Termen care a generat numeroase studii, cercet\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103ri ne\u00eentrerupte de sensuri, conceptul de calitate a educa\u021biei este, probabil, unul dintre cele mai instabile \u00een ceea ce prive\u0219te valabilitatea sa general\u0103 \u0219i \u00een timp. \u00cen contradic\u021bie cu multe teorii, idei, concepte stabile ca sens \u0219i \u00eenc\u0103 aplicabile, din teoria educa\u021biei, apar\u021bin\u00e2nd unor mari pedagogi (Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Montessori) care au stat la baza form\u0103rii de sisteme pedagogice, acela de calitate a educa\u021biei furnizat\u0103 de societate la un moment dat a cunoscut permanente modific\u0103ri de sens.
\n<\/p>\n
O explica\u021bie logic\u0103 a acestei instabilit\u0103\u021bi de con\u021binut este dat\u0103 de progresul firesc al societ\u0103\u021bii umane, de modificarea \u00een timp a nevoilor de instruc\u021bie \u0219i educa\u021bie ale indivizilor s\u0103i. Pe parcursul dezvolt\u0103rii lor, toate disciplinele serioase, cu at\u00e2t mai mult cele responsabile de educa\u021bia omului, ajung, la un moment dat, s\u0103 se interogheze asupra finalit\u0103\u021bilor \u0219i limitelor lor, \u00ee\u0219i analizeaz\u0103 din interior \u00eentregul arsenal de concepte, teorii, strategii cu scopul firesc de a atinge o maturitate teoretic\u0103 \u0219i practic\u0103. Liantul acestei interogativit\u0103\u021bi este \u00eensu\u0219i omul, omul modern, omul postmodern, omul contemporan. Indiferent de sistemul social, politic sau cultural \u00een care se manifest\u0103 educa\u021bia, rezultatul s\u0103u este omul. A\u0219adar, conceptul de calitate a educa\u021biei are un profund caracter umanist.<\/p>\n
Existen\u021ba \u0219i perpetuarea societ\u0103\u021bilor umane este condi\u021bionat\u0103 de educa\u021bie, de capacitatea acesteia de a-\u0219i remodela permanent scopurile \u0219i finalit\u0103\u021bile.
\nDesigur, ceea ce intereseaz\u0103 este semnifica\u021bia conceptului de calitate a educa\u021biei \u00een epoca actual\u0103, o lume cu diverse provoc\u0103ri cu caracter global \u0219i prioritar, ce imprim\u0103 educa\u021biei o not\u0103 din ce \u00een ce mai complex\u0103. \u00cen acest sens, George V\u0103ideanu emite dou\u0103 avertismente ce trebuie interiorizate de to\u021bi factorii educativi: \u201eAvertismentul complexit\u0103\u021bii \u00eei prive\u0219te pe educatori, care nu se pot refugia \u00een grani\u021bele didacticii sau ale didacticismului, ignor\u00e2nd finalit\u0103\u021bile, func\u021biile \u0219i prospectiva educa\u021biei; \u00eei prive\u0219te pe organizatori, care trebuie s\u0103 evite promovarea birocratismului \u0219i simplismului \u00een planificarea, observarea \u0219i evaluarea situa\u021biilor educa\u021bionale. Avertismentul subtilit\u0103\u021bii (al caracterului delicat) al proceselor formative prive\u0219te toate categoriile men\u021bionate mai sus, amintindu-le c\u0103 activitatea care se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te zilnic \u00een clase, laboratoare, s\u0103li de cursuri sau seminarii constituie un efort de modelare \u0219i automodelare a spiritelor\u201d (G. V\u0103ideanu, 1988, pp.65-66)<\/p>\n
\u00cen consecin\u021b\u0103, exist\u0103 o dificultate \u00een definirea unui set de valori care s\u0103 fundamenteze un concept comun al calit\u0103\u021bii educa\u021biei, dificultate dat\u0103 de cel pu\u021bin dou\u0103 motive: profunda \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 cultural\u0103, dependen\u021ba sa de valorile promovate \u00eentr-o anumit\u0103 societate, la un moment dat \u0219i caracterul umanist al tuturor ac\u021biunilor \u0219i influen\u021belor subordonate educa\u021biei \u0219i instruc\u021biei. \u00cen ciuda acestei dificult\u0103\u021bi exist\u0103 valori, principii, concepte \u0219i indicatori care converg spre o cultur\u0103 comun\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei: valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u0219i valoarea creat\u0103 ca m\u0103sur\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei, satisfac\u021bia grupurilor de interes fa\u021b\u0103 de proces \u0219i fa\u021b\u0103 de produse, importan\u021ba motiva\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021bare, autonomia \u0219i libertatea individual\u0103, dezvoltarea permanent\u0103, cre\u0219terea \u0219i progresul, multiculturalismul, accentul strategic pe anticipare \u00een educa\u021bie.<\/p>\n
