Inteligen\u021ba este facultatea de a descoperi propriet\u0103\u021bile at\u00e2t ale obiectelor \u0219i fenomenelor \u00eenconjur\u0103toare, c\u00e2t \u0219i ale rela\u021biilor dintre acestea, facultate dublat\u0103 de posibilitatea de a rezolva probleme noi. Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 este implicat\u0103 la toate nivelurile, ansamblul afectiv-emo\u021bional contur\u00e2nd \u0219i nuan\u021b\u00e2nd profilul individual ce define\u0219te imaginea \u0219i stima de sine, tabloul finalit\u0103\u021bilor proprii, peisajul succesului, ansamblul tr\u0103s\u0103turilor de caracter manifestate, mobilizarea energetic\u0103 \u0219i raportul cu mediul educa\u021bional. Cu c\u00e2t inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 este mai rafinat\u0103, cu at\u00e2t se va dovedi mai constructiv\u0103, favoriz\u00e2nd dezvoltarea unei g\u00e2ndiri pozitive \u0219i unei atitudini optimiste asupra finalit\u0103\u021bilor reprezentate \u00een forma succesului \u0219colar.
\n<\/p>\n
Termenul de inteligen\u021b\u01ce caracterizeaz\u01ce (sub diverse unghiuri) puterea \u0219i func\u021bia min\u021bii de a stabili rela\u0163ii \u0219i de a face leg\u01ceturi \u00eentre elemente diferite. \u00cen psihologie, inteligen\u021ba apare at\u00e2t ca fapt real, c\u00e2t \u0219i ca unul poten\u021bial, at\u00e2t ca proces, c\u00e2t \u0219i ca aptitudine sau capacitate, at\u00e2t form\u01ce \u0219i atribut al organiz\u01cerii mintale, c\u00e2t \u0219i al celei comportamentale (Paul Popescu \u2013Neveanu, Dic\u021bionar de psihologie, pag.302). \u00cen 1979, N. V. Findler afirma c\u0103 \u201dun sistem este considerat c\u0103 are proprietatea de inteligen\u021b\u0103, pe baza comport\u0103rii sistemului, dac\u0103 se poate adapta singur la situa\u021bii noi, are capacitatea de a ra\u021biona, de a \u00een\u021belege leg\u0103turile dintre fapte, de a descoperi \u00een\u021belesuri \u0219i de a recunoa\u0219te adev\u0103rul. De asemenea ne a\u0219tept\u0103m ca un sistem inteligent s\u0103 \u00eenve\u021be, deci s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 performan\u021bele pe baza experien\u021bei trecute.<\/em>\u201d<\/p>\n \u00cen 1983, Howard Gardner a introdus conceptul de \u201dinteligen\u0163e multiple\u201d. El argumenta c\u0103 nu exist\u0103 doar un tip de inteligen\u0163\u0103, precum cea m\u0103surat\u0103 prin teste \u015fi dezvoltat\u0103 \u00een cadrul \u015fcolar, ci multiple tipuri de inteligen\u0163e. Gardner a identificat, astfel, \u015fapte tipuri de inteligen\u0163\u0103 diferite de abilit\u0103\u0163ile comunicative \u015fi matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus \u015fi dou\u0103 abilit\u0103\u0163i personale: auto-con\u015ftientizarea st\u0103rilor interioare \u015fi interactivitatea social\u0103 eficient\u0103. Cele \u015fapte tipuri de inteligen\u0163\u0103 ale lui Gardner sunt: inteligen\u0163a logico-matematic\u0103, inteligen\u0163a interpersonal\u0103, inteligen\u0163a spa\u0163ial\u0103, inteligen\u0163a ritmic-muzical\u0103, inteligen\u0163a intrapersonal\u0103, inteligen\u0163a kinestetic\u0103 \u0219i inteligen\u0163a lingvistic-verbal\u0103.