Dezideratul proiect\u0103rii didactice laborioase, cu ambi\u0163ii de exhaustivitate, este \u00een realitate subminat sistematic, \u00een practica de zi cu zi, de acuta lips\u0103 de timp cu care se confrunt\u0103, din varii motive, cadrele didactice. Modelul sintetic \u015fi pragmatic de schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie propus \u00een cele ce urmeaz\u0103, pentru disciplina limba francez\u0103, nu abandoneaz\u0103 ambi\u0163iile de exhaustivitate din teoria proiect\u0103rii didactice, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 acopere, \u00eentr-un format A5, quasi-totalitatea situa\u0163iilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, printr-o concep\u0163ie inovatoare bazat\u0103 pe un algoritm optimizat care \u00eei ofer\u0103, \u00een plus, cadrului didactic, posibilitatea orient\u0103rii rapide \u015fi precise \u00een etapele proiect\u0103rii didactice.
\n<\/p>\n
Proiectarea didactic\u0103 laborioas\u0103 este un deziderat greu de atins \u00een condi\u0163iile \u00een care activitatea de baz\u0103 a cadrelor didactice, de la catedr\u0103, e concurat\u0103 constant de diverse sarcini administrative sau auxiliare procesului instructiv-educativ (cum ar fi cele presupuse de asumarea func\u0163iei de consiliere \u015fi orientare, responsabilit\u0103\u0163ile specifice anumitor comisii sau cele presupuse de realizarea unor proiecte sau activit\u0103\u0163i extracurriculare).<\/p>\n
Realitatea ofer\u0103 foarte rar condi\u0163ii de laborator, \u00een care proiectarea didactic\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi efectuat\u0103 \u201eca la carte\u201d, \u201edup\u0103 toate regulile artei\u201d: de cele mai multe ori, aceasta nu se realizeaz\u0103 dec\u00e2t cu ocazia (inter)asisten\u0163elor, a inspec\u0163iilor sau a lec\u0163iilor deschise. Identificarea problemei de mai sus \u2013 \u00een spe\u0163\u0103, lipsa de timp \u2013 a condus la o posibil\u0103 solu\u0163ie care s\u0103 rezolve contradic\u0163ia enun\u0163at\u0103 \u00een fraza introductiv\u0103. Astfel, modelul sintetic \u015fi pragmatic de schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie propus \u00een cele ce urmeaz\u0103, pentru disciplina limba francez\u0103, nu abandoneaz\u0103 ambi\u0163iile de exhaustivitate din teoria proiect\u0103rii didactice, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 acopere, \u00eentr-un format A5, quasi-totalitatea situa\u0163iilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, printr-o concep\u0163ie inovatoare bazat\u0103 pe un algoritm optimizat care \u00eei ofer\u0103, \u00een plus, cadrului didactic, posibilitatea orient\u0103rii rapide \u015fi precise \u00een etapele proiect\u0103rii didactice.<\/p>\n
Schi\u0163a de mai jos, elaborat\u0103 pe baze pragmatice, \u0163ine cont de s\u0103pt\u0103m\u00e2na didactic\u0103 \u015fi de clas\u0103 (ambele preluate din planificarea semestrial\u0103 sau anual\u0103). Fiind vorba de o limb\u0103 str\u0103in\u0103, profesorului i se ofer\u0103 posibilitatea de a alege, prin bifarea unei (sau a unor) c\u0103su\u0163e, competen\u0163ele vizate de Cadrul European Comun de Referin\u0163\u0103 pentru Limbi [Str\u0103ine] (CECRL): Compr\u00e9hension des \u00e9crits, Compr\u00e9hension de l\u2019Oral, Production \u00e9crite \u015fi Production orale; din ra\u0163iuni de \u00eencadrare \u00een spa\u0163iu, acestea sunt prescurtate: CE, CO, PE, PO: Pe acela\u015fi r\u00e2nd se poate preciza \u015fi nivelul, tot \u00een func\u0163ie de CECRL: A1, A2, B1, B2 (corespunz\u0103toare DELF). R\u00e2ndul urm\u0103tor stabile\u015fte tipul (sau tipurile) de abordare propuse de lec\u0163ie: aceasta (gramatical\u0103, lexical\u0103, de comunicare sau sociocultural\u0103) se reg\u0103se\u015fte \u00een planificarea unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi se recunoa\u015fte imediat \u00een lec\u0163ia din manual (\u00een cazul \u2013 frecvent \u2013 \u00een care se folose\u015fte manualul).<\/p>\n
Urmeaz\u0103 tipul de lec\u0163ie: mixt\u0103, de achizi\u0163ie de noi cuno\u015ftin\u0163e, de revizuire \u015fi sistematizare sau de evaluare (ini\u0163ial\u0103, formativ\u0103, somativ\u0103) ori de recuperare (ratrapaj): c\u00e2te o bif\u0103 la locul potrivit, \u015fi profesorul va \u015fti exact ce \u00ee\u015fi propune. Resursele utilizabile sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een Materiale (tabla, manualul, fi\u015fa de lucru individual, videoproiectorul, calculatorul sau altele \u2013 se poate preciza care anume) \u015fi Imateriale (fi\u015fier audio-video sau software). Strategiile sunt trecute \u00een revist\u0103 (expunerea magistral\u0103, explica\u0163ia, conversa\u0163ia euristic\u0103, interogarea, discu\u0163ia, traducerea, exerci\u0163iile, proiectul, jocul