Preocup\u0103rile comune \u00een domeniul calit\u0103\u021bii educa\u021biei sunt concretizate, la nivel european, \u00een c\u00e2teva documente normative cu o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru Europa. Unul dintre acestea este Strategia de la Lisabona (2000 \u2013 2010) care a devenit cunoscut prin obiectivul pe care \u00eel propunea, acela de transformare a economiei europene \u00een cea mai competitiv\u0103 \u0219i dinamic\u0103 economie bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere, capabil\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103 durabil\u0103. Pentru atingerea acestui obiectiv statele membre UE trebuiau s\u0103 \u00ee\u0219i coordoneze eforturile pentru realizarea unor transform\u0103ri foarte importante (economice, sociale, politice) precum \u0219i pentru modernizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Cu un an \u00eenainte de Lisabona, prin Declara\u021bia de la Bologna (19 iunie 1999), se puneau bazele reformei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul european, declara\u021bie semnat\u0103 de dou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de mini\u0219tri ai educa\u021biei printre care \u0219i cel al Rom\u00e2niei. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna era acela de a crea un spa\u021biu european al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, bazat pe cooperare interna\u021bional\u0103 \u0219i schimburi academice, un spa\u021biu european atractiv at\u00e2t pentru studen\u021bii \u0219i profesorii europeni, c\u00e2t \u0219i pentru studen\u021bi \u0219i profesori de oriunde din lume. Cele trei priorit\u0103\u021bi ale Procesului de la Bologna erau: introducerea unui sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior cu trei cicluri (licen\u021b\u0103, master, doctorat), asigurarea calit\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i recunoa\u0219terea calific\u0103rilor \u0219i a perioadelor de studii.<\/p>\n
La Conferin\u021ba ministerial\u0103 de la Londra (2007) s-au luat m\u0103suri pentru \u00eenfiin\u021barea unui Registru al Agen\u021biilor Europene de Asigurare a Calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior cu scopul de a cre\u0219te \u00eencrederea \u00een sistemul educa\u021bional european.<\/p>\n
\u00centruc\u00e2t prin Procesul Bologna \u0219i Strategia Lisabona erau prev\u0103zute direc\u021bii de ac\u021biune \u00een special pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, la 30 noiembrie 2002 a fost adoptat\u0103 Declara\u021bia de la Copenhaga care angaja mini\u0219trii educa\u021biei din statele membre, \u021b\u0103ri candidate sau din \u021b\u0103rile EFTA \u2013 EEA \u00een dezvoltarea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cooper\u0103rii europene \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i form\u0103rii profesionale. Una dintre priorit\u0103\u021bile stabilite atunci f\u0103cea referire la \u201edezvoltarea unor instrumente comune pentru calitate \u00een educa\u021bie \u0219i formare profesional\u0103 inclusiv abordarea nevoilor de \u00eenv\u0103\u021bare ale profesorilor \u0219i formatorilor\u201d (\u201ePromov\u0103m calitatea!\u201d, nr.1, sept. 2011, pag.4). Tot \u00een anul 2002 a fost adoptat la Barcelona programul de lucru \u201eEduca\u021bie \u0219i formare 2010\u201d care avea trei obiective strategice: \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii \u0219i eficien\u021bei sistemelor europene de educa\u021bie, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la educa\u021bie \u0219i formare \u0219i deschiderea sistemelor de educa\u021bie \u0219i formare c\u0103tre lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n
Ultimele eforturi comune la nivel european \u00een vederea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie s-au concretizat \u00een Strategia Europa 2020. Documentul cuprinde cinci obiective majore privind ocuparea for\u021bei de munc\u0103, inovarea, educa\u021bia, incluziunea social\u0103 \u0219i mediul\/energia care trebuie s\u0103 fie \u00eendeplinite p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020. \u00cen domeniul educa\u021biei strategia prevede: sc\u0103derea abandonului \u0219colar sub 10 % \u0219i cre\u0219terea la peste 40 % a ponderii absolven\u021bilor de studii superioare \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 \u2013 34 de ani.<\/p>\n
Domeniile inovare, educa\u021bie, formare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare de-a lungul vie\u021bii \u0219i societatea digital\u0103 \u00een care Europa trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00een vederea asigur\u0103rii cre\u0219terii inteligente vor avea ca efect ameliorarea rezultatelor \u00een domeniul educa\u021biei, calitatea \u0219i rezultatele institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
Strategia Europa 2020 propune \u00een acest sens dou\u0103 ini\u021biative emblematice:
\na) Ini\u021biativa emblematic\u0103 O uniune a inov\u0103rii propune statelor membre \u201e…s\u0103 consolideze cooperarea \u00eentre universit\u0103\u021bi, mediul de cercetare \u0219i \u00eentreprinderi …s\u0103 garanteze existen\u021ba unui num\u0103r suficient de absolven\u021bi de universit\u0103\u021bi de \u0219tiin\u021be, matematic\u0103 \u0219i inginerie \u0219i s\u0103 axeze programele \u0219colare pe creativitate, inovare \u0219i spirit antreprenorial\u201d (Strategia Europa 2020, pag. 15).
