Proiectul \u201eSportul, limbaj universal\u201d a dovedit pe parcursul derul\u0103rii sale c\u0103 prietenia, cooperarea, onestitatea, toleran\u0163a sunt concepte viabile ale Europei contemporane.
\nTimpul petrecut \u00eempreun\u0103 cu partenerii francezi a eviden\u0163iat necesitatea schimbului de experien\u0163a culturala \u00eentre \u0163\u0103rile europene pentru o comuniune viitoare sub egida Uniunii. Cunoa\u015fterea specificului fiec\u0103rei \u0163\u0103ri \u00een parte duce la o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a nevoilor fiec\u0103reia dintre acestea \u015fi contribuie la afirmarea unicit\u0103\u0163ii etnografice, spirituale \u015fi culturale. Odat\u0103 ce ajungem s\u0103 le \u00een\u0163elegem \u015fi s\u0103 le respect\u0103m reciproc, valorile europene ale libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi de manifestare \u00een conformitate cu tradi\u0163iile fiec\u0103rei na\u0163ii in parte vor \u00eembog\u0103\u0163i tezaurul comun al umanit\u0103\u0163ii.
\nCalea este deschisa, r\u0103m\u00e2ne ca cei mai mul\u0163i dintre noi s\u0103 o poat\u0103 str\u0103bate.
\n<\/p>\n
Proiectul lingvistic Sportul \u2013 limbaj universal<\/em> a avut ca premis\u0103 angrenarea a dou\u0103 institu\u0163ii europene de educa\u0163ie \u00eentr-un parteneriat \u015fcolar, \u00een vederea unui schimb de experien\u0163\u0103\u00a0 derulat pe parcursul anului \u015fcolar anterior. Mobilit\u0103\u0163ile implicate au fost\u00a0 grupuri de 20 de elevi din clasele gimnaziale, \u00eenso\u0163i\u0163i de doi profesori pentru fiecare dintre parteneri.\u00a0Activit\u0103\u0163ile proiectate au vizat \u00een principal, dincolo de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea competen\u0163ei lingvistice a partenerilor, redactarea unui portofoliu care s\u0103 cuprind\u0103 cronici ale sejururilor din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, impresii \u015fi reverbera\u0163ii\u00a0 ale activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate \u00eempreun\u0103, jurnale personale ale participan\u0163ilor, dar mai ales produsul final, DVD-ul.<\/p>\n Momentele semnificative ale parteneriatului \u015fi cu rezonan\u0163a cea mai mare \u00een r\u00e2ndul elevilor au fost cele dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri ale p\u0103r\u0163ilor implicate, \u00een Fran\u0163a, respectiv \u00een Rom\u00e2nia. Programul pe ansamblul s\u0103u s-a remarcat printr-o proiectare riguroas\u0103, secven\u0163ial\u0103, dinamic \u015fi atractiv, cu activit\u0103\u0163i variate ce \u0163ineau de specificul temei proiectului, dar si cu scopul general de a oferi oportunit\u0103\u0163i viabile de cunoa\u015ftere reciproc\u0103.<\/p>\n Activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate in Caen au avut ca target-uri: cunoa\u015fterea tradi\u0163iei locale \u015fi a produselor specifice din Normandia de Jos; rememorarea evenimentelor istorice majore ale \u0163inutului; interac\u0163iunea cu institu\u0163iile socio-culturale din Caen; participarea la via\u0163a dinamic\u0103 a ora\u015fului prin vizionarea unui competi\u0163ii sportive; cunoa\u015fterea specificului arhitectonic local \u015fi a caracteristicilor de design urbanistic.