\u0103, care s\u0103-i permit\u0103 acestuia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii didactice \u015fi s\u0103 fie urm\u0103rit cu u\u015furin\u0163\u0103 de c\u0103tre cadrul didactic, dar s\u0103-i \u00eempiedice comunicarea cu al\u0163i elevi afla\u0163i \u00een apropiere. Pe banca elevului se vor g\u0103si doar rechizitele necesare \u00een timpul lec\u0163iei, iar\u00a0 interiorul acesteia va fi golit de obiecte care pot distrage aten\u0163ia elevului. 3. Modelarea<\/strong><\/p>\n Pentru aceast\u0103 tehnic\u0103, se va alege drept model un alt elev al clasei, care are un comportament dezirabil similar cu cel pe care dorim s\u0103-l acceler\u0103m elevului \u00een cauz\u0103. Obiectivul urm\u0103rit\u00a0 este \u00eensu\u015firea de c\u0103tre acest elev a unei tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are eficient\u0103; pe scurt, elevul va \u00eenv\u0103\u0163a \u201ecum s\u0103 \u00eenve\u0163e\u201d. Se va urm\u0103ri captarea aten\u0163iei elevului oferindu-se un material de \u00eenv\u0103\u0163are accesibil \u015fi prezentat \u00eentr-o form\u0103 atractiv\u0103, material \u00eenso\u0163it de ilustra\u0163ii adecvate \u015fi explica\u0163ii suplimentare.<\/p>\n Exemplu: Elevul care ofer\u0103 modelul cite\u015fte un text scurt ce urmeaz\u0103 a fi \u00een\u0163eles \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at. \u00cel cite\u015fte, cu voce tare, de dou\u0103-trei ori. Cu ajutorul dic\u0163ionarului, urm\u0103re\u015fte explicarea cuvintelor noi. Apoi, \u00eemparte textul \u00een fragmente logice \u015fi eviden\u0163iaz\u0103, prin subliniere, cuvintele sau no\u0163iunile cheie ale textului. Recite\u015fte primul fragment cu aten\u0163ie. Apoi\u00a0 noteaz\u0103 \u00eentr-un enun\u0163 sintetizator ceea ce a re\u0163inut din primul fragment al textului. Similar procedeaz\u0103 \u015fi cu restul fragmentelor. \u00cen final, prezint\u0103 cu ajutorul povestirii con\u0163inutul textului studiat.<\/p>\n Acest comportament ce urmeaz\u0103 a fi \u00eensu\u015fit se va descompune \u00een pa\u015fi mici (buc\u0103\u0163ele): citirea cu aten\u0163ie a textului, utilizarea dic\u0163ionarului \u015fi explicarea cuvintelor noi, delimitarea fragmentelor, desprinderea ideilor principale, redarea prin povestire a con\u0163inutului.<\/p>\n (Tehnica SHAPING<\/em>)<\/p>\n Comportamentul\/ Comportamentele \u0163int\u0103 vor fi definite \u00een termeni clari.(Exemplu: \u201eDup\u0103 citirea cu aten\u0163ie a primului fragment vei \u00eencerca s\u0103 redai cu propriile cuvinte con\u0163inutul acestuia. Vei nota apoi \u00eentr-o propozi\u0163ie scurt\u0103 con\u0163inutul fragmentului citit.\u201d)<\/p>\n Se vor oferi \u00eent\u0103riri pozitive \u00een permanen\u0163\u0103, dup\u0103 fiecare reu\u015fit\u0103, \u015fi se va analiza ceea ce \u015ftie elevul p\u00e2n\u0103 atunci. Se va urm\u0103ri motivarea elevului p\u00e2n\u0103 la con\u015ftientizarea de c\u0103tre acesta a faptului c\u0103 este bine pentru el s\u0103 \u00eenve\u0163e. De ce? Posibile motive: Tehnici de decelerare a unui comportament indezirabil:<\/em><\/strong><\/p>\n 1. Pedeapsa<\/strong><\/p>\n Se avertizeaz\u0103 elevul c\u0103 urmeaz\u0103 pedeapsa \u015fi apoi se aplic\u0103 (dac\u0103 este cazul). \u201eDac\u0103 pentru ziua de m\u00e2ine nu-ti preg\u0103te\u015fti temele vei fi pedepsit. Pedeapsa va consta \u00een efectuarea temelor dup\u0103 \u00eencheierea cursurilor. Vei r\u0103m\u00e2ne \u00een clas\u0103 \u015fi vei rezolva temele. C\u00e2nd temele vor fi gata, vei pleca acas\u0103!