\nb) Ini\u021biativa emblematic\u0103 Tineretul \u00een mi\u0219care ofer\u0103 ca modele de ac\u021biune la nivel na\u021bional efectuarea de \u201einvesti\u021bii eficiente \u00een sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i de formare la toate nivelurile (de la nivelul pre\u0219colar la nivelul universitar), ameliorarea rezultatelor \u00een domeniul educa\u021biei, trat\u00e2nd fiecare segment \u00een cadrul unei abord\u0103ri integrate, care s\u0103 includ\u0103 competen\u021be cheie \u0219i care are scopul de a reduce abandonul \u0219colar timpuriu, relevan\u021ba sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt prin instituirea unor cadre na\u021bionale de calificare \u0219i printr-o mai bun\u0103 direc\u021bionare a rezultatelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii spre nevoile pie\u021bei muncii\u201d (Strategia Europa 2020, pag. 16).<\/p>\n
Pe plan na\u021bional, cel mai important pas f\u0103cut \u00een sensul armoniz\u0103rii direc\u021biilor stabilite la nivel european \u00een educa\u021bie cu specificul na\u021bional \u00een vederea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii\u00a0 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt a fost adoptarea Legii nr.87\/2006 pentru aprobarea Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.75\/2005 privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei. Atunci lua fiin\u021b\u0103 \u0219i Agen\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Preuniversitar, entitate juridic\u0103 din Rom\u00e2nia cu responsabilit\u0103\u021bi \u0219i competen\u021be \u00een elaborarea politicilor educa\u021bionale care vizeaz\u0103 asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei. Documentul mai sus men\u021bionat stabile\u0219te \u0219i o defini\u021bie de lucru pentru calitate a educa\u021biei la art. 3 (1): \u201eansamblul de caracteristici ale unui program de studiu \u0219i ale furnizorului acestuia prin care sunt \u00eendeplinite a\u0219tept\u0103rile beneficiarilor, precum \u0219i standardele de calitate\u201d.<\/p>\n
Pentru \u00eentregirea sensului calit\u0103\u021bii educa\u021biei, acela\u0219i document ofer\u0103 anumite complet\u0103ri. Astfel, art.3(3) precizeaz\u0103 \u201e…Asigurarea calit\u0103\u021bii exprim\u0103 capacitatea unei organiza\u021bii furnizoare de a oferi programe de educa\u021bie \u00een conformitate cu standardele anun\u021bate. Aceasta este astfel promovat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 conduc\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei\u201d, art. 3(5): \u201e\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii educa\u021biei presupune evaluare, analiz\u0103 \u0219i ac\u021biune corectiv\u0103 continu\u0103 din partea organiza\u021biei furnizoare de educa\u021bie, bazat\u0103 pe selectarea \u0219i adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum \u0219i pe alegerea \u0219i aplicarea standardelor de referin\u021b\u0103\u201d, art. 5 (1): \u201eCalitatea educa\u021biei reprezint\u0103 o prioritate permanent\u0103 pentru orice organiza\u021bie furnizoare de educa\u021bie, precum \u0219i pentru angaja\u021bii acesteia\u201d, art. 7 (1): \u201eAsigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei este centrat\u0103 preponderent pe rezultate\u201d.<\/p>\n
Am dorit s\u0103 introduc \u00een acest material \u0219i articole din Legea nr.87\/2006 pentru aprobarea Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.75\/2005 privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei tocmai pentru a demonstra c\u0103 exist\u0103 profunde preocup\u0103ri la nivel na\u021bional pentru conturarea unui concept al calit\u0103\u021bii educa\u021biei care s\u0103 fie c\u00e2t mai fidel particularit\u0103\u021bilor locale \u0219i na\u021bionale, care s\u0103 lase loc interven\u021biei beneficiarilor educa\u021biei \u00een sistemul de management al calit\u0103\u021bii \u0219i, de ce nu, care s\u0103 persiste \u00een timp.<\/p>\n
