{"id":2743,"date":"2014-06-07T01:40:57","date_gmt":"2014-06-07T01:40:57","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=2743"},"modified":"2014-06-02T10:47:28","modified_gmt":"2014-06-02T10:47:28","slug":"comunicarea-didactica-ca-forma-particulara-de-comunicare-interumana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comunicarea-didactica-ca-forma-particulara-de-comunicare-interumana","title":{"rendered":"Comunicarea didactic\u0103 ca form\u0103 particular\u0103 de comunicare interuman\u0103"},"content":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u0163 la toate darurile mele, cu excep\u0163ia unuia, m-a\u015f hot\u0103r\u00ee s\u0103-l p\u0103strez pe cel al vorbirii, c\u0103ci el mi-ar permite s\u0103 le recuperez rapid pe toate celelalte.<\/em>\u201d (Webster, 1998 apud S\u0103ucan, 2002, p.9). Pornind de la aceste cuvinte, putem afirma, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103 nevoia de comunicare este, devine esen\u0163ial\u0103 \u00een cele mai variate arii ale existen\u0163ei noastre. A tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 a comunica.\u00a0Comunicarea st\u0103 la baza organiz\u0103rii sociale, coagul\u00e2nd \u015fi control\u00e2nd raporturile \u201eorizontale\u201ddintre oameni, dar angajeaz\u0103 totodat\u0103 \u015fi aspira\u0163iile lor \u201everticale\u201d \u00eentr-o mi\u015fcare ascensional\u0103 c\u0103tre planurile superioare ale realit\u0103\u0163ii.
\n<\/p>\n

\u015etim din Biblie c\u0103 marele proiect Babel, al turnului care ambi\u0163iona s\u0103 ajung\u0103 la cer, a e\u015fuat atunci c\u00e2nd oamenii, din pedeaps\u0103 divin\u0103, nu au mai putut comunica. F\u0103r\u0103 comunicare, \u00een loc s\u0103 reprezinte Casa \u00centemeierii Cerului \u015fi P\u0103m\u00e2ntului, turnul a ajuns peste ani o simpl\u0103 groap\u0103. Adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a umanit\u0103\u0163ii st\u0103 \u00een \u201eomul dialogal\u201d, \u00een acea rela\u0163ie Eu-Tu, celebrat\u0103 de Martin Buber, care \u00eentemeiaz\u0103 nu numai o existen\u0163\u0103 colectiv\u0103, ci \u015fi realitate a individului ca atare. F\u0103r\u0103 irigarea lui Tu \u015fi Acela, Eul r\u0103m\u00e2ne confuz \u00eentr-o singur\u0103tate pustiitoare. Omul accede la Eu prin Tu. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Platon sau Grigorie cel Mare ne transmit filosofia sub forma unor dialoguri. Altfel spus, orice activitate de comunicare are la baz\u0103 \u00een\u0163elegerea celorlal\u0163i, dar \u015fi \u00een\u0163elegerea noastr\u0103 de c\u0103tre semeni. Comunic\u0103m pentru a ne descoperi unul altuia trebuin\u0163ele \u015fi pentru a ni le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi.<\/p>\n

\u00cen partea lui profund\u0103 de analiz\u0103 \u015fi interpretare, fenomenul comunic\u0103rii a devenit obiect de studiu \u015fi de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 destul de recent, \u00een a doua jum\u0103tate\u00a0 a secolului nostru. Comunicarea, ca atare, este deosebit de complex\u0103 \u015fi foarte greu de supus analizelor. \u201eA comunica\u201d \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi, conform defini\u0163iei de dic\u0163ionar, a face cunoscut, a \u00een\u015ftiin\u0163a, a spune sau a pune \u00een leg\u0103tur\u0103, \u00een contact, a duce la (Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne, 1996, pag. 205). \u00cens\u0103 verbul latin \u201ecommunico\u201davea o semnifica\u0163ie mult mai profund\u0103 care nu se referea numai la punerea \u00een eviden\u0163\u0103 a contactului, a leg\u0103turii, ci \u00eensemna \u015fi a face \u00een comun ceva, a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi, a pune \u00eempreun\u0103, a amesteca, a uni. Limba rom\u00e2n\u0103 a preluat acest sens al \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii, al unific\u0103rii, sens imprimat \u00een cuv\u00e2ntul str\u0103vechi \u201ecuminecare.\u201d Aceasta este de fapt comunicarea: \u201eProgres\u0103m printr-un spor de comunicare dar nu progres\u0103m cu adev\u0103rat dac\u0103 nu ob\u0163inem \u015fi un spor de cuminecare.<\/em>\u201d (Noica, 1987, p.188 apud S\u0103ucan, 2002).<\/p>\n

