Studiul categoriilor semantice duce la \u00eenmul\u0163irea num\u0103rului de cuvinte cunoscute de elevi, la activizarea lor, la precizarea sensului lor, la dezv\u0103luirea sensului lor figurat, la cunoa\u015fterea uria\u015fei polisemii pe care o au unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre. De mare importan\u0163\u0103 este cunoa\u015fterea nuan\u0163elor sinonimice, paronimice \u015fi a sensului figurat al cuvintelor. Astfel, se poate \u00eenl\u0103tura monotonia \u015fi platitudinea din vorbirea elevilor no\u015ftri.
\nTrecem \u00een revist\u0103 metodele \u015fi procedeele activ-participative pe care profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 le are la dispozi\u0163ie pentru realizarea eficient\u0103 a obiectivelor specifice disciplinei sale.
\n<\/p>\n
Studierea limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, deoarece\u00a0\u201eeste expresia cea mai cuprinz\u0103toare a fiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului rom\u00e2n, ea identific\u00e2ndu-se, de fapt, cu existen\u0163a milenar\u0103 a acestui popor, cu modul lui particular de a \u00een\u0163elege existen\u0163a, cu momentele istorice cruciale prin care i-a fost dat s\u0103 treac\u0103, cu bucuriile \u015fi triste\u0163ile tr\u0103ite din plin \u00eentr-un spa\u0163iu geopolitic destul de vitreg<\/em>\u201d (Constantin Parfene).<\/p>\n Predarea limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul gimnazial, formeaz\u0103 la elevi posibilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori, contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor con\u015ftiin\u0163ei lor (capacitate creatoare, spirit de observa\u0163ie, imagina\u0163ie, g\u00e2ndire critic\u0103 etc.) \u015fi la cultivarea disponibilit\u0103\u0163ii acestora de a colabora cu semenii, de a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii interumane eficiente, pe diverse planuri de activitate.<\/p>\n Exprimarea corect\u0103, oral\u0103 \u015fi scris\u0103, a fost dintotdeauna \u015fi este unul din dezideratele \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti din toate epocile . Copiii vin la \u015fcoal\u0103 s\u0103 se cultive, adic\u0103 s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 orizontul de cuno\u015ftin\u0163e, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie din ce \u00een ce mai \u00eengrijit, \u00een spiritul limbii rom\u00e2ne literare. Ei vor fi astfel preg\u0103ti\u0163i s\u0103 devin\u0103 nu numai beneficiarii limbii, ci \u015fi creatori de limb\u0103.<\/p>\n Studiul categoriilor semantice trebuie s\u0103 dezv\u0103luie necontenit tezaurul expresiv al limbii noastre, bog\u0103\u0163ia de cuvinte \u015fi forme lexicale care permit exprimarea ideilor abstracte, a nuan\u0163elor de g\u00e2ndire \u015fi de sim\u0163ire.<\/p>\n Metodele de predare-\u00eenv\u0103\u0163are specifice limbii\u00a0 rom\u00e2ne sunt multiple. Pentru a putea dezbate importan\u0163a unor metode \u00een asimilarea unor deprinderi \u015fi abilit\u0103\u0163i, trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem semnifica\u0163ia conceptului:<\/p>\n \u201ePrivit\u0103 sub raport func\u0163ional \u015fi structural, metoda este considerat\u0103 a fi un model sau un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practic\u0103 a opera\u0163iilor care stau la baza ac\u0163iunii; o \u00eenl\u0103n\u0163uire de procedee care conduc \u00een mod programat \u015fi eficace\u00a0 la realizarea scopurilor sau obiectivelor propuse<\/em>\u201d (Ioan Cerghit) .<\/p>\n Metodele de \u00eenv\u0103\u0163are activ\u0103 fac lec\u0163iile interesante, ajut\u0103 elevii s\u0103 realizeze judec\u0103\u0163i de substan\u0163\u0103 \u015fi fundamentate, sprijin\u0103 elevii \u00een \u00een\u0163elegerea con\u0163inuturilor pe care s\u0103 fie capabili s\u0103 le aplice \u00een via\u0163a real\u0103.