Principiul conform c\u0103ruia calitatea unui produs sau serviciu este realizat\u0103 de produc\u0103tor dar este definit\u0103 de client are o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 \u00een evaluarea \u0219i asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie. Cu alte cuvinte, beneficiarii direc\u021bi ai educa\u021biei (pre\u0219colari, elevi, studen\u021bi, adul\u021bi care \u00eenva\u021b\u0103) \u0219i cei indirec\u021bi (p\u0103rin\u021bii beneficiarilor direc\u021bi, angajatorii, \u00eentreaga societate) sunt cei care stabilesc caracteristicile \u0219i indicatorii programelor de formare care s\u0103 le fie furnizate de \u0219coal\u0103 av\u00e2nd la baz\u0103 valori ca: democra\u021bia, toleran\u021ba, umanismul, echitatea, autonomia intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103, calitatea rela\u021biilor interpersonale, progresul comunit\u0103\u021bii, inser\u021bia optim\u0103 social\u0103 \u0219i profesional\u0103, individul ca membru critic \u0219i responsabil al comunit\u0103\u021bii. Astfel, nucleul oric\u0103rui sistem de management al calit\u0103\u021bii dintr-o unitate \u0219colar\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eendeplinirea a\u0219tept\u0103rilor beneficiarilor \u0219i a standardelor de calitate.<\/p>\n
Comisia pentru evaluarea \u0219i asigurarea calit\u0103\u021bii este parte at\u00e2t a sistemului de management al calit\u0103\u021bii din fiecare unitate \u0219colar\u0103 c\u00e2t \u0219i a sistemului na\u021bional de management al calit\u0103\u021bii educa\u021biei. \u00cenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 2005 prin Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.75\/2005 aceast\u0103 comisie a reu\u0219it, \u00een linii mari, cel pu\u021bin s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra calit\u0103\u021bii programelor educa\u021bionale furnizate de fiecare \u0219coal\u0103. Desigur, \u0219i acum se mai fac auzite ecouri ale unor afirma\u021bii sau \u00eentreb\u0103ri formulate atunci de cadre didactice: \u201eDe ce este nevoie de \u00eenfiin\u021barea unei comisii pentru a furniza educa\u021bie de calitate?\u201d,\u00a0 \u201eNumai membrii acestei comisii trebuie s\u0103 fie preocupa\u021bi de evaluarea \u0219i asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u0219coal\u0103.\u201d sau\u00a0 \u201e\u00cenainte de \u00eenfiin\u021barea aceste comisii \u0219coala nu furniza educa\u021bie de calitate iar dup\u0103 \u00eenfiin\u021bare aceasta este sublim\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen parte, reac\u021biile ap\u0103rute la acel moment au fost fire\u0219ti av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 ele se manifestau \u00eentr-un sistem de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00eenc\u0103 centralizat, osificat, rod al unei politici na\u021bionale ce s-a dovedit inadecvat\u0103 noilor evolu\u021bii pe plan european \u0219i specificului local comunitar. Treptat, aceste reac\u021bii au sc\u0103zut \u00een intensitate probabil \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 s-a con\u0219tientizat, la nivel individual, faptul c\u0103 nu este suficient s\u0103 facem educa\u021bie ci ea trebuie s\u0103 fie \u0219i de calitate.<\/p>\n
Experien\u021ba personal\u0103 de cadru didactic \u00eemi confirm\u0103 faptul c\u0103 foarte mul\u021bi colegi sunt, \u00een continuare, sceptici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rolul acestei comisii \u00eentr-o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. \u00cen special acestora, doresc s\u0103 le aduc \u00een aten\u021bie urm\u0103toarele: calitatea educa\u021biei se genereaz\u0103 la nivelul rela\u021biei cadru didactic \u2013 elev atunci c\u00e2nd se \u00eenregistreaz\u0103 progres \u0219colar pentru fiecare elev, cultura calit\u0103\u021bii \u00eentr-o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 contur numai dup\u0103 ce to\u021bi membrii ei g\u00e2ndesc prin prisma etapelor proiectare \u2013 realizare \u2013 evaluare \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire, autoevaluarea personal\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103 ne confirm\u0103 faptul c\u0103 suntem buni \u0219i ne arat\u0103 cum putem fi mai buni \u0219i, poate ce este mai important, munca \u00een echip\u0103 \u00een cadrul unui colectiv, al unei comisii sau grup de lucru \u0219i comunicarea sunt fundamentale \u00een dezvoltarea institu\u021bional\u0103.<\/p>\n