<\/em>\u201d 2. Supracompensarea<\/strong><\/p>\n \u00cen cazul \u00een care acest comportament se repet\u0103, pedeapsa va fi m\u0103rit\u0103. I se va cere elevului s\u0103 efectueze at\u00e2t temele ce trebuiau preg\u0103tite pentru ziua respectiv\u0103, c\u00e2t \u015fi temele pentru ziua urm\u0103toare de curs.<\/p>\n 3. \u00cent\u0103rirea diferen\u0163iat\u0103<\/strong><\/p>\n Se aplic\u0103 extinc\u0163ia pentru comportamentul negativ concomitent cu \u00eent\u0103rirea unui comportament pozitiv alternativ. Extinc\u0163ia pentru comportamentul pozitiv va presupune retragerea \u00eent\u0103ririlor. Exemplu: \u201eNu te pedepsesc pentru porecla dat\u0103 colegului\/colegei tale azi dar nici nu-\u0163i dau voie s\u0103 lucrezi azi la calculator!<\/em>\u201d \u00cent\u0103rirea comportamentului pozitiv: \u201ePentru c\u0103 ai citit azi lectura suplimentar\u0103 ai dreptul s\u0103-\u0163i alegi colegii de echip\u0103 pentru activitatea urm\u0103toare!<\/em>\u201d 5. Tehnica celor patru \u201epa\u015fi\u201d<\/strong><\/p>\n 1. Tactica ignor\u0103rii 2.\u00a0 Simpla direc\u0163ionare sau amintirea comportamentului \u00eenc\u0103lcat 3. Repetarea direc\u0163ion\u0103rii, nominal, d\u00e2ndu-i elevului o alternativ\u0103 clar\u0103 4.\u00a0 Izolarea \u015fi pedeapsa Programe de educa\u0163ie ra\u0163ional-emotiv\u0103 \u015fi comportamental\u0103 (Rational-Emotional Behaviour Therapy, REBT<\/em>) sunt cuprinse pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een curriculumul din \u0163\u0103ri precum Australia \u015fi SUA, datorit\u0103 sus\u0163inerii \u015ftiin\u0163ifice a eficien\u0163ei acestor programe. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale (anii \u201960), REBT a avut un caracter psihoeduca\u0163ional, fiind la fel de eficient\u0103 pentru tratamentul ca \u015fi pentru preven\u0163ia problemelor emo\u0163ionale. \u00cencep\u00e2nd cu anii \u201980, principiile \u201eg\u00e2ndirii ra\u0163ionale\u201d au f\u0103cut obiectul unor programe educa\u0163ionale de dep\u0103\u015fire a problemelor developmentale (Vernon, 1998 a,b,c), precum \u015fi de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a performan\u0163elor \u015fcolare (Bernard, 2004).<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 ca o capacitate de control \u015fi autocontrol al stresului \u015fi emo\u0163iilor negative, este ast\u0103zi unul dintre cele mai studiate \u015fi mai implementate concepte \u00een practica educa\u0163ional\u0103. Curriculumul formal din \u0163\u0103ri precum Australia \u015fi SUA\u00a0includ programe de educa\u0163ie … Cite\u0219te continuarea
\n–\u00a0 \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare din prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la interval de 15-20 de minute \u015fi de c\u00e2te ori are acest comportament dezirabil;
\n–\u00a0 \u00een a doua s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de 2-3 ori pe zi \u015fi dup\u0103 ce repet\u0103 de 2-3 ori acest comportament dezirabil.