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te succesul \u015fcolar, acesta nu este un indicator al valorii inteligen\u0163ei generale sau globale a elevului, \u00eentruc\u00e2t capacitatea de adaptare \u015fcolar\u0103 depinde de inteligen\u0163a lui \u015fcolar\u0103. Aceasta se formeaz\u0103 \u00een procesul de \u015fcolarizare, ca rezultat al structur\u0103rii potentialit\u0103\u0163ilor mintale ale copilului dup\u0103 natura \u015fi repertoriul activit\u0103\u0163ii \u015fcolare, \u00eenglob\u00e2nd \u00een structura sa \u015fi atitudinea elevului fa\u0163\u0103 de activitatea conduc\u0103toare a v\u00e2rstei \u015fcolare.<\/p>\n Nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 inteligen\u0163a \u015fcolar\u0103 ar fi singurul factor determinant al reu\u015fitei \u015fcolare. Inteligen\u0163a \u015fcolar\u0103 nu este o valoare psihic\u0103 absolut\u0103. Eficien\u0163a ei este condi\u0163ionat\u0103 de gradul de organizare a \u00eentregii personalit\u0103\u0163i, mai ales de tr\u0103s\u0103turile afectiv- motiva\u0163ionale \u015fi volitiv-caracteriale ale elevului. Inteligen\u0163a \u015fcolar\u0103 poate fi studiat\u0103 numai \u00een raport cu sarcinile \u015fcolare – prezentate prin anumite metode pedagogice – \u015fi cu via\u0163a afectiv – motivational\u0103 a elevului. Evaluarea inteligen\u0163ei presupune cunoa\u015fterea tensiunilor, a barierelor externe \u015fi interne ale elevului, a gradului de mobilizare a efortului voluntar, a fazelor \u015fi a direc\u0163iei activit\u0103\u0163ii, \u00eentr-un cuv\u00e2nt a c\u00e2mpului psihologic \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea elevului.<\/p>\n Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 este format\u0103 din patru elemente: \u00eentelegerea mai bun\u0103 a propriilor emo\u0163ii, gestionarea eficient\u0103 a propriilor emo\u0163ii \u015fi cre\u015ftere semnificativ\u0103 a calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, \u00eentelegerea mai bun\u0103 a celor din jur \u015fi o convie\u0163uire cu un grad de confort ridicat, crearea de rela\u0163ii mai bune la toate nivelele cu cei din jur \u015fi cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi a imaginii personale. Conform observa\u021biilor efectuate, competen\u0163a emo\u0163ional\u0103 pare s\u0103 fie, uneori, mai important\u0103 dec\u00e2t abilit\u0103\u0163ile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligen\u0163ei emo\u0163ionale reprezint\u0103 \u00een\u0163elegerea \u015fi gestionarea emo\u0163iilor pentru a crea rela\u0163ii armonioase cu cei din jur, capitol la care mul\u021bi dintre noi suntem restan\u021bieri. Inteligen\u0163a emotional\u0103 presupune autocon\u015ftientizarea, determinarea punctelor forte \u015fi a limit\u0103rilor, con\u015ftientizarea emo\u0163iilor \u015fi a efectelor acestora asupra comportamentului, precum \u015fi impactul acestora asupra celorlal\u0163i, analiza comportamentului dintr-o perspectiv\u0103 introspectiv\u0103. Un alt aspect important este reprezentat de managementul emo\u0163iilor, obtinerea abilit\u0103\u0163ilor de a face fa\u0163\u0103 \u00een mod eficient stresului \u015fi frustr\u0103rii, s\u0103 fii flexibil \u015fi s\u0103 dore\u015fti s\u0103 te adaptezi la schimbare, imaginea proprie \u015fi automotivarea, dezvoltarea unui sim\u0163 de autoevaluare \u015fi \u00eencrederea \u00een abilit\u0103\u0163ile de a face fa\u0163\u0103 cererilor, motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare \u015fi nevoia de dezvoltare personal\u0103, abilit\u0103\u0163i sociale, ascultare activ\u0103, intrare \u00een raport cu ceea ce simt ceilal\u0163i, prevenirea unei influen\u0163e negative a factorilor emo\u0163ionali asupra capacit\u0103\u0163ii de ascultare, asertivitate, gestionarea conflictelor.