<\/p>\n Brainstormingul<\/strong> \u2013 se poate face pe o tem\u0103 care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema textului studiat sau cu elementele-cheie ale acestuia. Pornind de la r\u0103spunsurile primite, se poate alc\u0103tui un ciorchine de idei care s\u0103 grupeze sintetic r\u0103spunsurile elevilor.<\/p>\n Cvintetul<\/strong> \u2013 o metod\u0103 creativ\u0103, prin care \u00een cinci versuri se sintetizeaz\u0103 un con\u0163inut de idei. Se poate ad\u0103uga un desen. Primul vers este un cuv\u00e2nt-cheie referitor la discu\u0163ie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alc\u0103tuit din dou\u0103 cuvinte care descriu substantivul \u00een discu\u0163ie, fiind adjective. Al treilea vers este alc\u0103tuit din trei cuvinte care exprim\u0103 o ac\u0163iune, fiind, de regul\u0103, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers con\u0163ine patru cuvinte \u015fi exprim\u0103 sentimentele fa\u0163\u0103 de subiect. Al cincilea vers este un cuv\u00e2nt prin care se sintetizeaz\u0103 cele prezentate.<\/p>\n Metoda cubului<\/strong>: strategie se predare utilizat\u0103 pentru studierea unei teme din perspective diferite. Se realizeaz\u0103 un cub ale c\u0103rui fe\u0163e sunt acoperite cu h\u00e2rtie de culori diferite. Pe fiecare fa\u0163\u0103 a cubului se va scrie una dintre urm\u0103toarele instruc\u0163iuni: descrie, compar\u0103, asociaz\u0103, aplic\u0103, argumenteaz\u0103 pro sau contra. Elevii redacteaz\u0103 r\u0103spunsurile cerute de fa\u0163a de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fe\u0163e.<\/p>\n Diagrama Venn<\/strong>: se cere elevilor s\u0103 fac\u0103 o reprezentare grafic\u0103 a dou\u0103 obiecte\/ no\u0163iuni \u00een ceea ce au asem\u0103n\u0103tor \u015fi diferit. Ei vor vizualiza partea comun\u0103 \u015fi vor eviden\u0163ia \u00een spa\u0163ii diferite elementele diferite. De exemplu: Prin ce se aseam\u0103n\u0103 \u015fi se deosebesc omonimele \u015fi cuvintele polisematice?<\/p>\n R.A.I.<\/strong> urm\u0103re\u015fte realizarea feedback-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi u\u015foare. Elevul care arunc\u0103 mingea trebuie s\u0103 formuleze o \u00eentrebare din lec\u0163ia predat\u0103 elevului care o prinde. Cel care prinde mingea r\u0103spunde la \u00eentrebare, apoi o arunc\u0103 mai departe altui coleg, pun\u00e2nd o nou\u0103 \u00eentrebare. Elevul care nu \u015ftie r\u0103spunsul iese din joc, la fel ca \u015fi cel care este descoperit c\u0103 nu cunoa\u015fte r\u0103spunsul la propria \u00eentrebare<\/p>\n \u00cen vederea dezvolt\u0103rii vocabularului la elevi, trebuie s\u0103 utiliz\u0103m, cu prec\u0103dere unele strategii activ-participative care s\u0103 le \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 exprimarea. Acestea nu trebuie rupte de cele tradi\u0163ionale, ele marc\u00e2nd un nivel superior \u00een spirala moderniz\u0103rii strategiilor didactice.<\/p>\n Metodele activ-participative trebuie utilizate cu pruden\u0163\u0103, \u00eens\u0103 trebuie (re)cunoscut\u0103 valoarea lor pentru dinamizarea procesului de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi pentru motivarea elevilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Studiul categoriilor semantice duce la \u00eenmul\u0163irea num\u0103rului de cuvinte cunoscute de elevi, la activizarea lor, la precizarea sensului lor, la dezv\u0103luirea sensului lor figurat, la cunoa\u015fterea uria\u015fei polisemii pe care o au unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre. … Cite\u0219te continuarea