de rol sau brainstorming-ul), l\u0103s\u00e2ndu-se loc pentru o eventual\u0103 alternativ\u0103 nemen\u0163ionat\u0103. Unele lec\u0163ii presupun achizi\u0163ii prealabile (precum \u201eregula lui Si condi\u0163ional\u201d, sau \u201econcordan\u0163a timpurilor\u201d, care presupun buna st\u0103p\u00e2nire anterioar\u0103 a timpurilor verbale), altele nu neap\u0103rat. Modul de lucru poate fi frontal, individual sau pe grupe: \u015fi aici se poate bifa o c\u0103su\u0163\u0103 \u2013 sau se pot bifa mai multe \u2013 \u00een func\u0163ie de abordarea propus\u0103. Ulterior, pentru a u\u015fura formularea obiectivelor opera\u0163ionale, se reaminte\u015fte ce sunt acestea (\u201ela sf\u00e2r\u015fitul lec\u0163iei to\u0163i elevii vor fi capabili s\u0103\u2026\u201d), apoi se reia, tot pentru a u\u015fura efortul de proiectare didactic\u0103, taxonomia lui Bloom, care stabile\u015fte categoriile de cunoa\u015ftere, \u00een\u0163elegere, aplicare, analiz\u0103, sintez\u0103, evaluare, \u00een care se \u00eencadreaz\u0103 obiectivele \u2013 exprimate ca verbe la modul infinitiv, \u00een francez\u0103, sau la modul conjunctiv, \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Rubrica referitoare la Desf\u0103\u015furarea lec\u0163iei<\/em> las\u0103 loc enumer\u0103rii schematice a momentelor principale ale lec\u0163iei (acomodare, captarea aten\u0163iei etc., chiar cu indicarea exact\u0103 a resursei folosite, de pild\u0103 \u201eex. 3 p. 67\u201d), iar rubrica final\u0103 de Observa\u0163ii permite orice alt adaos de care poate beneficia proiectarea didactic\u0103 (gen Extensie, Tratare diferen\u0163iat\u0103 sau orice Ipotez\u0103 personal\u0103): practic, un \u00eentreg proiect de lec\u0163ie oric\u00e2t de impresionant, de stufos \u015fi de complet poate fi condensat \u00een modelul sintetic, elastic \u015fi la fel de complet, de schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie propus, model ap\u0103rut din necesit\u0103\u0163i \u00eenainte de toate pragmatice.<\/p>\n Impresia general\u0103 provocat\u0103 de acest model de schi\u0163\u0103 standardizat a fost de \u201ere\u0163et\u0103\u201d medical\u0103 sau de \u201eformular\u201d ori de \u201etipizat po\u015ftal\u201d: toate cele trei exemple citate corespund unei nevoi de optimizare dictate \u00een principal de lipsa de timp. Evident, fiecare cadru didactic \u00ee\u015fi poate crea un tip de schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie care s\u0103 i se potriveasc\u0103, prelu\u00e2nd toate elementele din teoria didactic\u0103 pe care le consider\u0103 indispensabile proiect\u0103rii didactice \u015fi elimin\u00e2ndu-le pe celelalte.<\/p>\n Modelul propus e unul, evident, personal, adaptat la nevoile autorului \u015fi testat \u00een practic\u0103; el poate fi, \u00een mod evident, modificat, \u00eembog\u0103\u0163it, simplificat \u2013 \u00eentr-un cuv\u00e2nt, optimizat. Bibliografie (selectiv\u0103):<\/strong><\/em><\/p>\n *** Manuel de formation \/ Professeurs de fran\u00e7ais \/ Projet Minist\u00e8re de l\u2019\u00c9ducation, de la Recherche, de la Jeunesse et du Sport \u2013 Siveco, POSDRU\/87\/\/1.3\/S\/62771, Bucure\u015fti, f\u0103r\u0103 an de publicare; Not\u0103<\/strong>: Modelul de schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie poate fi desc\u0103rcat de aici: http:\/\/cnmbct.files.wordpress.com\/2014\/02\/esquisse-lecon.pdf<\/a><\/em><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dezideratul proiect\u0103rii didactice laborioase, cu ambi\u0163ii de exhaustivitate, este \u00een realitate subminat sistematic, \u00een practica de zi cu zi, de acuta lips\u0103 de timp cu care se confrunt\u0103, din varii motive, cadrele didactice. Modelul sintetic \u015fi pragmatic de schi\u0163\u0103 de … Cite\u0219te continuarea
\nPractica i-a mai revelat autorului un aspect (bonus): redactarea \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 a tuturor documentelor de proiectare didactic\u0103 (planificare, proiectarea unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are, plan sau schi\u0163\u0103 de lec\u0163ie) impune at\u00e2t respectul cunosc\u0103torilor respectivei limbi str\u0103ine, care apreciaz\u0103 apropierea maxim\u0103 de disciplinat\u0103 predat\u0103, c\u00e2t mai ales al celor care o ignor\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire!\u2026<\/p>\n
\nCremarenco, Simona, L\u2019approche du document authentique en classe de FLE, Teocora, Buz\u0103u, 2009;
\nDragomir, Mariana, Consid\u00e9rations sur l\u2019enseignement-apprentissage du fran\u00e7ais langue \u00e9trang\u00e8re, Dacia, Cluj-Napoca, 2008;
\nAnghel, Manuela-Delia, Petri\u015for, Nicolae Florentin, Guide pratique pour les professeurs de fran\u00e7ais, Paradigme, Pite\u015fti, 2007<\/p>\n