Principalele modalit\u0103\u0163i ale expresivit\u0103\u0163ii limbajului oral constau \u00een tonul vorbirii, ritm, volum, accent logic, gestic\u0103 \u015fi mimic\u0103. \u00cen cadrul lec\u0163iilor de limba rom\u00e2n\u0103, elevii urmeaz\u0103 s\u0103 se familiarizeze \u015fi s\u0103 utilizeze aceste elemente generatoare de expresivitate. \u00cen activitatea de cultivare a limbajului,nu se pune problema c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103 opereze cu no\u0163iunile respective, dar el va construi circumstan\u0163ele capabile s\u0103 produc\u0103 formarea calit\u0103\u0163ilor de expresivitate a comunic\u0103rii.
\nEste \u00eens\u0103 necesar ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103 de\u0163in\u0103 informa\u021bie teoretic\u0103.
\n<\/p>\n
\u00cen repetate r\u00e2nduri,\u00een cadrul orelor de citire, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul insist\u0103 asupra unei schimb\u0103ri, din partea elevilor, a caracterului comunic\u0103rii,prin solicitarea de a vorbi\/ a citi mai frumos sau expresiv. Copiii \u00ee\u015fi modific\u0103 nu de pu\u0163ine ori felul rostirii sau al citirii mai mult intuitiv ori prin intui\u0163ie dec\u00e2t ra\u0163ional. Pracica \u015fcolar\u0103 a relevat c\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 insuficient\u0103 const\u0103 \u00een frumuse\u0163ea\/ expresivitatea comunic\u0103rii \u015fi cum poate fi ea ob\u0163inut\u0103.<\/p>\n
Al\u0103turi de coeren\u0163\u0103, corectitudine, ritm, precizie, expresivitatea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a limbajului corect. A.\u015epuntov identifica \u00een termenii urm\u0103tori mijloacele de construc\u0163ie a expresivit\u0103\u0163ii: \u00cen cadrul lec\u0163iilor de limba rom\u00e2n\u0103, elevii urmeaz\u0103 s\u0103 se familiarizeze \u015fi s\u0103 utilizeze aceste elemente generatoare de expresivitate. \u00cen activitatea de cultivare a limbajului, nu se pune problema c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103 opereze cu no\u0163iunile respective, dar el va construi circumstan\u0163ele capabile s\u0103 produc\u0103 formarea calit\u0103\u0163ilor de expresivitate a comunic\u0103rii. Pentru a exemplifica diferen\u0163elor dintre cele dou\u0103 tipuri de abordare a textului literar \u015fi reac\u0163ia elevilor \u00een raport cu ele, oric\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul poate apela la urm\u0103toarea activitate: lectura aceluia\u015fi text de dou\u0103 ori. La prima lectur\u0103, nu va schimba tonul, nu-\u015fi va modifica mimica, gestica. A doua lectur\u0103 va fi realizat\u0103 cu folosirea tuturor mijloacelor despre care cunoa\u015ftem c\u0103 asigur\u0103 expresivitatea mesajului oral. Dup\u0103 aceea, copiii vor fi \u00eentreba\u0163i\u00a0 care dintre cele dou\u0103 lecturi le-a pl\u0103cut, ce nu au \u00een\u0163eles din prima lectur\u0103 etc. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul le poate astfel eviden\u0163ia care este rostul mimicii \u015fi al gesturilor,al modul\u0103rii vocii: de a completa mesajul transmis prin cuvinte, de a-l face mai conving\u0103tor, mai inteligibil. Pentru ca elevii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine modul \u00een care vorbitorii apeleaz\u0103 la resursele de expresivitate ale limbajului, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul poate antrena clasa \u00een mai multe tipuri de exerci\u0163ii.