G\u0103sirea unei solu\u021bii c\u00e2t mai potrivite pentru a veni \u00een sprijinul copiilor cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare sau deficien\u021be de adaptare social\u0103 este o problem\u0103 care apare din ce \u00een ce mai des \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 \u00een ultimii ani, mai ales datorit\u0103 campaniilor de mediatizare a problemelor cu care se confrunt\u0103 at\u00e2t ace\u0219ti copii, c\u00e2t \u0219i p\u0103rin\u021bii lor. Tendin\u021ba actual\u0103 principal\u0103 la nivel interna\u021bional \u00een r\u00e2ndul speciali\u0219tilor \u00een domeniu este aceea de a spori integrarea acestor copii \u00een comunitate prin participarea lor \u00een \u00eentr-un mediu educa\u021bional c\u00e2t mai aproape de cel normal, de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103. Articolul prezint\u0103 pe scurt\u00a0problematica integr\u0103rii copiilor cu forme u\u015foare de autism \u00een gr\u0103dini\u0163ele de copii din cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103mantului de mas\u0103.
\n<\/p>\n
Pe larg despre legisla\u021bia \u00een domeniu valabil\u0103 la nivel interna\u021bional \u0219i european, dar \u0219i despre particularit\u0103\u021bile legisla\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti cu privire la educa\u021bia copiilor cu cerin\u021be educative speciale (CES) ne vorbe\u0219te raportul OECD din 2007: \u201ePolitici \u00een educa\u021bie pentru elevii \u00een situa\u021bie de risc \u0219i pentru cei cu dizabilit\u0103\u021bi din Europa de Sud-Est<\/em>\u201d. \u00cen urma \u201eDeclara\u021biei de la Salamanca\u201d din 1994, Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 se alinieze la documentele-cheie la nivel interna\u021bional, f\u0103c\u00e2nd un prim pas \u00een 1995 pentru modificarea Legii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. \u00cen prezent, Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 politicile prev\u0103zute de organismele interna\u021bionale, fiind semnatara \u201eDeclara\u021biei mondiale asupra educa\u021biei pentru to\u021bi\u201d. Este nevoie, conform literaturii de specialitate, de o abordare a procesului de educa\u021bie care s\u0103 fie c\u00e2t mai adaptabil\u0103 la nevoile particulare ale copilului, f\u0103r\u0103 a-l face pe acesta s\u0103 se simt\u0103 inferior colegilor sau exclus din r\u00e2ndul normalit\u0103\u021bii. De aceea ne vom referi \u00een continuare la ceea ce se poate face \u00een mod specific \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pre\u0219colar pentru a sus\u021bine nevoile copiilor cu autism.<\/p>\n Pentru o bun\u0103 analiz\u0103 a stadiului cercet\u0103rilor, precum \u0219i o eviden\u021biere a punctelor asupra c\u0103rora speciali\u0219tii au p\u0103reri u\u0219or divergente legate de educa\u021bia copiilor cu cerin\u021be speciale \u00een general \u0219i a copiilor cu autism \u00een particular, cartea publicat\u0103 de Tamara B\u00eersanu \u201eDezontogeneza \u00een etapele de dezvoltare uman\u0103<\/em>\u201d constituie un bun punct de plecare. Cartea avertizeaz\u0103 asupra faptului c\u0103 de\u0219i tendin\u021ba este de a \u00eencuraja includerea \u0219i integrarea copiilor cu autism \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, acest lucru trebuie f\u0103cut cu mare aten\u021bie, put\u00e2nd avea chiar efecte negative asupra dezvolt\u0103rii social-afective a copilului autist dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 \u00een mod gre\u0219it. Astfel, ni se arat\u0103 c\u0103 frustrarea repetat\u0103 \u00een fa\u021ba situa\u021biilor \u00een care copilul nu \u00een\u021belege ce i se cere \u0219i observ\u0103 c\u0103 ceilal\u021bi copii nu au aceast\u0103 problem\u0103 pot accentua senza\u021bia de insecurtate \u0219i nevoia copilului de a se autoizola: \u201ePe plan afectiv apare sentimentul excluderii ca urmare a neputin\u021bei de a dep\u0103\u0219i e\u0219ecul. Din aceasta decurge sentimentul de insecuritate, de culpabilitate.