\u00cen v\u00e2rtejul cotidian persoanele neavizate nu remarc\u0103 pe cei ce arunc\u0103 \u0219oapte de ajutor, pe cei cu deficien\u021be, \u0219i, mai mult, \u00eei percep diferit, poate \u00eei marginalizeaz\u0103, poate doar \u00eei ignor\u0103 \u0219i \u00eei trateaz\u0103 cu indiferen\u021b\u0103. Indiferent de natura deficien\u021belor pe care le au, copiii ar trebui mereu trata\u021bi cu bl\u00e2nde\u021be, calm, \u00een\u021belegere \u0219i dragoste.
\nDup\u0103 10-15 ani la catedr\u0103, ne vedem pu\u0219i \u00een fa\u021ba unei situa\u021bii noi: cum s\u0103 \u00eei trat\u0103m pe cei cu CES. E vorba de integrarea acestor copii printre colegii de clas\u0103, care pot fi foarte cruzi sau foarte dr\u0103gu\u021bi, pot imita sau pot r\u00e2de de ace\u0219tia, se pot juca pe l\u00e2ng\u0103 ei f\u0103r\u0103 a-i \u00een\u021belege. \u021aine de abilitatea noastr\u0103 pedagogic\u0103 s\u0103 invent\u0103m, s\u0103 cre\u0103m mediul ideal emo\u021bional, educativ, care s\u0103 le permit\u0103 copiilor cu CES s\u0103 se exprime, s\u0103-\u0219i exprime propriile capacit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 creasc\u0103 normal.
\n<\/p>\n
Imaginea celor de l\u00e2ng\u0103 noi poate fi adesea motiv de studiu \u0219i analiz\u0103. Imaginea copiilor din \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti, ce poate fi caracterizat\u0103 printr-un singur cuv\u00e2nt – diversitate, este una frumoas\u0103, colorat\u0103 \u0219i plin\u0103 de via\u021b\u0103. Ici-colo, c\u00e2te o umbr\u0103, c\u00e2te o privire discrepant\u0103, c\u00e2te un gest diferit, c\u00e2te un scris tremurat….<\/p>\n
Dar \u00een via\u021ba noastr\u0103, ca \u0219i cadre didactice – educatori, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, profesori, psihologi, mai ales p\u0103rin\u021bi – am remarcat c\u0103 omul\/ copilul e o fiin\u021b\u0103 dependent\u0103 de ceila\u021bi. E o fiin\u021b\u0103 ce are nevoie de ajutor, comunicare \u0219i cooperare. De-a lungul evolu\u021biei noastre s-a oferit o conota\u021bie negativ\u0103 no\u021biunii de altfel, chiar \u0219i \u00een spa\u021biul educa\u021biei. \u00cen timp, diferen\u021ba a devenit o tem\u0103 central\u0103, important\u0103 \u00een domeniul educa\u021biei, cu slogane \u00eencurajatoare pentru acceptarea diferen\u021bei, pun\u00e2ndu-se accent pe personalizarea educa\u021biei, ca demers de valorificare a diferen\u021bei, a caracteristicilor individuale prin sprijin specific \u0219i promovare a individualit\u0103\u021bii \u00een contextul societ\u0103\u021bii.<\/p>\n
No\u021biunea de incluziune pare at\u00e2t de seac\u0103\/\u00a0dry<\/em> \u0219i de discriminatorie, \u00eenc\u00e2t p\u0103rin\u021bii acestor copii, de multe ori, se eschiveaz\u0103 \u00een a recunoa\u0219te problemele copiilor. Cei care accept\u0103 la timp c\u0103 exist\u0103 o problem\u0103 sunt cei noroco\u0219i, c\u0103ci depistate la timp aceste deficien\u021be se pot ameliora \u0219i chiar \u00eendrepta. Integrarea \u0219colar\u0103 a copiilor cu CES exprim\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 a elevului fa\u021b\u0103 de mediul educa\u021bional \u00een care intr\u0103, iar ac\u021biunile instructiv-educative \u00eei devin accesibile, ap\u0103r\u00e2nd astfel \u0219i motiva\u021bia ce-l determin\u0103 pe elev s\u0103 \u00eenve\u021be, colabor\u00e2nd \u0219i favoriz\u00e2nd randamentul.<\/p>\n \u00cen \u0219coal\u0103, copilul cu tulbur\u0103ri de comportament apar\u021bine de obicei grupului de elevi slabi sau indisciplina\u021bi, el \u00eenc\u0103lc\u00e2nd deseori regulile \u0219i regulamentul. Din aceste motive, copilul este respins \u0219i se simte respins, ca urmare intr\u0103 \u00een rela\u021bii cu alte persoane marginalizate, intr\u0103 \u00een grupuri subculturale \u0219i tr\u0103ie\u0219te \u00een cadrul acestora tot ceea ce nu-i ofer\u0103 societatea sau \u0219coala.<\/p>\n Tulbur\u0103rile identificate \u00een mod direct, \u00een lucrul la clas\u0103 sunt extrem de variate: de variate, de limbaj, vizuale, de auz, cu dizabilit\u0103\u021bi fizice moderate sau mai accentuate – toate \u00eens\u0103 necesit\u0103 programe \u0219i modalit\u0103\u021bi de predare, adaptate cerin\u021belor lor educative, oblig\u0103 la realizarea unor programe de terapie \u0219i consiliere, asisten\u021b\u0103 medical\u0103 sau psihoterapeutic\u0103. No\u021biunile teroretice legate de no\u021biune de incluziune sunt numeroase. \u0218i abstracte. Ele ofer\u0103 informa\u021bii cheie despre deficien\u021be \u0219i barierele de \u00eenv\u0103\u021bare, ele descriu strategiile pe care cadrele didactice le-ar putea folosi pentru a face fa\u021b\u0103 diversit\u0103\u021bii de la clas\u0103; ele sugereaz\u0103 idei despre modul de adaptare a planului de studiu la necesit\u0103\u021bile individuale; ele \u00eencurajeaz\u0103 cadrele didactice s\u0103 colaboreze cu familia \u0219i cu personalul medical, social \u0219i comunitar.