<\/p>\n 1. Va pronun\u0163a interjec\u0163ia bravo<\/em> \u00een fa\u0163a elevilor \u00een moduri diferite, solicit\u00e2nd clasa s\u0103 identifice starea exprimat\u0103: laud\u0103, mul\u0163umire, ironie, mustrare. Copiii vor \u00eencerca apoi s\u0103 imagineze situ\u0163ii \u00een care s\u0103 se justifice respectivele rostiri ale interjec\u0163iei.<\/p>\n 2. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul prezint\u0103 elevilor un dialog ce s-ar putea desfa\u015fura acas\u0103, pe strad\u0103, \u00een tramvai etc. Dac\u0103 el ar fi fost reprezentat \u00een scris,\u00a0 f\u0103r\u0103 niciun fel de explica\u0163ie cu privire la comportamentul participan\u0163ilor, nu s-ar fi sesizat nimic grav, dar, prin rostire, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul a indicat o conduit\u0103 nepoliticoas\u0103. De exemplu: 3. Se cere elevilor ca aceea\u015fi propozi\u0163ie s\u0103 fie rostit\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 exprime diferite st\u0103ri suflete\u015fti. De exemplu: A venit iarna.\/ poate exprima bucuria dup\u0103 o lung\u0103 a\u015fteptare a veirii z\u0103pezii \u015fi a s\u0103rb\u0103torilor sau p\u0103rerea de r\u0103u ori groaza celui care se afl\u0103 nepreg\u0103tit \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii frigului.<\/p>\n 4. Copiii ascult\u0103 mai multe povestiri\/poezii \u015fi li se cere s\u0103 determine tonul utilizat \u00een povestire\/poezie: vesel, trist, glume\u0163, r\u0103ut\u0103cios etc.<\/p>\n „– Cri-cri-cri,<\/em> „(V\u0103 voi da rela\u0163ii despre c\u00e2nd\u00a0<\/em>sunt veseli \u015foricarii)<\/em> \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul poate veni cu \u00eentreb\u0103ri de orientare: De ce aceast\u0103 povestire\/ poezie am spus-o pe un ton vesel\/ trist? Ce cuvinte ne oblig\u0103 s\u0103 folosim acest ton? De ce nu putem rosti aceast\u0103 poezie pe un ton vesel\/ trist?<\/em><\/p>\n 5. Pentru acas\u0103, elevii vor fi invita\u0163i s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 povestirea unui text \u015fi s\u0103-l povesteasc\u0103 pe un ton adecvat con\u0163inutului. \u00cen ora urm\u0103toare, vor fi asculta\u0163i c\u00e2\u0163iva copii (4-5), ceilal\u0163i elevi urm\u00e2nd s\u0103 stabileasc\u0103 tonul rostirii \u015fi s\u0103 motiveze folosirea lui. Principalele modalit\u0103\u0163i ale expresivit\u0103\u0163ii limbajului oral constau \u00een tonul vorbirii, ritm, volum, accent logic, gestic\u0103 \u015fi mimic\u0103. \u00cen cadrul lec\u0163iilor de limba rom\u00e2n\u0103, elevii urmeaz\u0103 s\u0103 se familiarizeze \u015fi s\u0103 utilizeze aceste elemente generatoare de expresivitate. \u00cen activitatea de cultivare … Cite\u0219te continuarea
\nPrincipalele modalit\u0103\u0163i ale expresivit\u0103\u0163ii limbajului oral constau \u00een tonul vorbirii, ritm, volum, accent logic, gestic\u0103 \u015fi mimic\u0103.<\/em><\/p>\n
\nEste \u00eens\u0103 necesar ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103 de\u0163in\u0103 informatie teoretic\u0103. Tonul vorbirii exprim\u0103 o cantitate general\u0103 a comunic\u0103rii: ml\u0103dire, inflexiune a vocii, intona\u0163ie. Ritm \u00eenseamn\u0103 desf\u0103\u015furare gradat\u0103, treptat\u0103. Volumul este for\u0163a sau amploarea sunetelor emise de voce. Accentul const\u0103 \u00een intona\u0163ia special\u0103 a unei silabe dintr-un cuv\u00e2nt, pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 prin m\u0103rirea intensit\u0103\u0163ii vocii sau prin varietatea tonului. Prin accentul logic \u00een\u0163elegem intonarea special\u0103 a unei p\u0103r\u0163i dintr-un mesaj cu scopul de a eviden\u0163ia valoarea acelei secven\u0163e,deta\u015f\u00e2nd-o de restul comunic\u0103rii tocmai prin aceast\u0103 accentuare.
