Dimensiunea afectiv\u0103 este cea mai mare for\u0163\u0103, dar poate deveni \u015fi cea mai vulnerabil\u0103 latur\u0103 a convie\u0163uirii familiale.\u00a0Cele mai acute probleme educative, culmin\u00e2nd cu insuccesul \u015fcolar, se nasc din absen\u0163a sau ignoran\u0163a aten\u0163iei p\u0103rinte\u015fti sau coroziunii afective din familiile dezorganizate, cu un nivel economic precar…
\n<\/p>\n
Familia reprezint\u0103 un partener important \u00een educa\u0163ia copilului. Educa\u0163ia este o obliga\u0163ie a familiei, a statului, a fiec\u0103rui individ \u00een parte. De to\u0163i ace\u015fti parteneri depinde formare personalit\u0103\u0163ii copilului \u015fi devenirea lui ca om de m\u00e2ine.<\/p>\n
Familia are pe drept cuv\u00e2nt o treapt\u0103 superioar\u0103 de leg\u0103tur\u0103 interpersonal\u0103 intim\u0103, realizat\u0103 din dragoste. Orice familie trebuie s\u0103 fie un garant de securitate, de protec\u0163ie fizic\u0103, afectiv\u0103, mental\u0103, moral\u0103 \u015fi social\u0103 pentru to\u0163i membrii ei, dar mai ales pentru copii.<\/p>\n
Rela\u0163iile din sfera familiei sunt de tip special, av\u00e2nd la baz\u0103 sentimente de dragoste \u015fi respect reciproc. Iubirea nu e totdeauna dezinteresat\u0103, poate fi uneori prea posesiv\u0103, tiranic\u0103 \u015fi devoratoare. Tot ce la un moment dat p\u0103rea de o solid\u0103 convergen\u0163\u0103, u\u015for poate c\u0103dea \u00een divergen\u0163\u0103.<\/p>\n
Cele mai acute probleme educative, culmin\u00e2nd cu insuccesul \u015fcolar, se nasc din absen\u0163a sau ignoran\u0163a aten\u0163iei p\u0103rinte\u015fti sau coroziunii afective din familiile dezorganizate, cu un nivel economic precar, cu tulbur\u0103ri psihice, consum de alcool, violen\u0163\u0103 fizic\u0103 \u015fi verbal\u0103.<\/p>\n
S-a constatat astfel c\u0103 divor\u0163ul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi rec\u0103s\u0103torirea p\u0103rintelui c\u0103ruia \u00eei era \u00eencredin\u0163at copilul genereaz\u0103 cele mai multe cazuri de tulbur\u0103ri psihice care se impun aten\u0163iei serviciilor de psihiatrie infantil\u0103 sau altor servicii medicale pentru copii. Separarea p\u0103rin\u0163ilor poate deveni, la un moment dat\u00a0 solu\u0163ia optim\u0103 pentru p\u0103rin\u0163i, dar cea mai ne\u00een\u0163eleas\u0103 pentru copii. Mama sau tat\u0103l vitreg sunt privi\u0163i cu suspiciune de copii \u00een aproape toate cazurile. Astfel, simptome ca: nelini\u015ftea general\u0103, bulimia, anorexia, insomnia, devierile comportamentale, dificult\u0103\u0163i \u00een respectarea disciplinei \u015fcolare, furtul, nervozitatea accentuat\u0103 sau izolarea social\u0103 sunt considerate manifest\u0103ri datorate problemelor afective pe care copilul le are tocmai datorit\u0103 situa\u0163iei create de p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, schimbarea modelului vie\u0163ii de familie, interesele economice \u015fi noile roluri pe care le au femeile \u00een\u00a0 societatea modern\u0103 sunt c\u00e2teva dintre elementele semnificative care argumenteaz\u0103 op\u0163iunea multor familii sau cupluri de a aduce pe lume un copil. Unele cercet\u0103ri indic\u0103 prezen\u0163a mai mare a problemelor emo\u0163ionale la copiii singuri dec\u00e2t la copiii de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 care mai au fra\u0163i. Copiii singuri la p\u0103rin\u0163i au un num\u0103r mic de anturaje, mai pu\u0163ini prieteni \u015fi o via\u0163\u0103 social\u0103 mai pu\u0163in intens\u0103. Totu\u015fi, aceste investiga\u0163ii au mai relevat \u015fi faptul c\u0103 ace\u015fti copii au un num\u0103r comparabil de prieteni apropia\u0163i, \u00ee\u015fi asum\u0103 u\u015for pozi\u0163ii de lider \u00een grupuri, sim\u0163indu-se satisf\u0103cu\u0163i de via\u0163a pe care o tr\u0103iesc. Se consider\u0103 totu\u015fi, c\u0103 \u00een aceste cazuri, ini\u0163ierea copilului unic \u00een lumea adul\u0163ilor se produce prea timpuriu. El este luat peste tot de ace\u015ftia, find martorul vie\u0163ii lor, confidentul problemelor lor. Din aceste motive, el cre\u015fte \u015fi se maturizeaz\u0103 deseori prea repede, este mai pu\u0163in vesel \u015fi mai mult purt\u0103tor de nelini\u015fti care nu sunt ale lui, dep\u0103rt\u00e2ndu-se cu pa\u015fi repezi de copil\u0103rie. Copilul unic nu va cunoa\u015fte niciodat\u0103 bucuria de frate, nici ceea ce fra\u0163ii experimenteaz\u0103 \u0103ntr-o via\u0163\u0103 de familie \u015fi determin\u0103 formarea celor mai frumoase amintiri, f\u0103c\u00e2ndu-i mai preg\u0103ti\u0163i pentru via\u0163a social\u0103 \u015fi pentru comunicare.<\/p>\n
