C\u00e2nd vorbim de evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00een special \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar step by step, putem spune, f\u0103ra frica de a gre\u015fi, c\u0103 aceasta nu exist\u0103 cu adevarat \u00een lipsa unei interac\u0163iuni, a unei rela\u0163ii interpersonale dasc\u0103l-\u015fcolar, care s\u0103 permit\u0103 fiec\u0103ruia dintre actorii acestui proces s\u0103 raspund\u0103 \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 la cerin\u0163e \u015fi a\u015ftept\u0103ri reciproce.
\nArticolul se vrea o sintez\u0103 a principalelor metode \u0219i tehnici de evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, cu o aplecare particular\u0103 asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar step by step.
\n<\/p>\n
Evaluarea este o no\u0163iune generic\u0103 \u015fi frecvent\u0103, fiind folosit\u0103 cu multiple semnifica\u0163ii \u00een diverse domenii. Cuv\u00e2ntul \u201ca evalua\u201d\u00a0 \u00eendrum\u0103 spre multe alte cuvinte cu un rost asem\u0103n\u0103tor: a estima, a aprecia, a judeca, a m\u0103sura, a examina, a considera, a constata, a c\u00e2nt\u0103ri,\u00a0 a nota, a observa, a valida (sau invalida), a valoriza (sau devaloriza), a expertiza.<\/p>\n
Cu c\u00e2t o \u00eendeletnicire este mai complex\u0103 \u015fi se urm\u0103re\u015fte atingerea unor scopuri, a unor obiective, cu at\u00e2t sunt mai necesare ac\u0163iunile de evaluare. Evaluarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar st\u0103 la baza modelarii \u015fcolarului, a direc\u0163ion\u0103rii acestuia spre atingerea scopurilor propuse \u015fi este mai mult dec\u00e2t o ac\u0163iune sau un procedeu, este o opera\u0163ie complex\u0103, un tot unitar format din interven\u0163ii, ac\u0163iuni, atitudini, st\u0103ri afective care conduc spre identificarea unor aspecte variate:
\na) con\u0163inuturile \u015fi obiectivele ce trebuie evaluate;
\nb) care este menirea \u015fi din ce perspectiv\u0103 se efectueaz\u0103 evaluarea;
\nc) momentul propice pentru a realiza evaluarea\u00a0 (la \u00eenceput, pe parcurs, la final
\nd) modalitatea\u00a0 concret\u0103 de \u00eenf\u0103ptuire a evalu\u0103rii(cu ce instrumente, probe);
\ne)\u00a0 \u00een ce fel se prelucreaz\u0103 datele \u015fi cum se valorific\u0103 informa\u021biile;
\nf)\u00a0 pe baza c\u0103ror criterii se evalueaz\u0103.<\/p>\n
Stabilirea obiectivelor \u015fi planificarea cursului ac\u0163iunilor de urmat \u00een cadrul procesului de evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar are valoare identic\u0103 cu a determina c\u00e2nd evaluezi, sub ce form\u0103, cu ce metode \u015fi mijloace, cum valorifici informa\u0163iile ob\u0163inute. Bine\u00een\u0163eles, la final, \u00een func\u0163ie de concluziile rezultate, \u015fcolarul \u00ee\u015fi va modifica preferin\u0163a de a folosi anumite stiluri \u015fi strategii de \u00eenv\u0103\u0163are (chiar dac\u0103 nu le con\u015ftientizeaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103), iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u00ee\u015fi va schimba strategia de planificare, de programare, de organizare, de coordonare a pred\u0103rii.<\/p>\n
Deoarece este un proces ce implica o diversitate de ac\u021biuni \u0219i procese, se pot identifica mai multe forme de evaluare:<\/p>\n
A. Evaluarea ini\u0163ial\u0103 sau predictiv\u0103 se realizeaz\u0103 la \u00eenceputul unei activit\u0103\u0163i de instruire \u00een scopul cunoa\u015fterii capacit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are ale \u015fcolarilor, a nivelului de preg\u0103tire de la care se porne\u015fte, a gradului \u00een care sunt st\u0103p\u00e2nite cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi \u00een scopul verificarii existen\u021bei capacit\u0103\u0163ilor necesare asimil\u0103rii con\u0163inutului etapei ce urmeaz\u0103.<\/p>\n
B. Evaluarea continu\u0103 sau formativ\u0103 se efectueaz\u0103 prin m\u0103surarea \u015fi aprecierea rezultatelor pe parcursul derul\u0103rii unui proces, din momentul \u00eenceperii \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea acestuia. Evaluarea formativ\u0103 este un tip de evaluare capital pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00eentrucat r\u0103spunde func\u0163iilor \u0219i satisface cerin\u0163ele pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 actul de evaluare: acela de ameliorare, de producere a unor schimb\u0103ri imediate \u015fi cu efecte pozitive \u00een preg\u0103tirea \u015fcolarilor. Evaluarea se realizeaz\u0103 pe secven\u0163e mici, treptat \u015fi se