<\/em>\u201d Solu\u021bia propus\u0103 este dezvoltarea unui program de lucru individualizat care s\u0103 lucreze cu copilul exact acolo unde se manifest\u0103 deficien\u021ba sa. Evident, \u00een prealabil, este necesar\u0103 depistarea din timp a problemei \u0219i diagnoza clar\u0103.<\/p>\n Distinc\u021bia dintre simpla prezen\u021b\u0103 fizic\u0103 a copilului autist \u00een spa\u021biul \u00een care se lucreaz\u0103 \u0219i cu elevi care nu prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi de adaptare \u0219i adev\u0103rata intergrare a copilului cu autism \u00een comunitatea clasei este una foarte mare. Integrarea este complet\u0103 doar atunci c\u00e2nd copilul cu autism asimileaz\u0103 cu adev\u0103rat cuno\u015ftin\u0163e al\u0103turi de copiii obi\u015fnui\u0163i \u015fi este inclus \u00een toate activit\u0103\u0163ile comune din cadrul gr\u0103dini\u0163ei, inclusiv \u00een cadrul jocului, iar copilul simte cu adev\u0103rat c\u0103 apar\u0163ine comunit\u0103\u0163ii \u015fi are un rol activ \u00een cadrul grupei. Este nevoie de o multitudine de factori care s\u0103 contribuie la aceast\u0103 integrare. \u201eGhidul \u00eendrum\u0103tor pentru integrarea \u0219colar\u0103 a copilului autist<\/em>\u201d publicat de Asocia\u021bia \u201eCasa Faenza\u201d ne vorbe\u0219te despre importan\u021ba crescut\u0103 a urm\u0103torilor trei factori: flexibilitatea cadrului didactic dublat\u0103 de adaptarea \u0219i individualizarea curriculumului conform cu necesit\u0103\u021bile \u0219i capacitatea copilului, str\u00e2nsa colaborare \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i cadrele didactice \u0219i existen\u021ba unor programe individualizate suplimentare desf\u0103\u0219urate sub coordonarea unor speciali\u0219ti care urm\u0103resc parcursul educa\u021bional al copilului, ajut\u00e2ndu-i dezvoltarea.<\/p>\n Asupra acestei nevoi de a avea un cadru didactic bine preg\u0103tit, care s\u0103 poat\u0103 urm\u0103ri reac\u021biile copilului, adapt\u00e2ndu-se la cerin\u021bele acestuia insist\u0103 \u0219i Tamara B\u00eersanu, doctor \u00een psihologie. Astfel, ni se arat\u0103 c\u0103 \u201ecerin\u0163ele educative speciale se axeaz\u0103 pe particularit\u0103\u0163ile individuale de dezvoltare, de \u00eenv\u0103\u0163are, de rela\u0163ie cu mediul \u015fi necesit\u0103 o evaluare \u015fi o abordare personalizat\u0103 a necesit\u0103\u0163ilor copilului\u201d. Doar \u00een\u0163eleg\u00e2nd care sunt punctele \u00een care copilul cu autism prezint\u0103 avantaje de \u00eenv\u0103\u0163are asupra celorlal\u0163i, educatorul \u00eel poate ajuta s\u0103 se simt\u0103 egal cu ceilal\u0163i copii. O contribu\u0163ie interesant\u0103 a Tamarei B\u00eersanu o constituie observa\u0163ia c\u0103 este foarte important pentru copilul cu autism s\u0103 se simt\u0103 la fel cu ceilal\u0163i copii, motiv pentru care educatorul trebuie s\u0103 evite s\u0103-l protejeze excesiv, risc\u00e2nd astfel s\u0103 \u00eel marginalizeze \u00een ochii colectivului.<\/p>\n Pentru a asigura, totu\u015fi, \u015fanse egale copilului cu autism, este nevoie ca educatorul \u00een colaborare cu p\u0103rin\u0163ii s\u0103 observe care sunt punctele asupra c\u0103rora este nevoie de lucru suplimentar, de exerci\u0163ii \u00een afara gr\u0103dini\u0163ei efectuate cu ajutorul speciali\u015ftilor. Ghidul Asocia\u0163iei \u201eCasa Faenza\u201d arat\u0103 c\u0103 doar \u00een acest mod \u015fi urm\u0103rind continuu progresul copilului se poate vorbi cu adev\u0103rat despre educa\u0163ie integrat\u0103 care s\u0103 ofere cadrul favorabil unei bune dezvolt\u0103ri a viitorului membru activ al societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n