\n\u00cen cadrul activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul le va atrage aten\u0163ia elevilor asupra componentelor expresivit\u0103\u0163ii, solicit\u00e2ndu-i s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 compare manifest\u0103rile expresive de cele neutre\/ inexpresive.<\/p>\n
\nAlte exerci\u0163ii propuse de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor vor avea ca scop ob\u0163inerea expresivit\u0103\u0163ii prin intona\u0163ie \u015fi volum. Fiecare dintre aceste elemente accentueaz\u0103 o anumit\u0103 parte a mesajului \u015fi reflect\u0103 atitudinea vorbitorului fa\u0163\u0103 de ceea ce relateaz\u0103. Acela\u015fi eveniment poate produce o reac\u0163ie de bucurie,de \u00eentristare,de supresaturare; el este redat prin aceea\u015fi structur\u0103 fonetic\u0103 (acelea\u015fi sunete), dar intona\u0163ia, prin care se \u00eencorporeaz\u0103 scopul comunic\u0103rii, atitudinea vorbitorului fa\u0163\u0103 de ceea ce relatez\u0103, le diferen\u0163iaz\u0103.<\/p>\n
\n– Ionel, po\u0163i s\u0103 vii mai repede?<\/em>
\n – Vin!<\/em><\/p>\n
\n Toamn\u0103 gri,<\/em>
\n Nu credeam c-o s\u0103 mai vii<\/em>
\n \u00cenainte de Cr\u0103ciun,<\/em>
\n C\u0103 puteam \u015fi eu s-adun<\/em>
\n O gr\u0103un\u0163\u0103 c\u00e2t de mic\u0103,<\/em>
\n Ca s\u0103 nu cer \u00eemprumut<\/em>
\n La vecina mea furnic\u0103,<\/em>
\n Fiindc\u0103 nu-mi d\u0103 niciodat\u0103,<\/em>
\n \u015ei-apoi umple lumea toat\u0103<\/em>
\n C\u0103 m-am dus \u015fi i-am cerut…<\/em>
\n Dar de-acu,<\/em>
\n Zise el cu glas sf\u00e2r\u015fit<\/em>
\n Ridic\u00e2nd un picioru\u015f,<\/em>
\n Dar de-acu\u015f s-a ispr\u0103vit…”<\/em>
\n(Top\u00eerceanu,30)
\n\/ton trist\/
\n <\/em><\/p>\n
\n Ei sunt veseli c\u00e2nd \u00ee\u0163i stau \u00een\u00a0<\/em>poal\u0103<\/em>
\n \u015ei c\u00e2nd str\u0103chinu\u0163a nu e goal\u0103,<\/em>
\n C\u00e2nd le-arunci o minge sau un\u00a0<\/em>b\u0103\u0163.<\/em>
\n Ei sunt foarte dornici de r\u0103sf\u0103\u0163.<\/em>
\n Ei sunt veseli c\u00e2nd se sun\u0103-afar\u0103<\/em>
\n sau dac\u0103 \u00eei scarpini subsuoar\u0103.<\/em>
\n Ei sunt veseli c\u00e2nd le dai biscui\u0163i<\/em>
\n sau alune sau cartofi pr\u0103ji\u0163i.<\/em>
\n \u015ei se-nveselesc cu osebire<\/em>
\n \u00centr-o atmosfer\u0103 de iubire.<\/em>”
\n(Cassian,28)
\n\/ton vesel\/<\/p>\n
\nCultivarea expresivit\u0103\u0163ii limbajului nu are \u00eenr\u00e2uriri numai \u00een direc\u0163ia capacit\u0103\u0163ii de comunicare a elevilor, ci le \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte via\u0163a sufleteasc\u0103, le educ\u0103 sensibilitatea \u015fi receptivitatea fa\u0163\u0103 de\u00a0 ceea ce exist\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"