Observa\u0163ia este una din metodele prin care putem descoperi personalitatea unui copil. Pe baza observa\u0163iei putem desprinde tr\u0103s\u0103turile de temperament, deprinderile \u015fi obi\u015fnuin\u0163ele de comportare, modul cum au fost educa\u0163i \u00een familie. Pentru a putea influen\u0163a \u00een mod activ dezvoltarea copiilor, trebuie s\u0103-i cunoa\u015ftem bine chiar \u015fi pe cei care la prima vedere trec oarecum neobserva\u0163i.\u00a0Esen\u0163ial\u0103 pentru dezvoltarea psihic\u0103 a copilului este \u015fi comunicarea cu adultul, sus\u021bin\u00e2nd toate rela\u0163iile care se stabilesc \u00eentre el \u015fi adult.
\n<\/p>\n
De la na\u015ftere \u015fi p\u00e2n\u0103 la maturitate, omul str\u0103bate un drum lung de dezvoltare. Dintr-o fiin\u0163\u0103 neajutorat\u0103, cum este copilul la na\u015ftere, el se transform\u0103 treptat \u00eentr-un membru activ al societ\u0103\u0163ii, capabil s\u0103 participe \u00een mod creator la via\u0163a social\u0103. Unul dintre instrumentele de suport pentru aceast\u0103 dezvoltare \u00eel constituie\u00a0\u015fi comunicarea cu adultul. Activitatea copilului cu obiectele \u015fi comunicarea cu adultul sunt \u00eenc\u0103 de timpuriu factorii care determin\u0103 dezvoltarea sa psihic\u0103.<\/p>\n
Vom prezenta c\u00e2teva\u00a0 dintre metodele de cercetare psihologic\u0103 \u00een vederea cunoa\u015fterii personalit\u0103\u0163ii, care stau la \u00eendem\u00e2na cadrelor didactice din gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi \u015fcoala primar\u0103, f\u0103c\u00e2nd precizarea c\u0103 eficien\u0163a \u015fi calitatea metodelor de psihodiagnostic sunt \u00een func\u0163ie de priceperea \u015fi valoarea personalit\u0103\u0163ii celui care le utilizeaz\u0103, precum \u015fi de faptul c\u0103 este absolut necesar\u0103 corelarea, confruntarea \u015fi certificarea datelor oferite de o anumit\u0103 metod\u0103 cu cele ob\u0163inute prin alte metode.<\/p>\n
Observa\u0163ia<\/strong><\/p>\n \u00cen vederea cunoa\u015fterii copilului, metoda observa\u0163iei furnizeaz\u0103 cele mai bogate date pentru caracterizarea acestora.\u00a0Ce observ\u0103m la copii? \u00cen primul r\u00e2nd, faptele de conduit\u0103, manifest\u0103rile lor. Pe baza analizei acestor fapte \u015fi manifest\u0103ri putem desprinde tr\u0103s\u0103turile de temperament, deprinderile \u015fi obi\u015fnuin\u0163ele de comportare, modul cum au fost educa\u0163i \u00een familie.\u00a0Pentru a putea influen\u0163a \u00een mod activ dezvoltarea copiilor, trebuie s\u0103-i cunoa\u015ftem bine chiar \u015fi pe cei care la prima vedere trec oarecum neobserva\u0163i<\/p>\n Joc: \u015eoarecele \u015fi pisica<\/em> \u00cen cadrul acestui joc, unii copii sar, \u0163ip\u0103 c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 pisica se apropie de \u015foarece, \u00een timp ce al\u0163ii stau \u015fi cel mult urm\u0103resc cu privirea desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii. Pe fondul clasei se desprind mai u\u015for particularit\u0103\u0163ile individuale: unii copii se exteriorizeaz\u0103, de pild\u0103, prin mi\u015fc\u0103ri \u015fi cuvinte, nu se pot st\u0103p\u00e2ni, \u00een timp ce al\u0163ii prezint\u0103 un tablou exterior calm, re\u0163inut, s\u0103rac \u00een manifest\u0103ri.\u00a0 Despre primii se poate spune, chiar de la prima vedere, c\u0103 reprezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi ale temperamentului coleric sau sanguinic, \u00een timp ce la ceilal\u0163i pot fi relevate unele tr\u0103s\u0103turi ale temperamentului flegmatic sau melancolic.<\/p>\n Analiza rezultatelor activit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n S\u0103 lu\u0103m ca exemplu: elevul Vlad M. Analiza rezultatelor activit\u0103\u0163ii sale dezv\u0103luie un alt tablou. De\u015fi lucreaz\u0103 cu deosebit\u0103 aten\u0163ie, silindu-se s\u0103 asigure aspectul curat \u015fi \u00eengrijit al lucr\u0103rilor, Vlad este greoi \u00een desen \u015fi cu totul lipsit de \u00eendem\u00e2nare \u00een confec\u0163ionarea de juc\u0103rii. Astfel, \u00een desen \u015fi modelaj, el nu respect\u0103 deloc propor\u0163iile reale ale obiectelor \u015fi nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se corecteze dec\u00e2t foarte greu. De exemplu, desen\u00e2nd un om, \u00eei face corpul minuscul, umerii exagerat de mari, iar picioarele le alunge\u015fte c\u00e2t este foaia de desen.