<\/p>\n Vizita la Muzeul Normandiei\u00a0 \u00een incinta site-lui arheologic al vechii cet\u0103\u0163i ducale din Caen a prilejuit grupului roman o lec\u0163ie interactiva despre tradi\u0163iile si ocupa\u0163ii locale. Vizionarea filmelor documentare puse la dispozi\u0163ia vizitatorilor au reliefat preocuparea localnicilor pentru p\u0103strarea tradi\u0163iilor \u0163inutului, promovarea produselor specifice, cultul \u00eenainta\u015filor si m\u00e2ndria contemporanilor pentru faptele eroice ale predecesorilor. Maniera inedit\u0103 prin care am luat contact cu informa\u0163iile existente \u2013 rezolvarea unui test ini\u0163ial pe echipe in spirit competitiv \u2013 a favorizat \u00eenv\u0103\u0163area activ-participativ\u0103 a grupului. Rom\u00e2nii au putut surprinde aspecte din universul matrimonial tradi\u0163ional, dovezi fotografice ale diferitelor ocupa\u0163ii ale \u0163inutului, exponate, obiecte specifice folosite in diferitele ateliere me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti etc. Vizita prim\u0103riei din Caen a notificat importan\u0163a acordat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile locale parteneriatului roman-francez. \u00cent\u00e2lnirea cu vice-primarul ora\u015fului, \u00eenm\u00e2narea unor efigii locale, participarea la un scurt dineu, au autentificat implicarea statului francez prin institu\u0163iile sale, \u00een promovarea \u015fi \u00eencurajarea schimbului cultural inter\u0163\u0103ri.<\/p>\n Programul in familie a racordat rom\u00e2nii la activit\u0103\u0163ile cotidiene ale familiilor franceze; copiii au putut surprinde specificul acestora, tipul de rela\u0163ii sociale \u015fi familiale, interac\u0163iunea cu societatea si, astfel, s\u0103-\u015fi contureze o paralel\u0103 a stilului de via\u0163\u0103 al celor dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n Activit\u0103\u0163ile din afara regiunii Caen au avut drept scopuri: cunoa\u015fterea specificului na\u0163ional cultural \u015fi de civiliza\u0163ie; transmiterea de informa\u0163ii grupului rom\u00e2n referitoare la cele dou\u0103 obiective turistice majore vizitate; interac\u0163iunea direct\u0103 a grupului rom\u00e2n cu popula\u0163ia pariziana \u015fi cea local\u0103 din regiunea Mt. St.\u00a0\u00a0 Michel; sensibilizarea tinerei genera\u0163ii pentru respectarea valorilor umane universale \u015fi promovarea rela\u0163iilor de pace inter\u0163\u0103ri la nivel global pentru evitarea atrocit\u0103\u0163ilor s\u0103v\u00e2r\u015fite in timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial; Vizita Cimitirului American a constituit punctul culminant al activit\u0103\u0163ii noastre: c\u00e2t puteai cuprinde cu ochii un sir nesf\u00e2r\u015fit de cruci albe, t\u0103cute, \u00eenghe\u0163ate de briza m\u0103rii aflat\u0103 nu departe – reac\u0163ia mut\u0103 a celor ce stau a se odihni de-a pururi, mult prea devreme. Un \u015fir alb sticlos de marmura ca de piese de domino, \u00eenfr\u0103\u0163ite intr-un joc hilar al mor\u0163ii \u00ee\u015fi strig\u0103 disperarea \u00een fa\u0163a nimicniciei jertfei at\u00e2tor oameni neprih\u0103ni\u0163i.<\/p>\n Excursia la Paris\u00a0 a fost o desf\u0103tare a sim\u0163urilor. Pleca\u0163i la \u00eengem\u0103narea zilei cu a nop\u0163ii, excursioni\u015ftii romani au p\u0103\u015fit pe Champ Elizee odat\u0103 cu razele timide ale soarelui. Cl\u0103dirile d\u0103inuiesc cu rafinament \u015fi se las\u0103 iscodite de ochiul nostru printre fascicolele pl\u0103p\u00e2nde de lumin\u0103. M\u0103re\u0163ia unora dintre ele face parc\u0103 \u015fi soarele s\u0103 p\u0103leasc\u0103. Arcul de triumf \u2013 stindard al libert\u0103\u0163ii omenirii \u2013 troneaz\u0103 cu demnitate in mijlocul bulevardului. Sc\u0103pat parc\u0103 din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia raiului pe o colin\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea \u0163\u0103rmului cu marea, edificiul str\u0103punge zenitul plumburiu cu