Este evident faptul c\u0103 nu putem vorbi despre un concept al calit\u0103\u021bii educa\u021biei sau, mai mult, despre o cultur\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei f\u0103r\u0103 implicarea personalit\u0103\u021bii umane. Calitatea educa\u021biei nu este o hain\u0103 pe care omul este obligat s\u0103 o confec\u021bioneze \u0219i s\u0103 o poarte ci este omul \u00eensu\u0219i.<\/p>\n
Imit\u00e2nd umil modelul marelui sofist grec, Protagoras, care, \u00een cartea sa \u201eDespre zei\u201d spunea c\u0103 \u201eOmul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d, spun cu convingere c\u0103 omul este m\u0103sura calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie.<\/p>\n
In prezent, Agen\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Preuniversitar se afl\u0103 \u00een faza de finalizare a proiectului \u201cSprijin pentru unit\u0103\u021bile \u0219colare \u00een implementarea manualului de evaluare intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei\u201c POSDRU 85\/1.1\/S\/55668. Prin acest proiect, ARACIP a pus la dispozi\u021bia \u0219colilor un manual de evaluare intern\u0103 \u00eenso\u021bit de o aplica\u021bie informatic\u0103 prin care sunt asigurate urm\u0103toarele:<\/p>\n
A\u0219adar, \u00een practica evalu\u0103rii \u0219i asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een \u0219coli, se va acorda un sprijin direct furnizorilor de educa\u021bie at\u00e2t prin explicitarea instrumentelor na\u021bionale ale calit\u0103\u021bii la nivelul \u0219colii c\u00e2t \u0219i prin sprijinirea dezvolt\u0103rii unor noi instrumente care permit adaptarea ofertei educa\u021bionale la cerin\u021bele specifice ale beneficiarilor locali.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em><\/p>\n \u20f0 \u20f0\u00a0\u20f0\u00a0\u00a0Strategia Lisabona, Comisia European\u0103, 2000; Termen care a generat numeroase studii, cercet\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103ri ne\u00eentrerupte de sensuri, conceptul de calitate a educa\u021biei este, probabil, unul dintre cele mai instabile \u00een ceea ce prive\u0219te valabilitatea sa general\u0103 \u0219i \u00een timp. \u00cen contradic\u021bie cu multe teorii, idei, … Cite\u0219te continuarea
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0\u00a0 Declara\u021bia de la Bologna, Comisia European\u0103, 1999;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 \u00a0Declara\u021bia de la Copenhaga, Comisia European\u0103, 2002;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 \u00a0Strategia Europa 2020, Comisia European\u0103, 2010;
\n\u20f0\u20f0 \u20f0 \u20f0 \u00a0Managementul \u0219i cultura calit\u0103\u021bii la nivelul unit\u0103\u021bii \u0219colare, Institutul de \u0219tiin\u021be ale educa\u021biei \u2013 laboratorul de management educa\u021bional, Bucure\u0219ti, 2005;
\n\u20f0\u20f0 \u20f0 \u20f0 Ghid pentru evaluarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii, Agen\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Preuniversitar, Bucure\u0219ti, 2006;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 Management educa\u021bional pentru institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, Ministerul Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii, \u0218. Iosifescu (coord.), Bucure\u0219ti, 2001;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.75\/2005, Monitorul Oficial nr.642 din 20.07.2005;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 Legea nr.87\/2006 pentru aprobarea Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.75\/2005, Monitorul Oficial, nr.334 din 13.04.2006;
\nTudoric\u0103, Roxana, Managementul educa\u021biei \u00een context european, Editura Meronia, Bucure\u0219ti, 2007;
\nNeculau, Adrian, (coord.) Noi \u0219i Europa, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2002;
\nCuco\u0219, Constantin, Pedagogie, edi\u021bia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2006;
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 www.ec.europa.eu
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 www.wikipedia.com
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 www.euractiv.com
\n\u20f0 \u20f0 \u20f0 www.gnac.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"