Comunicarea educa\u0163ional\u0103<\/strong> reprezint\u0103 un caz particular al comunic\u0103rii general-umane. Ea este un tip complex de comunicare interuman\u0103, \u00een care se g\u0103sesc amalgamate \u00een forme specifice toate elementele comunic\u0103rii interumane. \u201eEduca\u0163ia nu se reduce la o simpl\u0103 comunicare verbal\u0103, ci ea reprezint\u0103\u00a0 o ac\u0163iune complex\u0103, efectuat\u0103 prin comportamentul global al unor personalit\u0103\u0163i relativ consolidate asupra unor personalit\u0103\u0163i \u00een curs de formare, care, \u00een cazul consum\u0103rii ei \u00een medii institu\u0163ionalizate, apare ca rela\u0163ie profesor-elev, educator-educat\u2026 Ac\u0163iunea educa\u0163ional\u0103 este un proces comunicativ pluridimensional. Datorit\u0103 finalit\u0103\u0163ii urm\u0103rite, nu poate fi vorba de\u00a0 o simpl\u0103 transmitere de date (chiar v\u0103zut\u0103 numai sub aspectul s\u0103u pur instructiv), ci de o conducere (\u00een sens cibernetic) a unui comlex de generare de comportamente durabile, motivate, finalizate, integrate (comunicare sintactico-semantic\u0103, pragmatic\u0103, bine\u00een\u0163eles cu predominarea dimensiunii pragmatice, incitarea la activitate \u015fi statornicirea de motiva\u0163ii superioare) \u00een cadrul c\u0103reia comportamentul cognitiv-emo\u0163ional are func\u0163ie operativ-instrumental\u0103, \u00een raport cu cel conativ de realizare<\/em>\u201d (Apostol, 1969, p.32 apud S\u0103ucan 2002).<\/p>\n

Comunicarea educa\u0163ional\u0103 nu se poate reduce la stabilirea unor rela\u0163ii de izomorfism \u00eentre ea \u015fi modelul formal al teoriei comunic\u0103rii care este un instrument necesar, dar nu suficient pentru analizarea \u015fi interpretarea rela\u0163iei de comunicare profesor-elev, pentru c\u0103 face abstrac\u0163ie de semnifica\u0163ia mesajului, de valoarea lui \u00een func\u0163ie de personalitatea care intr\u0103 \u00een ac\u0163iune. Prin urmare, specificul rela\u0163iei dintre profesor \u015fi elevii s\u0103i se exprim\u0103 prin actul comunic\u0103rii, prezent \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile activit\u0103\u0163ii didactice, fie de ordin instructiv sau educativ, fie de ordin social. Prin urmare dezv\u0103luirea mecanismelor psihosociale de declan\u015fare a conduitei comunica\u0163ionale se impune ca o condi\u0163ie necesar\u0103. Pornind de la cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103-de Aur: \u201eAcela iube\u015fte cu adev\u0103rat, care caut\u0103 interesele celui iubit<\/em>\u201d, putem parafraza spun\u00e2nd c\u0103 profesorii care-\u015fi iubesc cu adev\u0103rat elevii comunic\u0103 \u00een func\u0163ie de interesele celor iubi\u0163i.<\/p>\n