suli\u0163a sf\u00e2ntului Mihai, ocrotitorul sau. O ploaie m\u0103runta si rece \u00eencepe a se cerne din \u00een\u0103l\u0163imea v\u0103zduhului. Zidurile \u00eempietrite str\u0103juiesc neclintite\u00a0 hotarul nem\u0103rginirii. Triste\u0163ea \u00eencearc\u0103 a ne \u00eempresura, dar clipele sunt nemuritoare. Hoin\u0103rim\u00a0 nelini\u015fti\u0163i printre aceste drumeaguri ca pe c\u0103r\u0103rile propriilor noastre vie\u0163i. Ducem in spate toata \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa milenar\u0103. Cople\u015fi\u0163i ie\u015fim din incinta sa \u015fi ne \u00eendreptam spre Caen. G\u00e2ndul ne este la ceea ce l\u0103sam in urm\u0103.<\/p>\n Sesiunea a doua a schimbului \u015fcolar desf\u0103\u015furata la Buz\u0103u in perioada 2-16 mai 2007 a eviden\u0163iat consolidarea conexiunilor ini\u0163iate in toamna anului precedent, prin \u015federea echipei franceze \u00een ora\u015ful nostru. Finalit\u0103\u0163ile proiectului au prins contur si s-au materializat faptic prin gala de gimnastic\u0103, concursul despre Europa, dic\u0163ionarul tri-lingv de expresii uzuale, dic\u0163ionar de termeni \u00een ini\u0163ierea \u00een gimnastic\u0103 etc. Partea francez\u0103 a avut posibilitatea de a vizita ora\u015ful \u015fi \u00eemprejurimile acestuia \u015fi, astfel, s\u0103 ia contact cu realit\u0103\u0163ile vie\u0163ii cotidiene, specificul na\u0163ional \u015fi regional, tradi\u0163ii, obiceiuri, cutume etc. \u00cent\u00e2lnirea de la Palatul Comunal a dovedit interesul oficialit\u0103\u0163ilor locale pentru integrarea comunit\u0103\u0163ii noastre \u00een Europa.<\/p>\n Spiritul combativ a fost \u00eenlocuit de spiritul de cooperare \u015fi fairplay. Coeziunea grupului a fost eviden\u0163iat\u0103 \u015fi de participarea \u00een echipe mixte la competi\u0163ii, concursuri \u015fi serb\u0103ri. Vizita la muzeul satului din Bucure\u015fti a permis contactul nemijlocit cu tradi\u0163ia seculara a poporului, cu esen\u0163a cea mai pura a spiritului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Activit\u0103\u0163ile derulate au mizat pe coeziunea grupului format. Elevii au participat efectiv la elaborarea portofoliilor ce cuprindeau fotografii semnificative, fragmente din jurnalul parteneriatului, postere de grup, schimb cultural prin lec\u0163ii interactive, concursuri pe teme europene, elaborarea unui panel ce surprinde etapele esen\u0163iale ale proiectului. Toate acestea reprezint\u0103 finalit\u0103\u0163i palpabile, m\u0103surabile cantitativ \u015fi calitativ, ceea ce r\u0103m\u00e2ne concret, dincolo de amintiri, \u00een urma unui astfel de parteneriat.<\/p>\n Proiectul \u201eSportul, limbaj universal\u201d a dovedit pe parcursul derul\u0103rii sale ca prietenia, cooperarea, onestitatea, toleran\u0163a sunt concepte viabile ale Europei contemporane. \u00cen final, includem c\u00e2teva considera\u0163ii ale profesorului de limba englez\u0103, partenerul francez, doamna Duhamel Valerie: Proiectul \u201eSportul, limbaj universal\u201d a dovedit pe parcursul derul\u0103rii sale c\u0103 prietenia, cooperarea, onestitatea, toleran\u0163a sunt concepte viabile ale Europei contemporane. Timpul petrecut \u00eempreun\u0103 cu partenerii francezi a eviden\u0163iat necesitatea schimbului de experien\u0163a culturala \u00eentre \u0163\u0103rile europene pentru o comuniune … Cite\u0219te continuarea
\nProiectarea activit\u0103\u0163ilor in timpul \u015federii grupului rom\u00e2n la partenerii francezi \u00een toamna anului 2006, s-a eviden\u0163iat prin mai multe caracteristici:<\/p>\n\n