<\/p>\n Din punctul meu de vedere, inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ca un adjuvant \u00een ob\u021binerea succesului, \u00een general, \u0219i a succesului \u0219colar, \u00een particular. Performan\u021bele m\u0103rite, rezultatele \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite sunt determinate de complementaritatea ac\u021bional\u0103 a mai multor factori, \u00eentre care un loc esen\u021bial \u00eel de\u021bine inteligen\u021ba general\u0103, nuan\u021bat\u0103 de inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103.\u00a0„Succesul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 este dependent nu numai de nivelul dezvolt\u0103rii intelectuale<\/em> – arat\u0103 A.Chircev – ci , \u00eentr-o \u00eensemnat\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi de natura tr\u0103s\u0103turilor de personalitate ale elevilor, ceea ce impune necesitatea cunoa\u015fterii \u015fi a influen\u0163\u0103rii pozitive a acestor tr\u0103s\u0103turi<\/em>„. Rela\u021bia dintre inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i succesul \u0219colar depinde de c\u00e2\u021biva factori, \u00eentre care putem reg\u0103si: gradul de cunoa\u0219tere a sinelui, a poten\u021bialului personal; nivelul stimei de sine (cu c\u00e2t stima de sine este mai dezvoltat\u0103, cu at\u00e2t valorile personale vor \u00eembr\u0103ca o formul\u0103 mai ampl\u0103); finalit\u0103\u021bile personale (promovare, recompens\u0103, aprecierea profesorilor \u0219i a colegilor, dob\u00e2ndirea unui set de cuno\u0219tin\u021be, sentimentul de \u00eemplinire, alugarea \u201dplictisului\u201d), care depind de primele dou\u0103 aspecte (cu c\u00e2t elevul se cunoa\u0219te mai bine \u0219i are o stim\u0103 de sine ridicat\u0103, cu at\u00e2t finalit\u0103\u021bile vor fi mai sus, din punctul de vedere al complexit\u0103\u021bii \u0219i invers); reprezentarea proprie a succesului (ceea ce reprezint\u0103 succes pentru un elev \u2013 premiul I, olimpic, cel mai bine \u201dcotat\u201d \u00eentre colegi, \u0219ef al clasei, promovarea anului \u0219colar, distrac\u021bie, reu\u0219it\u0103 \u0219colar\u0103 cu efort minim etc. –\u00a0 pentru altul poate s\u0103 nu aib\u0103 nicio valoare); dimensiunea temperamental-caracterial\u0103 (tr\u0103s\u0103turile specifice tipului de temperament dominant, atitudini, obiceiuri, tr\u0103s\u0103turi de caracter); factorul volitiv-motiva\u021bional, precum \u0219i contextul, mediul educa\u021bional, politica \u0219colii \u00een ceea ce prive\u0219te procesul instructiv-educativ \u0219i raporturile dintre cadre didactice \u0219i elevi.<\/p>\n Activit\u0103\u021bile derulate \u00een cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 urm\u0103resc dezvoltarea echilibrat\u0103, armonioas\u0103, a inteligen\u021belor general\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, urm\u0103rind consolidarea structurilor cognitive (g\u00e2ndire, memorie, imagina\u021bie, limbaj), a celor reglatorii (afectivitate, voin\u021b\u0103), a func\u021biilor psihice (aten\u021bia), a ansamblului de abilit\u0103\u021bi \u0219i deprinderi, precum \u0219i a elementelor caracteriale. \u00cen ceea ce prive\u0219te inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, orele de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contribuie la definirea \u0219i limpezirea emo\u021biilor, la diversificarea acestora, la conturarea unor nuan\u021be afective, la completarea tabloului emo\u021bional ce coloreaz\u0103 existen\u021ba.