O alt\u0103 problem\u0103 care genereaz\u0103 dificult\u0103\u0163i comportamentale \u015fi care se petrec sub ochii neputincio\u015fi ai adultului este preferin\u0163a copilului pentru grotesc, ur\u00e2t \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103tor. Fiin\u0163e monstruoase venite din alte lumi \u0163in suspenda\u0163i de emo\u0163ie \u015fi pl\u0103cere pe copiii de 5-6 ani, care apoi se amuz\u0103 imit\u00e2ndu-le str\u00e2mb\u0103turile \u015fi sunetele cel pu\u0163in bizare. Sub ochii c\u0103sca\u0163i ai copiilor din fa\u0163a televizorului, rachetele explodeaz\u0103, planetele se ciocnesc, personaje cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri oribile se ucid necontenit. \u00centrebarea obsesiv\u0103 este: \u00cen ce scop?.<\/p>\n
Aceast\u0103\u00a0 ur\u00e2\u0163enie \u015fi toat\u0103 violen\u0163a nu pot s\u0103 nu lase urme \u00een pasta modelabil\u0103 a creierelor acestor copii. Este evident c\u0103 dintre ei vor ie\u015fi altfel de oameni dec\u00e2t cei ie\u015fi\u0163i din copiii pentru care Scufi\u0163a Ro\u015fie se speria de lup, piticii luptau cu r\u0103utatea mamei vitrege a Albei- ca-Z\u0103pada. De ce ne l\u0103s\u0103m copiii prad\u0103 acestui flagel, de ce \u00eei l\u0103s\u0103m singuri \u00een fa\u0163a r\u0103ului? Ironia este c\u0103 televizorul educ\u0103 \u00een lipsa p\u0103rin\u0163ilor. Nimic \u00een via\u0163\u0103 nu este f\u0103r\u0103 sens, mai t\u00e2rziu se v\u0103d influen\u0163ele nefaste ale copil\u0103riei.<\/p>\n
Pedagogul John Locke, convins de puterea exemplului \u00een familie, de ambian\u0163a \u015fi climatul acesteia \u015fi de \u00eenclina\u0163ia c\u0103tre imita\u0163ie a copilului, se adresa p\u0103rin\u0163ilor: \u00abNu trebuie s\u0103 face\u0163i \u00een fa\u0163a copilului nimic din ceea ce nu vre\u0163i s\u0103 imite. Dac\u0103 v\u0103 scap\u0103 o vorb\u0103 sau s\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i o fapt\u0103 pe care i-a\u0163i prezentat-o drept o gre\u015feal\u0103\u00a0 c\u00e2nd a comis-o, el cu siguran\u0163\u0103 se va ap\u0103ra invoc\u00e2nd exemplul dat de dumneavoastr\u0103 \u015fi se va pune \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 la ad\u0103postul acestui exemplu, \u00eenc\u00e2t cu greu v\u0103 ve\u0163i putea atinge de el pentru a-i \u00eendep\u0103rta cum trebuie gre\u015feal\u0103<\/em>\u00bb.<\/p>\n Gr\u0103dini\u0163a nu poate face minuni, iar educa\u0163ia dat\u0103 \u00een aceast\u0103 institu\u0163ie nu va avea rezultate bune, dac\u0103 nu se va sprijini \u015fi nu va colabora cu familiile copiilor.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Dimensiunea afectiv\u0103 este cea mai mare for\u0163\u0103, dar poate deveni \u015fi cea mai vulnerabil\u0103 latur\u0103 a convie\u0163uirii familiale.\u00a0Cele mai acute probleme educative, culmin\u00e2nd cu insuccesul \u015fcolar, se nasc din absen\u0163a sau ignoran\u0163a aten\u0163iei p\u0103rinte\u015fti sau coroziunii afective din familiile dezorganizate, … Cite\u0219te continuarea
\n1. Asocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Familiei \u015fi Copilului, Efectele micului ecran asupra min\u0163ii copilului. Ed. Prodromos, 2007
\n2.Revista \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul Primar nr 4\/2006
\n3. Vra\u015fma\u015f, E.,\u00a0 Consilierea \u015fi educa\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor, Ed. Aramis, Bucure\u015fti, 2002<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"