<\/p>\n Cadrele didactice pot folosi strategii \u0219i interven\u021bii utile, \u021bin\u00e2nd cont de crearea unui climat afectiv-pozitiv. Exist\u0103 c\u00e2teva aspecte semnificative pe care trebuie s\u0103 le avem \u00een vedere pentru facilitarea integr\u0103rii \u0219colare \u0219i ulterior sociale a acestor copii. Stimularea \u00eencrederii \u00een sine \u0219i a motiva\u021biei pentru \u00eenv\u0103\u021bare, \u00eencurajarea sprijinului \u0219i a cooper\u0103rii din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive a colegilor, \u00eencurajarea independen\u021bei \u0219i cre\u0219terea autonomiei personale sunt aspecte semnificative al\u0103turi de aprecierea pozitiv\u0103 \u00een sarcinile \u0219colare, folosirea sistemului de recompens\u0103, de laude, \u00eent\u0103rirea pozitiv\u0103 – toate sunt extrem de importante, deloc de neglijat \u00een activitatea practic\u0103 cu elevii cu CES. Profesorul trebuie s\u0103 fie ferm, consecvent, s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een\u021belegerea \u0219i calmul ca modalitate de stingere a manifest\u0103rii agresive a elevului, s\u0103 comenteze ac\u021biunea elevului \u0219i nu personalitatea acestuia. Este indicat ca profesorul s\u0103 aprecieze limita de suportabilitate a elevului, s\u0103 nu accentueze momentul de mustrare \u0219i s\u0103 evite umilirea prin abordarea unei mimice binevoitoare si a unei atitudini deschise, f\u0103r\u0103 a se \u00eencrunta sau a-\u0219i \u00eencruci\u0219a bra\u021bele.<\/p>\n \u00centr-o abordare incluziv\u0103, to\u021bi elevii trebuie s\u0103 fie considera\u021bi importan\u021bi, fiec\u0103ruia trebuie s\u0103-i valorific\u0103m calit\u0103\u021bile, pornind de la premisa ca fiecare persoan\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 realizeze ceva bun. Nu exist\u0103 o re\u021bet\u0103 sau un prospect de urmat pentru integrarea copiilor cu CES \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, dar cei ce manifest\u0103 deschidere pentru acest lucru vor g\u0103si \u0219i strategiile potrivite. Fiecare \u0219coal\u0103 care dore\u0219te s\u0103 fie deschis\u0103 \u0219i flexibil\u0103, prin aplicarea principiilor de baz\u0103 ale incluziunii, trebuie s\u0103 demonstreze, prin managementul pe care \u00eel propune, urm\u0103toarele:<\/p>\n \u0218coala incluziv\u0103 pune \u00een centrul ei persoana uman\u0103 ca fiint\u0103 original\u0103, unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103 av\u00e2nd la baz\u0103 urm\u0103toarele principii-cadru:<\/p>\n Sintagma \u0219coal\u0103 pentru diversitate este echivalent\u0103 sintagmei \u0219coala pentru to\u021bi (school for everyone<\/em>) \u0219i reprezint\u0103 dezideratul maximei toleran\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te diferen\u021bele de orice natur\u0103 existente \u00eentre copii, misiunea fiind de a le oferi tuturor posibilitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba \u00een functie de ritmul, capacit\u0103\u021bile \u0219i nevoil proprii \u0219i de a se exprima conform tr\u0103s\u0103turilor individuale de personalitate. Apari\u021bia planului de servicii personalizat, a planului de interven\u021bie personalizat \u0219i a planului educa\u021bional individualizat \u00een cadrul \u0219colii s-a produs tocmai pentru c\u0103 \u0219coala reprezint\u0103 numai un segment al sistemului social, iar schimb\u0103rile din cadrul ei au loc \u00een acela\u0219i timp cu schimb\u0103rile din societate. (Fragment dintr-un proiect de redactare a unei planific\u0103ri la limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103.)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen v\u00e2rtejul cotidian persoanele neavizate nu remarc\u0103 pe cei ce arunc\u0103 \u0219oapte de ajutor, pe cei cu deficien\u021be, \u0219i, mai mult, \u00eei percep diferit, poate \u00eei marginalizeaz\u0103, poate doar \u00eei ignor\u0103 \u0219i \u00eei trateaz\u0103 cu indiferen\u021b\u0103. Indiferent de natura deficien\u021belor … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\n<\/em><\/p>\n