\nObs. Frecven\u0163a \u00eent\u0103ririlor pozitive va sc\u0103dea \u00een timp, \u00een func\u0163ie de modul de accelerare al comportamentului;
\nb) \u00eent\u0103riri negative: exemple \u201dDac\u0103 azi dup\u0103-mas\u0103 nu cite\u015fti minim trei pagini din lectura dat\u0103, nu ai acces m\u00e2ine la nici un calculator!<\/em>\u201d; \u201eLec\u0163ie nepreg\u0103tit\u0103 \u00eenseamn\u0103 recrea\u0163ie petrecut\u0103 \u00een banc\u0103!<\/em>\u201d \u015f.a.<\/p>\n
\nAcas\u0103, cu ajutorul p\u0103rin\u0163ilor, se va asigura un spa\u0163iu de lucru adecvat \u00een care elevul s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 temele pentru a doua zi: o mas\u0103 de scris a\u015fezat\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 unde nu exist\u0103 calculator, televizor, radio sau alte surse de distragere a aten\u0163iei.<\/p>\n
\n– \u00eemi pot dovedi mie \u00eensumi \u015fi colegilor mei c\u0103 sunt \u00een stare dac\u0103 vreau;
\n– p\u0103rin\u0163ii vor fi m\u00e2ndri de mine;
\n– voi ob\u0163ine calificative bune \u015fi foarte bune;
\n– colegii m\u0103 vor privi altfel.<\/p>\n
\nDac\u0103 elevul vine cu temele f\u0103cute pedeapsa nu se mai aplic\u0103.<\/p>\n
\n4. Time out-ul:
\nDac\u0103 \u00een timpul recrea\u0163iei elevul adreseaz\u0103 vorbe ur\u00e2te colegilor, va fi pus la catedr\u0103 pe toat\u0103 durata pauzei. Dac\u0103 \u00een timpul time-out-ului are un comportament nepotrivit, se prelunge\u015fte timpul de stat \u00een time-out \u015fi pe durata recrea\u0163iei urm\u0103toare.<\/p>\n
\nLa prima \u201eabatere\u201d comportamental\u0103 elevul este ignorat, \u00een speran\u0163a c\u0103 acesta nu repet\u0103 comportamentul. Este \u0163inut \u00een continuare sub observa\u0163ie.<\/p>\n
\nCopilul respectiv este urm\u0103rit \u015fi, dac\u0103 se observ\u0103 c\u0103 repet\u0103 fapta, se programeaz\u0103 o discu\u0163ie pe aceast\u0103 tem\u0103. (Exemplu: Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii agresiv cu colegii t\u0103i, ce consecin\u0163e poate avea un asemenea comportament<\/em>, etc.) \u00cen timpul discu\u0163iilor, se urm\u0103re\u015fte comunicarea nonverbal\u0103 a elevului \u00een cauz\u0103, posibila stare de disconfort din cauza temei, eventuala agita\u0163ie, interven\u0163iile sale \u00een discu\u0163ie etc. Elevul nu este \u00eens\u0103 nominalizat.<\/p>\n
\nDac\u0103 elevul repet\u0103 comportamentul \u015fi dup\u0103 aceast\u0103 discu\u0163ie, acesta este nominalizat \u015fi i se aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple \u015fi pedeapsa cuvenit\u0103. Dup\u0103 momentul producerii comportamentului interzis, se aplic\u0103 izolarea \u015fi pedeapsa.<\/p>\n
\nDac\u0103 este cazul.<\/p>\n
\nOpre, A., & David, D. (2006). Dezvoltarea inteligen\u0163ei emo\u0163ionale prin programe de educa\u0163ie ra\u0163ional-emotiv\u0103 \u015fi comportamental\u0103. Alexandru Ro\u015fca 1906-1996 \u2013\u00a0Omul, savantul \u015fi creatorul de \u015fcoal\u0103<\/em>. Bucure\u015fti: Editura Academiei Rom\u00e2ne.
\nVernon, A. (2004). Consilierea \u00een \u015fcoal\u0103: dezvoltarea inteligen\u0163ei emo\u0163ionale prin educa\u0163ie ra\u0163ional-emotiv\u0103 \u015fi comportamental\u0103<\/em>. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
\nBernard, M.E. (2004). Emotional resilience in children: implications for Rational Emotive Education<\/em>. Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotehrapies, 4, 39-52.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"