centreaz\u0103 pe elemente esen\u0163iale, ceea ce face ca \u015fcolarul s\u0103 se afle \u00een permanen\u0163\u0103 \u201e\u00een priz\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie suprasolicitat prin acumularea de informatii f\u0103r\u0103 valoare. Av\u00e2nd scop de ameliorare, evaluarea continua nu prive\u015fte cantitatea, ci calitatea \u015fi nu conduce la ierarhizarea \u015fcolarilor, ci la stimularea dezvolt\u0103rii lor, fiind indeplinit\u0103 astfel \u015fi cerin\u0163a step by step-ului, aceea de lips\u0103 a concuren\u0163ei, a absen\u0163ei stabilirii unei ierarhiz\u0103ri \u00eentre \u015fcolari, pentru c\u0103 p\u00e2n\u00e2 la urm\u0103 ceea ce conteaz\u0103 cu adevarat nu este stimularea concuren\u0163ei, ci a dorin\u0163ei de a \u00eenv\u0103\u0163a \u00een permanen\u0163\u0103, de a fii mai bun pentru tine, nu pentru a-l \u00eentrece pe\u00a0 cel de l\u00e2ng\u0103 tine.<\/p>\n
Principalele avantaje ale evalu\u0103rii formative sunt:
\na) verific\u0103 sistematic, pe secven\u0163e\u00a0 mici, to\u0163i \u015fcolarii, din toat\u0103 materia;
\nb) asigur\u0103 ghidarea \u015fcolarului \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, corectarea oportun\u0103 a\u00a0 gre\u015felilor, remedierea lor ori aprofundarea prin programe de \u00eembog\u0103\u0163ire a cuno\u015ftin\u0163elor;
\nc) evaluez\u0103 nu numai rezultatul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, ci \u015fi procesul prin care s-a ajuns la un anumit rezultat, permi\u0163\u00e2nd ameliorarea lui,\u00a0 \u00een viitor;
\nd) \u00eent\u0103re\u015fte cooperarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor-\u015fcolar \u015fi capacitatea de autoeducare, pe baza cunoa\u015fterii criteriilor de evaluare;
\ne) consum\u0103 mai pu\u0163in timp dec\u00e2t alte tipuri de evaluari.<\/p>\n
C. Evaluarea cumulativ\u0103 sau sumativ\u0103 reprezint\u0103 modul tradi\u0163ional de evaluare a rezultatelor \u015fcolare \u015fi const\u0103 \u00een verificarea \u015fi aprecierea periodic\u0103, \u00eencheiate prin control final asupra \u00eentregului produs al actului pedagogic. Evaluarea sumativ\u0103 se poate realiza \u00een faza final\u0103 prin aprecierea rezultatelor la sf\u00e2r\u015fitul unui semestru sau an \u015fcolar, la sf\u00e2r\u015fitul unui ciclu de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.\u00a0 Ea\u00a0 se realizeaz\u0103 prin verific\u0103ri punctuale pe parcursul programului \u015fi o evaluare global\u0103, de bilan\u0163 la sf\u00e2r\u015fitul unor perioade de activitate. Prin evaluarea sumativ\u0103 se verific\u0103 nivelul unor capacit\u0103\u0163i \u015fi subcapacit\u0103\u0163i a c\u0103ror formare \u015fi dezvoltare necesit\u0103 o perioad\u0103 de timp mai mare. Rezultatele ob\u0163inute de \u015fcolari la sf\u00e2r\u015fitul unui an sau ciclu de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt constituie elemente de referin\u0163\u0103 unice, deci criterii de clasificare \u015fi promovare a lor, realiz\u00e2ndu-se astfel una din func\u0163iile evaluatorii.<\/p>\n
Sistemul metodic de evaluare cuprinde mai multe forme de verificare \u015fi procedee de eviden\u0163iere a performan\u0163elor elevilor, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n
1. Metoda de evaluare oral\u0103 este una din cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u015fi folosite metode, realiz\u00e2ndu-se printr-o alternan\u0163\u0103 de \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri, fiind folosit\u0103, cu prec\u0103dere, ca verificare curent\u0103, par\u0163ial\u0103 \u015fi pe parcursul procesului de instruire. Evaluarea oral\u0103 este o ac\u0163iune proprie, particular\u0103, special\u0103 situa\u0163iilor \u00een care performan\u0163a trebuie manifestat\u0103, exprimat\u0103 prin comunicare oral\u0103. Ea implic\u0103 iscusin\u0163a, priceperea\u00a0 de a transmite verbal mesajele, de a le recepta, de a formula \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri, de a dialoga, de a identifica sensul cuvintelor prin raportare la context, de a integra cuvinte noi \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een enun\u0163uri proprii, de a povesti, de a avea o pronun\u0163ie clar\u0103 \u015fi corect\u0103. Verificarea oral\u0103 se realizeaza \u00een multiple forme, utiliz\u00e2ndu-se diverse tehnici, cum ar fi: a) conversa\u0163ia de verificare (prin \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri); b) cu suport vizual (repovestire dup\u0103 imagini); c) descrierea \u015fi reconstituirea (prin piese de puzzle); e) completarea unor dialoguri incomplete.