Este adev\u0103rat c\u0103 nu toate gr\u0103dini\u0163ele au o organizare care s\u0103 le permit\u0103 cu adev\u0103rat flexibilitatea educatorilor. Astfel, \u00een gr\u0103dini\u0163ele tradi\u0163ionale, \u00een care to\u0163i copiii trebuie s\u0103 parcurg\u0103 acela\u015fi program, neexist\u00e2nd op\u0163iuni \u00eentre diverse activit\u0103\u0163i pe nici o por\u0163iune a duratei zilnice de \u00eenv\u0103\u0163are, este foarte dificil pentru educator s\u0103 acorde o aten\u0163ie sporita parcursului individual al fiec\u0103rui copil. In acest sens, vreau sa metionez faptul ca, alternativa educationala ,,Plan Jena” care se aplic\u0103 \u00een gr\u0103dini\u0163a \u00een care lucrez, permite flexibilizarea orarului activit\u0103\u0163ilor ca \u015fi\u00a0 adaptarea con\u0163inuturilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi individualizarea activit\u0103\u0163ii cu copii. Acesta este un lucru care permite integrarea unor copii cu CES \u015fi desf\u0103\u015furarea de Planuri de interventie personalizate cu acesti copii. Exist\u0103, \u00een schimb, problema\u00a0 num\u0103rului mare de copii peste norma didactic\u0103, cu care majoritatea grupelor s\u00e2nt \u00eenc\u0103rcate, sub pretextul c\u0103 nu sunt locuri suficiente \u00een gr\u0103dini\u0163e pentru toti copiii, \u00een a\u015fa fel, \u00eencat, un cadru didactic care are \u00een clasa un copil cu CES, oric\u00e2t ar vrea, nu se poate ocupa cu adev\u0103rat de recuperarea lui. Cu c\u00e2t num\u0103rul de copii dintr-o clas\u0103 este mai mare, cu at\u00e2t mai pu\u0163in probabil devine ca ritmul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii precum \u015fi con\u0163inutul educativ \u00een sine s\u0103 fie individualizat.<\/p>\n Pentru documentarea asupra modalit\u0103\u0163ilor practice \u00een care se poate adapta mediul de lucru pentru a veni \u00een sprijinul copilului cu autism, exist\u0103 multiple surse de informare. Un blog dedicat educa\u0163iei copiilor cu autism (http:\/\/copiiautisti.blogspot.ro<\/a>) ne vorbe\u015fte despre importan\u0163a structur\u0103rii spa\u0163iului fizic \u00een care se desf\u0103\u015foara activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are. Acest spa\u0163iu trebuie s\u0103 aib\u0103 zone foarte bine delimitate pentru desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor distincte \u00een paralel. De asemeni, este indicat ca educatorul s\u0103 se foloseasc\u0103 de semne grafice foarte clare \u015fi intuitive care s\u0103 arate copilului ce anume se poate face \u00een fiecare spa\u0163iu din clas\u0103, ce anume este permis. \u00cen plus, se recomand\u0103 ca educatorul s\u0103 se foloseasc\u0103 de avantajele \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii senzoriale nu doar pentru a ar\u0103ta copilului \u00een ce va consta fiecare activitate, dar \u015fi pentru a indica criteriile prin care se poate stabili c\u0103 activitatea a fost dus\u0103 cu succes p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Un articol de pe acest blog ne vorbe\u015fte despre programul TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children<\/em>) care are ca metode de baz\u0103 structurarea \u015fi vizualizarea. Aceste metode aplicate \u00een mod coerent \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are fac ca mediul clasei de gr\u0103dini\u0163\u0103 s\u0103 devin\u0103 unul mult mai previzibil pentru copilul cu autism. Evit\u00e2nd confuzia \u015fi frustr\u0103rile copilului care nu poate \u00een\u0163elege \u00eentotdeauna din limbajul vorbit care este succesiunea activit\u0103\u0163ilor a\u015fa cum o \u00een\u0163elege educatorul, se evit\u0103 o reac\u0163ie violent\u0103 a copilului.