<\/p>\n Astfel, sunt utilizate: texte cu impact emo\u021bional (\u201dPuiul\u201d, de Ioan Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, \u201dFulg\u201d, de Nicolae Labi\u0219, \u201dArdealul\u201d, de Nicolae B\u0103lcescu etc.); secven\u021be muzicale, ce compun fondul pe care se realizeaz\u0103 compunerile (muzic\u0103 instrumental\u0103 clasic\u0103) \u0219i care declan\u0219eaz\u0103 \u0219i stilizeaz\u0103 emo\u021bii multiple, superioare, asigur\u00e2nd dezvoltarea armonioas\u0103 a creierului (de la Berdhal); vizite la biblioteca \u0219colii (atmosfera creat\u0103 genereaz\u0103 admira\u021bia pentru c\u0103r\u021bi, leg\u0103tura cu vechiul, sentimentul apartenen\u021bei la un grup, la o societate, la un popor, determinat de contactul cu \u00een\u021belepciunea \u0219i sensibilitatea \u00eenainta\u0219ilor); dramatizarea, ca model terapeutic, prin care elevul \u201dprobeaz\u0103\u201d o serie de emo\u021bii ce descriu profilul diferitelor personaje \u0219i dezvolt\u0103 o anumit\u0103 atitudine fa\u021b\u0103 de acestea; lectura unor pasaje lirice, prin care sunt determinate subtilit\u0103\u021bi emo\u021bionale (Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Labi\u0219, Tudor Arghezi); jocul \u201dde-a profesorul\u201d, prin care elevii sunt obi\u0219nui\u021bi cu emo\u021biile pe care le presupune activitatea profesoral\u0103, caracterizat\u0103 prin \u201da sta \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi\u201d, a vorbi \u00een public, a \u021bine un discurs, a interac\u0163iona cu cei din fa\u0163\u0103, a-i determina s\u0103 se implice \u00een activit\u0103\u0163ile propuse.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte dezvoltarea paletei emo\u0163ionale a elevilor pe baza corel\u0103rii muzicii cu literatura, am remarcat faptul c\u0103, \u00een realizarea diferitelor tipuri de compuneri, fondul muzical de calitate contribuie la realizarea eficient\u0103 a sarcinilor trasate \u015fi la sentimentul \u00eemplinirii de sine. Aceasta realitate a fost demonstrat\u0103 \u015fi la nivel \u015ftiin\u0163ific: \u00een zona fizicii, spre exemplu, dr. Hans Jenny (fizician \u015fi naturalist)\u00a0 a observat cum muzica determin\u0103 organizarea materiei anorganice \u00een direc\u0163ia structur\u0103rii materiei organice, sunetul av\u00e2nd influen\u0163\u0103 direct\u0103 asupra biologiei umane, \u00een timp ce dr. Masane Emoto subliniaz\u0103 faptul c\u0103 muzica \u015fi cuvintele frumoase creeaz\u0103 structuri cristaline, asemenea fulgilor, din moleculele de ap\u0103. Astfel, o lec\u0163ie de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 derulat\u0103 \u00een bibliotec\u0103, pe fond muzical de calitate, asigur\u0103 dezvoltarea \u201eintegrat\u0103\u201d a psihicului uman.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Inteligen\u021ba este facultatea de a descoperi propriet\u0103\u021bile at\u00e2t ale obiectelor \u0219i fenomenelor \u00eenconjur\u0103toare, c\u00e2t \u0219i ale rela\u021biilor dintre acestea, facultate dublat\u0103 de posibilitatea de a rezolva probleme noi. Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 este implicat\u0103 la toate nivelurile, ansamblul afectiv-emo\u021bional contur\u00e2nd \u0219i nuan\u021b\u00e2nd … Cite\u0219te continuarea