Educa\u0163ia urm\u0103re\u015fte prin urmare influen\u0163area, modificarea, schimbarea comportamental\u0103. Atingerea acestor scopuri se poate realiza doar cu ajutorul unor metodologii ac\u0163ionale, practice, eficiente. Fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu o sarcin\u0103 de o asemenea complexitate ar fi necesar\u0103, fire\u015fte, o teorie general\u0103 a comunic\u0103rii, aceasta trebuind s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 urm\u0103toarele caracteristici: s\u0103 fie destul de general\u0103 pentru a descrie propriet\u0103\u0163ile tipurilor \u015fi structurilor actelor de comunicare globale, s\u0103 comporte o teorie a semnifica\u0163iilor, aceast\u0103 \u00eensu\u015fire fiind expresia faptului c\u0103, \u00eentotdeauna, comunicarea presupune o coordonare de acte, s\u0103 constituie \u00eentotdeauna o cotitur\u0103 \u00een via\u0163a unui grup, pentru c\u0103 grupul, \u00een urma coordon\u0103rii actelor, \u00ee\u015fi modific\u0103 \u00een parte propria sa structur\u0103 \u015fi uneori chiar metodele de coordonare. \u00cen c\u00e2mpul educa\u0163ional, o astfel de teorie ar favoriza sporirea randamentului interac\u0163ional, \u00een sensul unei poten\u0163\u0103ri a tuturor componentelor comunic\u0103rii, \u201eastfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ob\u0163in\u0103\u2026 o c\u00e2t mai mare coinciden\u0163\u0103 \u00eentre informa\u0163ia codat\u0103 de c\u0103tre emi\u0163\u0103tor \u015fi mesaj \u015fi cea captat\u0103 de receptor<\/em>\u201d (Cazacu,1973 apud Ezechil, 2002, p.11). Educa\u0163ia sper\u0103, \u00eens\u0103, la mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Ea \u0163inte\u015fte nu numai c\u0103tre satisfacerea unor func\u0163ii feed-back, ci, mai ales, c\u0103tre satisfacerea unor func\u0163ii feed- dep\u0103\u015firea s\u0103rilor ini\u0163iale, la promovarea autonomiei ac\u0163ionale \u015fi interac\u0163ionale a indivizilor \u015fi forward<\/em> (goal-oriented<\/em>) capabile s\u0103 conduc\u0103 la a grupurilor. Aceast\u0103 aspira\u0163ie se reg\u0103se\u015fte, de asemenea, \u00een inten\u0163ia optimiz\u0103rii comportamentelor de tip comunicativ care sunt concepute nu doar ca un instrument al interac\u0163iunilor cu caracter didactic, ci \u015fi ca obiect al preocup\u0103rilor privind dezvoltarea personal\u0103 a tuturor actorilor implica\u0163i \u00een acest proces.<\/p>\n

\u00cen cazul comunic\u0103rii interumane, caracterul psihosocial este sub\u00een\u0163eles. Oamenii comunic\u0103 unii cu al\u0163ii \u00eentr-un mod diferit de al altor vie\u0163uitoare, av\u00e2nd la dispozi\u0163ie un \u00eentreg ansamblu de semne, simboluri \u015fi reguli de semnificare stabilite \u00een mod conven\u0163ional \u015fi transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. Contextul \u00een care se relizeaz\u0103 aceast\u0103 transmisie este\u00a0 din aceast\u0103 cauz\u0103 social, comunitar, iar instrumenta\u0163ia este interpsihologic\u0103. Este vorba de un proces continuu care \u00eencepe cu fiecare individ \u015fi al c\u0103rui sf\u00e2r\u015fit, are, de asemenea, o valoare pur individual\u0103. Exerci\u0163iul este multimilenar \u015fi at\u00e2t de familiar, \u00eenc\u00e2t creeaz\u0103 riscul estomp\u0103rii rolului pe care \u00eel de\u0163in mecanismele psihosociale \u00een cadrul procesului respectiv. Aceste riscuri sunt cu at\u00e2t mai mari cu c\u00e2t cel ce \u00eenva\u0163\u0103, \u00eenaint\u00e2nd \u00een v\u00e2rst\u0103, se concentreaz\u0103 mai ales pe con\u0163inutul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi mai pu\u0163in pe contextul \u00een care se realizeaz\u0103 preluarea experien\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen consecin\u0163\u0103, func\u0163iile mentale se dezvolt\u0103 continuu, \u00een schimb valoarea rela\u0163iilor interpersonale care faciliteaz\u0103 acest proces se estompeaz\u0103 treptat.<\/p>\n