<\/p>\n Prin structurarea spa\u0163ial\u0103 se va evita distragerea aten\u0163iei copilului de la activitatea principal\u0103 pe care trebuie s\u0103 o desf\u0103\u015foare \u00een momentul respectiv, \u0163in\u00e2ndu-se cont de faptul c\u0103 este nevoie de un efort mare din partea copilului \u015fi a educatorului pentru p\u0103strarea concentr\u0103rii asupra procesului de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n Structurarea temporar\u0103 prin afi\u015farea unui program clar de desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ilor este cea care va spori predictibilitatea timpului petrecut de c\u0103tre copil \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103. Copilul cu autism are deseori o memorie vizual\u0103 crescut\u0103 fa\u0163\u0103 de copiii obi\u015fnui\u0163i, iar metodele bazate pe vizualizarea informa\u0163iei transmise \u00eel pot ajuta s\u0103 men\u0163in\u0103 ritmul de \u00een\u0163elegere \u015fi acumulare.<\/p>\n Tot despre strategii de predare eficiente pentru copiii cu autism ne vorbe\u015fte un alt blog http:\/\/invatamcupictograme.blogspot.ro<\/a>. Plec\u00e2nd de la sugestiile programului TEACCH, acest blog ne arat\u0103 c\u00e2teva exemple practice prin care s-a reu\u015fit \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea spa\u0163iului de lucru prin etichetarea clar\u0103 a mobilierului \u015fi a zonelor clasei. Folosirea suporturilor vizuale este recomandat\u0103 de acest blog \u015fi pentru a preg\u0103ti copiii cu autism \u00een vederea efectu\u0103rii unor activit\u0103\u0163i noi. Este foarte important ca pa\u015fii \u015fi succesiunea acestor pa\u015fi s\u0103 fie clarificate din timp pentru a putea colabora cu copilul.<\/p>\n C\u00e2teva exemple interesante despre felul \u00een care au fost \u00een\u0163elese de copiii cu autism mesajele contradictorii venite din spa\u0163iul familial \u015fi din cel \u015fcolar pot fi g\u0103site \u00een ghidul asocia\u0163iei \u201eCasa Faenza\u201d. Astfel, \u00een\u0163elegem c\u0103 ace\u015fti copii sunt foarte sensibili la incoeren\u0163ele din mesajul adul\u0163ilor, motiv pentru care este foarte important\u0103 str\u00e2nsa colaborare a educatorilor cu p\u0103rin\u0163ii. Un exemplu hazliu, dar ilustrativ este oferit chiar de c\u0103tre un adult cu autism care \u00ee\u015fi aduce aminte despre panica pe care o tr\u0103ia \u00een copil\u0103rie de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd educatorul se folosea de un ar\u0103t\u0103tor, lucru care venea \u00een contradic\u0163ie cu explica\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor c\u0103 nu este bine s\u0103 \u00eendrep\u0163i lucruri ascu\u0163ite spre al\u0163i copii pentru c\u0103 \u00eei po\u0163i r\u0103ni. De re\u0163inut la acest caz este faptul c\u0103 folosirea ar\u0103t\u0103torului \u00een clas\u0103 st\u00e2rnea de fiecare dat\u0103 un \u0163ip\u0103t din partea copilului care nu poate explica \u00een cuvinte motivul panicii. Dupa parerea mea, problematica acestor copii cu dizabilitati psihice este larg dezbatuta in mediile educationale, legislatia in vigoare prevede unele masuri,\u00a0 \u00eens\u0103, \u00een via\u0163a real\u0103, ea nu\u00a0 are suport. Intr-o societate civilizat\u0103, ar trebui s\u0103 existe programe de sprijinire, sus\u0163inere \u015fi consiliere a p\u0103rin\u0163ilor acestor copii, ca \u015fi programe finan\u0163ate din\u00a0 bugetul statului pentru recuperarea \u015fi integrarea lor cu succes \u00een viata social\u0103. O familie pus\u0103 \u00een fa\u0163a unei asemenea probleme, este total neputincioas\u0103, dezorientat\u0103, neajutorat\u0103, iar cel care are cel mai mult de suferit este copilul.