\nAvantajul probelor orale const\u0103 \u00een aceea c\u0103 feed-back-ul se realizeaz\u0103 imediat.<\/p>\n
2. Metoda de evaluare scris\u0103 este un mijloc de \u00eenf\u0103ptuire a verific\u0103rii unui num\u0103r mare de \u015fcolari \u00eentr-un timp limitat, oferind acestora posibilitatea s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 lucreze \u00een ritm propriu; asigur\u00e2nd \u00een acelasi timp un grad mai mare de obiectivitate \u00een notare. Evaluarea scris\u0103 pune la \u00eendem\u00e2na \u015fcolarilor mai emotivi sau a celor care g\u00e2ndesc mai lent instrumentul care le permite s\u0103-\u015fi prezinte toate cuno\u015ftin\u0163ele. \u00cen cadrul evalu\u0103rii scrise to\u0163i \u015fcolarii sunt nevoi\u0163i s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor \u00eentreb\u0103ri cu acela\u015fi grad de dificultate, ce verific\u0103 acela\u015fi con\u0163inut, fapt ce favorizeaz\u0103 o mai bun\u0103 comparare a rezultatelor. Metoda de evaluare scris\u0103 este utilizat\u0103 sub diferite forme, cum ar fi: a) extemporalul (lucrarea scris\u0103 neanun\u0163at\u0103); b) activitatea de munc\u0103 independent\u0103 \u00een clas\u0103; c) lucrarea de control (anun\u0163at\u0103); d) tema pentru acas\u0103; e) testul.<\/p>\n
3. Metoda de evaluare practic\u0103 pune la dispozi\u0163ia \u015fcolarilor \u015fansa de a opera cu cuno\u015ftin\u0163ele teoretice \u00eensu\u015fite, de a le aplica \u00een diverse activit\u0103\u0163i practice, realiz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp \u015fi o evaluare a gradului de \u00eensu\u015fire a priceperilor \u015fi a deprinderilor pe care le presupun activit\u0103\u0163ile respective. \u015ei aceast\u0103 metod\u0103 se realizeaz\u0103 printr-o mare varietate de forme:
\na) confec\u0163ionarea unor obiecte;
\nb) executarea unor experien\u0163e sau lucr\u0103ri experimentale;
\nc) \u00eentocmirea unor desene, schi\u0163e, grafice;
\nd) interpretarea unui anumit rol;
\ne) trecerea unor probe sportive.<\/p>\n
\u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar step by step, de o importan\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare sunt \u015fi metodele \u015fi instrumentele complementare, cum ar fi:
\na) observarea sistematic\u0103 a activit\u0103\u0163ii \u015fi comportamentului elevilo
\nb) investiga\u0163ia;
\nc) proiectul;
\nd) portofoliul;
\ne) autoevaluarea.<\/p>\n
Este clar c\u0103 toate metodele \u015fi tehnicile de verificare prezint\u0103 avantaje \u015fi limite, plusuri \u015fi minusuri \u015fi c\u0103 nu se poate vorbi de o verificare complet\u0103 a realiz\u0103rii obiectivelor vizate dec\u00e2t\u00a0 printr-o \u00eembinare a diferitelor tehnici.<\/p>\n
Dupa aceast\u0103 scurt\u0103 prezentare, f\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia ca ar fi exhaustiv\u0103 \u015fi cu valoare \u015ftiintific\u0103, putem conchide c\u0103 procesul evaluativ \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte pe deplin func\u0163ia major\u0103 de feed-back numai atunci c\u00e2nd, at\u00e2t dasc\u0103lul, c\u00e2t \u015fi \u015fcolarii reu\u015fesc s\u0103 colaboreze nu pentru c\u0103 trebuie, ci pentru c\u0103 \u00ee\u015fi doresc acest lucru, fiecare \u00eembun\u0103t\u0103\u0163indu-\u015fi comportamentul \u00een func\u0163ie de reac\u0163iile celuilalt.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> C\u00e2nd vorbim de evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00een special \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar step by step, putem spune, f\u0103ra frica de a gre\u015fi, c\u0103 aceasta nu exist\u0103 cu adevarat \u00een lipsa unei interac\u0163iuni, a unei rela\u0163ii interpersonale dasc\u0103l-\u015fcolar, care s\u0103 permit\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\n– Constantin Cuco\u015f, \u201cPedagogie\u201d, Editura \u201cPolirom\u201d, Bucure\u015fti, 2006;
\n– Radu, I.T., Evaluarea \u00een procesul didactic, EDP, Bucure\u015fti, 2004.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"