\n\u00cemprejurimile muzeului ne-au oferit privirii ruinele vechii cet\u0103\u0163i ducale si rememorarea faptelor istorice av\u00e2ndu-l ca erou pe William Cuceritorul, duce de Normandia. Rom\u00e2nii au \u00een\u0163eles preocuparea ardent\u0103 a institu\u0163iilor locale pentru glorificarea \u00eenainta\u015filor, identificarea cu trecutul, g\u0103sirea si afirmarea dovezilor istorice ale vechii culturi normande.<\/p>\n
\nVizita pe plaja de debarcare in sectorul Omar al armatei americane, a fost precedat\u0103 de sus\u0163inerea unei lec\u0163ii de istorie cu caracter informativ care a rememorat evenimentele petrecute pe \u0163\u0103rmul de nord al Fran\u0163ei, cunoscute in istorie ca Debarcarea din Normandia ( D Day) din 6 iunie 1944. Locurile jelesc chiar \u015fi acum masacrul de ambele par\u0163i al combatan\u0163ilor, ruinele vechilor pontoane tron\u00e2nd hilar in valurile reci, \u00eenc\u0103 s\u00e2ngeri ale canalului. Plaja este \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de m\u0103rturiile grote\u015fti ale \u00eencr\u00e2ncen\u0103rii existente \u00een acele zile dramatice \u00een care soarta Europei a at\u00e2rnat \u00een izb\u00e2nda alia\u0163ilor. Pl\u0103cile comemorative atesta jertfa solda\u0163ilor alia\u0163i, dar si a civililor implica\u0163i f\u0103r\u0103 voia lor in conflict.<\/p>\n
\nMuntele St Michel\u00a0 a \u00eencheiat fericit un sejur pres\u0103rat cu multe amintiri memorabile de ambele p\u0103r\u0163i. St\u0103ruin\u0163a cu care ni\u015fte oameni au \u015ftiut sa ciopleasc\u0103 in stanca muntelui un l\u0103ca\u015f de cult care s\u0103 d\u0103inuie peste veacuri ne impresioneaz\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva r\u00e2nduri extrase din jurnalul profesorului rom\u00e2n de limba englez\u0103.<\/p>\n
\nTimpul petrecut \u00eempreuna cu partenerii francezi a eviden\u0163iat necesitatea schimbului de experien\u0163a culturala intre tarile europene pentru o\u00a0 comuniune viitoare sub egida Uniunii. Cunoa\u015fterea specificului fiec\u0103rei \u0163\u0103ri \u00een parte duce la o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a nevoilor fiec\u0103reia dintre acestea \u015fi contribuie la afirmarea unicit\u0103\u0163ii etnografice, spirituale \u015fi culturale. Odat\u0103 ce ajungem s\u0103 le \u00een\u0163elegem \u015fi s\u0103 le respect\u0103m reciproc , atunci valorile europene ale libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi de manifestare \u00een conformitate cu tradi\u0163iile fiec\u0103rei na\u0163ii in parte vor \u00eembog\u0103\u0163i tezaurul comun al umanit\u0103\u0163ii.
\nCalea este deschisa, r\u0103m\u00e2ne ca cei mai mul\u0163i dintre noi s\u0103 o poat\u0103 str\u0103bate.<\/p>\n
\nGr\u00e2ce \u00e0 cet \u00e9change , les \u00e9l\u00e8ves ont d\u00e9couvert une autre culture europ\u00e9enne et une autre langue ayant la m\u00eame racine.<\/em>
\n Les \u00e9l\u00e8ves ont \u00e9galement pris conscience de l\u2019importance de l\u2019anglais comme moyen universel de communication . Les \u00e9l\u00e8ves ont montr\u00e9 plus d\u2019int\u00e9r\u00eat et se sont montr\u00e9s plus r\u00e9ceptifs \u00e0 l\u2019apprentissage des langues europ\u00e9ennes , notamment l\u2019anglais .<\/em>
\n Notre ambition \u00e9tait de donner aux \u00e9l\u00e8ves souvent r\u00e9ticents \u00e0 la nouveaut\u00e9 , la possibilit\u00e9 de d\u00e9velopper leur ouverture d\u2019esprit et de tol\u00e9rance, d\u2019apprendre \u00e0 conna\u00eetre l\u2019autre sans distinction de race , de couleur, d\u2019accepter les diff\u00e9rences et la diversit\u00e9.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"