<\/p>\n Se poate vedea din acest exemplu cum anumite laturi negative ale individualit\u0103\u0163ii copilului, care ar putea trece neobservate, se dezv\u0103luie \u00een mod evident din analiza rezultatelor activit\u0103\u0163ii sale. \u00cen cazul de mai sus este vorba despre o dezvoltare unilateral\u0103 a copilului: el dovede\u015fte de pe acum o preferin\u0163\u0103 pentru\u00a0 ocupa\u0163ii\u00a0 \u201cintelectuale\u201d, dar este cu totul ne\u00eendem\u00e2natic \u00een activit\u0103\u0163i manuale. Al\u0163i copii, dimpotriv\u0103, \u00ee\u015fi dezv\u0103luie posibilit\u0103\u0163ile lor tocmai \u00een aceste activit\u0103\u0163i cu caracter practic. Unii copii se remarc\u0103 prin coloritul desenului, prin precizia \u015fi justa propor\u0163ionare a obiectelor desenate, al\u0163ii, prin \u00eendem\u00e2narea manual\u0103, prin imagina\u0163ia bogat\u0103, etc. Bibliografie<\/strong><\/em> Observa\u0163ia este una din metodele prin care putem descoperi personalitatea unui copil. Pe baza observa\u0163iei putem desprinde tr\u0103s\u0103turile de temperament, deprinderile \u015fi obi\u015fnuin\u0163ele de comportare, modul cum au fost educa\u0163i \u00een familie. Pentru a putea influen\u0163a \u00een mod activ dezvoltarea … Cite\u0219te continuarea
\n– se joac\u0103 de obicei pe teren sau \u00een sal\u0103;
\n– num\u0103r nelimitat de juc\u0103tori;
\nScopul: dezvoltarea aten\u0163iei, spiritului de orientare, cinstei.
\nDescrierea jocului: Juc\u0103torii formeaz\u0103 un cerc cu fa\u0163a spre interior \u015fi se apuc\u0103 de m\u00e2ini. Cercul are 1-2 por\u0163i, adic\u0103 acolo juc\u0103torii las\u0103 o trecere nefiind prin\u015fi de m\u00e2ini, \u00een cerc se afl\u0103 un juc\u0103tor care este \u201e\u015foarecele”, iar \u00een afar\u0103 altul care este \u201episica”. Pisica \u00eencearc\u0103 s\u0103 prind\u0103 \u015foarecele. Juc\u0103torii din cerc u\u015fureaz\u0103 fuga \u015foarecelui, permi\u0163\u00e2ndu-i intrarea sa, ie\u015firea din cerc prin ridicarea bra\u0163elor. Pisica este \u00eens\u0103 \u00eempiedicat\u0103 s\u0103 treac\u0103 \u00een acest inel, ea put\u00e2nd folosi numai cele dou\u0103 por\u0163i existente.
\nReguli: dac\u0103 pisica a prins \u015foarecele, o alt\u0103 pereche \u00eencepe jocul.
\nIndica\u0163ii metodice: jocul se recomand\u0103 pentru copiii p\u00e2n\u0103 la 10 ani.
\nDac\u0103 dup\u0103 un timp de 1-2 minute, pisica nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 prind\u0103 \u015foarecele, conduc\u0103torul jocului schimb\u0103 rolurile celor care se urm\u0103resc sau poate numi alt\u0103 pereche.<\/p>\n
\nS-a afirmat ca un copil ce posed\u0103 un volum de cuno\u015ftin\u0163e mai bogat \u015fi mai variat dec\u00e2t to\u0163i ceilal\u0163i copii din clas\u0103. Particip\u0103 cu mult interes la activit\u0103\u0163i, asimileaz\u0103 u\u015for tot ceea ce i se explic\u0103, red\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 faptele observate, dovedind c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte un vocabular bogat. Pe baza a dou\u0103- trei \u00eentreb\u0103ri, \u00een care se schi\u0163eaz\u0103 con\u0163inutul unei teme, Vlad abordeaz\u0103 far\u0103 greutate povestirea, expun\u00e2nd subiectul \u00een propozi\u0163ii corecte, \u00eentr-un limbaj \u00eenchegat. Adeseori, p\u0103r\u0103sind jocul, se a\u015faz\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare \u015fi cere o carte sau o revist\u0103, pe care le r\u0103sfoie\u015fte; apoi poveste\u015fte cele citite \u015fi\u00a0 v\u0103zute, dovedind spirit de observa\u0163ie \u015fi u\u015furin\u0163\u0103 \u00een expunere.<\/p>\n
\nDe aceea, analiza rezultatelor activit\u0103\u0163ii copiilor este o metod\u0103 ce completez\u0103 foarte bine observa\u0163ia.<\/p>\n
\n1. C\u0103lin, M., Filosofia educa\u0163iei, Editura Aramis, Bucure\u0163ti, 2001.
\n2. Mure\u015fan, P., \u00cenv\u0103\u0163area social\u0103, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1980.
\n3. Negre\u0163-Dobridor, I., Didactica nova, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2005.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"