<\/p>\n Am cunoscut \u00een anii din urm\u0103 o asemenea familie \u015fi un asemenea copil, av\u00e2ndu-l vreme de patru ani \u00een grupa de copii cu care lucram . C. era un copila\u015f cu chip de \u00eenger, diagnosticat de specialisti cu ,,Tulburare pervaziv\u0103 de dezvoltare”. Afec\u0163iunea a fost observat\u0103 de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i \u00een jurul v\u00e2rstei de trei ani. P\u0103rin\u0163ii, persoane cu un nivel ridicat de educatie, au\u00a0 consultat o serie \u00eentreag\u0103 de speciali\u015fti, au b\u0103tut pe la nenum\u0103rate u\u015fi f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 prea multe rezultate. Rezolvarea par\u0163ial\u0103 a problemei au gasit-o tot p\u0103rin\u0163ii. Asemeni p\u0103rin\u0163ilor eroi din filme, c\u0103rora pronosticurile pesimiste ale medicilor \u00een fa\u0163a unui diagnostic ucig\u0103tor nu le taie speran\u0163a, reu\u015find \u00een finalul filmului, dup\u0103 eforturi supraomene\u015fti,\u00a0 s\u0103 g\u0103seasca leacul vindec\u0103tor, tot a\u015fa, p\u0103rintii lui C. s-au interesat, au studiat despre\u00a0 aceast\u0103 afec\u0163iune, au c\u0103utat, au facut tot ce se putea face, \u015fi, \u00een final, au g\u0103sit o solu\u0163ie de ameliorare a acestei situa\u0163ii at\u00e2t de dureroase a copilului lor. Ei au descoperit c\u0103 \u00een Romania, lucru foarte rar pentru acea vreme, (2008), cineva \u015ftie cum \u015fi vrea s\u0103 se ocupe de recuperarea acestor copii. Era vorba despre terapia ABA.\u00a0 Au facut eforturi\u00a0 extraordinare, inclusiv financiare ca s\u0103 reu\u015feasc\u0103 sa-l duc\u0103 pe C. \u00eentr-un ora\u015f departe de cas\u0103, unde a locuit timp de patru luni cu mama sa pentru a beneficia de acest\u0103 terapie. \u00cenainte de acesta terapie, C. frecventa gr\u0103dini\u0163a. Nu ne puteam \u00eentelege aproape deloc cu C. Acesta \u0163ipa, reac\u0163iona neadecvat uneori chiar violent, era foarte agitat, mereu confuz, deranja celilal\u0163i copii deoarece avea nevoie de o aten\u0163ie deosebit\u0103 din partea adul\u0163ilor, ceea ce noi nu puteam s\u0103-i acord\u0103m datorit\u0103 num\u0103rului mare de copii \u015fi pentru c\u0103 nu \u015ftiam cum sa proced\u0103m cu el. Dupa terapia ABA, C. a venit din nou la gr\u0103dini\u0163\u0103 complet schimbat. \u00cen cele patru luni de terapie ABA, mama a \u00eenva\u0163at sa-l \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi cum trebuie s\u0103 procedeze \u015fi s\u0103 lucreze cu C. La \u00eentoarcere ne-a \u00eempart\u0103\u015fit \u015fi nou\u0103 experien\u0163a lor \u015fi discut\u00e2nd \u00eempreun\u0103 am reu\u015fit s\u0103 \u00een\u0163elegem ce se \u00eentampla cu C. \u015fi ce trebuie s\u0103 facem noi la gr\u0103dini\u0163\u0103 pentru a veni \u00een sprijinul acestui copil. Mama a continuat s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 acas\u0103 ceea ce a \u00eenv\u0103\u0163at la terapia ABA, iar C. a continuat s\u0103 vin\u0103 la gr\u0103dini\u0163\u0103 \u00eenc\u0103 patru ani, \u00eenregistrand progrese frumoase \u00een ceea ce prive\u015fte procesul de cunoastere, asimiland cuno\u015ftin\u0163e al\u0103turi de ceilal\u0163i copii, fiind inclus \u00een toate activit\u0103\u0163ile comune din grup\u0103 si sim\u0163ind c\u0103 apar\u0163ine acestei grupe. De\u015fi socializarea l-a ajutat mult pe C., acesta\u00a0 avea uneori o privire confuz\u0103, alteori manifesta nemul\u0163umire, semn c\u0103\u00a0 nu \u00eentotdeauna \u00een\u0163elegea ceea ce se \u00eentampla la activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate cu copiii, \u015fi c\u0103, pe lang\u0103 socializare, C. avea nevoie de mult mai mult sprijin individual, ceea ce noi nu puteam s\u0103-i oferim \u00een toatalitate datorit\u0103 num\u0103rului mare de copii la grup\u0103 \u015fi neav\u00e2nd nici calificarea necesar\u0103 pentru asemena situa\u0163ii. Acest lucru confirm\u0103 p\u0103rerea Tamarei B\u00eersanu din cartea \u201eDezontogeneza \u00een etapele de dezvoltare uman\u0103\u201d, \u015fi anume c\u0103, nu \u00eentotdeauna integrarea copilului autist \u00een \u015fcolile de mas\u0103 rezolv\u0103 \u00een totalitate\u00a0 problema ci, o poate ameliora, iar marea parte a problemei urm\u00e2nd a fi rezolvat\u0103 prin programe de recuperare individuale. Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Organiza\u021bia pentru Cooperare Economic\u0103 \u0219i Dezvoltare, \u201ePolitici \u00een educa\u021bie pentru elevii \u00een situa\u021bie de risc \u0219i pentru cei cu dizabilit\u0103\u021bi din Europa de Sud-Est\u201d G\u0103sirea unei solu\u021bii c\u00e2t mai potrivite pentru a veni \u00een sprijinul copiilor cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare sau deficien\u021be de adaptare social\u0103 este o problem\u0103 care apare din ce \u00een ce mai des \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 \u00een ultimii ani, mai ales … Cite\u0219te continuarea
\nDe asemeni, raportul OECD privind educa\u021bia pentru copiii cu cerin\u021be educative speciale constituie o bun\u0103 surs\u0103 pentru trecerea \u00een revist\u0103 a terminologiei actuale propuse de UNESCO: \u201eExpresia CES desemneaz\u0103 acele cerin\u0163e ori nevoi specifice fa\u0163\u0103 de educa\u0163ie – derivate sau nu dintr-o deficien\u0163\u0103 – care sunt suplimentare dar \u015fi complementare obiectivelor generale ale educa\u0163iei pentru copil\u201d. \u00cen\u021belegem, astfel, c\u0103 prin sintagma ,,copii cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale” sunt desemna\u021bi to\u021bi acei copii pentru care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul trebuie adaptat pentru a ajuta acolo unde exist\u0103 deficien\u021be fizice, mintale, sociale sau afective, precum \u0219i nevoi speciale la nivel senzorial sau comportamental. Termenul se refer\u0103 la aceast\u0103 categorie de copii la nivel general, f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de gradul \u00een care se manifest\u0103 dizabilitatea.<\/p>\n
\nUn alt beneficiu care poate rezulta din colaborarea p\u0103rin\u0163ilor cu gr\u0103dini\u0163a este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cuno\u015ftin\u0163elor pe care le au asupra reac\u0163iilor copilului \u015fi asupra stadiului s\u0103u de dezvoltare \u00een fiecare etap\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 grupuri. Doar pun\u00e2nd \u00eempreun\u0103 aceste cuno\u015ftin\u0163e educatorii \u015fi p\u0103rin\u0163ii vor putea g\u0103si cea mai bun\u0103 metod\u0103 de lucru.<\/p>\n
\nTrebuie, totu\u015fi, \u00een\u0163eles faptul c\u0103 aprecierea obiectiv\u0103 a situa\u0163iei copilului \u015fi a \u015fanselor sale de adaptare este extrem de important\u0103. Subestimarea nevoilor copilului sau tendin\u0163a de a cere un ritm de progres peste puterile lui pot fi periculoase. De aceea evaluarea continu\u0103 \u015fi \u00eencercarea de a urm\u0103ri starea sa dincolo de lipsa de reac\u0163ii exterioare pe care o poate avea un copil cu autism sunt dou\u0103 metode de care\u00a0 educatorul trebuie s\u0103 se foloseasc\u0103 mereu.<\/p>\n
\n(OECD, 2007)
\n http:\/\/www.oecd.org\/countries\/romania\/38614298.pdf<\/a>
\nTamara B\u00eersanu, \u201eDezontogeneza \u00een etapele de dezvoltare uman\u0103\u201d
\n(Editura \u201eMagic Print\u201d, 2012)
\nAsocia\u021bia \u201eCasa Faenza\u201d, \u201eGhidul \u00eendrum\u0103tor pentru integrarea \u0219colar\u0103 a copilului autist\u201d (2004)
\n\u201e\u00cenv\u0103\u021b\u0103m cu pictograme \u2013 Materiale elaborate cu pictograme ARASAAC pentru copiii sau alte dificult\u0103\u021bi de comunicare\u201d
\n(2013)
\n http:\/\/invatamcupictograme.blogspot.ro\/2013\/10\/strategii-efective-pentru-invata-un.html<\/a>
\n\u201eStrategii educa\u021bionale de normalizare a vie\u021bii \u2013 Programul TEACCH\u201d
\n(2008)
\n http:\/\/copiiautisti.blogspot.com.es\/2008\/01\/strategii-educaionale-de-normalizare.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"