\u00cen context \u015fcolar, identificarea corect\u0103 a unor astfel de interdependen\u0163e este \u00eengreunat\u0103 de particularit\u0103\u0163ile organiz\u0103rii activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare, respectiv: pozi\u0163ionarea fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 a partenerilor de rela\u0163ie, ceea ce creeaz\u0103 impresia c\u0103, \u00een acest fel contactul interpersonal se realizeaz\u0103 de la sine; distribu\u0163ia spa\u0163ial\u0103 a elevilor \u00een sala de clas\u0103, care induce, de asemenea, iluzia c\u0103 mesajul profesorului va fi receptat \u00een acela\u015fi fel de c\u0103tre to\u0163i elevii; primatul obiectivelor cognitive \u00een ansamblul cerin\u0163elor \u015fcolare, ceea ce \u00eentre\u0163ine interesul sporit pentru procesele de instruire \u015fi reduce preocuparea pentru calitatea rela\u0163iilor interpersonale.<\/p>\n

\u00cen jurul unor astfel de aparen\u0163e, profesorul \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 tendin\u0163a de a se concentra prioritar pe con\u0163inutul measajului elaborat, neglij\u00e2nd contextul \u015fi particularit\u0103\u0163ile psiho-individuale \u00een care se va realiza receptarea acestuia. \u00cen realitate, clasa \u015fcolar\u0103 nu este o sum\u0103 de indivizi, ci fiecare elev \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 individualitatea, decodific\u00e2nd \u00een mod personal mesajele. Din aceast\u0103 cauz\u0103, profesorul urmeaz\u0103 s\u0103-\u015fi dezvolte obiectivitatea de a conduce cu abilitate procese \u015fi fenomene de grup, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een contact direct, subtil, cu fiecare \u00een parte.<\/p>\n

\u00cen concluzie, studiul psihologic al comunicativit\u0103\u0163ii didactice se \u00eenscrie \u00een ordinea de idei a unei concep\u0163ii, pe c\u00e2t de ample, pe at\u00e2t de modern\u0103, prin circumscrierea sa \u00eentr-o viziune contemporan\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii de comunicare, ca modalitate de existen\u0163\u0103 a umanului. Preocup\u0103rile cercet\u0103torilor din lumea \u00eentreg\u0103 pentru abordarea multidisciplinar\u0103 a actului de comunicare, at\u00e2t din perspectiv\u0103 teoretic\u0103, c\u00e2t mai ales din perspectiv\u0103 aplicativ\u0103, \u00eentregesc un tablou amplu de \u00een\u0163elegere a mecanismului propriu-zis de desf\u0103\u015furare a conduitei comunica\u0163ionale \u00een func\u0163ie de factori de personalitate, de factori rela\u0163ionali \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een func\u0163ie de factori situa\u0163ionali.<\/p>\n

Pe m\u0103sura cre\u015fterii nivelului de competen\u0163\u0103 didactic\u0103, cre\u015fte \u015fi nivelul conduitei comunica\u0163ionale, dar \u015fi invers, pe m\u0103sur\u0103 ce nivelul competen\u0163ei didactice scade, are loc \u015fi o descre\u015ftere a nivelului conduitei comunica\u0163ionale, av\u00e2nd de a face cu o rela\u0163ie contingent\u0103 \u00eentre ace\u015fti indicatori. Prin urmare, conduita comunica\u0163ional\u0103 este parte component\u0103 a competen\u0163ei didactice.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n1. Apostol, P.(1969) apud S\u0103ucan, D. (2002). Comunicarea didactic\u0103. Fed Print, Bucure\u015fti
\n2. Ezechil, L. (2002). Comunicare educa\u0163ional\u0103 \u00een context \u015fcolar. E.D.P., Bucure\u015fti
\n3. Noica, C. (1987) apud S\u0103ucan, D. (2002). Comunicarea didactic\u0103. Fed Print, Bucure\u015fti
\n4. S\u0103ucan, D. (2002). Comunicarea didactic\u0103. Fed Print, Bucure\u015fti
\n5. Webster, D. (1998) apud S\u0103ucan, D. (2002). Comunicarea didactic\u0103. Fed Print, Bucure\u015fti<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u0163 la toate darurile mele, cu excep\u0163ia unuia, m-a\u015f hot\u0103r\u00ee s\u0103-l p\u0103strez pe cel al vorbirii, c\u0103ci el mi-ar permite s\u0103 le recuperez rapid pe toate celelalte.\u201d (Webster, 1998 apud S\u0103ucan, 2002, p.9). Pornind de la … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[303],"class_list":["post-2743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-alina-martin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2743","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2743"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2743\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2854,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2743\/revisions\/2854"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}