{"id":3303,"date":"2015-01-24T11:50:19","date_gmt":"2015-01-24T11:50:19","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=3303"},"modified":"2015-01-20T14:51:29","modified_gmt":"2015-01-20T14:51:29","slug":"proverbul-in-comunicarea-didactica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/proverbul-in-comunicarea-didactica","title":{"rendered":"Proverbul \u00een comunicarea didactic\u0103"},"content":{"rendered":"

Integrarea proverbului \u00een predarea literaturii rom\u00e2ne a fost valorificat\u0103 \u00een cadrul a dou\u0103 metode ce vizeaz\u0103 preg\u0103tirea recept\u0103rii \u0219i discut\u0103rii textului literar. Metodele \u201dVota\u021bi un citat<\/em>\u201d \u0219i \u201dDiscu\u021bia de tip piramid\u0103<\/em>\u201d urm\u0103resc dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, facilit\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, organizarea activit\u0103\u021bilor didactice at\u00e2t individual, c\u00e2t \u0219i \u00een perechi sau \u00een grup. Ambele metode pot fi aplicate la \u00eenceputul lec\u021biei \u0219i urm\u0103resc familiarizarea elevului cu problematica textului sau \u00een lec\u021biile de consolidare.
\n<\/p>\n

\u00cen demersul didactic, profesorul poate apela, \u00een func\u021bie de scopul um\u0103rit, la o serie de procedee discursive situate la nivel logic \u0219i cognitiv, precum explica\u021bia, demonstra\u021bia, defini\u021bia, argumentarea, dar poate valorifica \u0219i procedeele retorice reprezentate de limbajul metaforic, ironia, insinuarea sau sloganul educa\u021bional. Inten\u021bion\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103, s\u0103 sensibilizeze sau s\u0103 faciliteze \u00eenv\u0103\u021barea, cadrul didactic poate valorifica \u00een strategia sa educa\u021bional\u0103 structuri literare literare plasate \u00een sfera literaturii, precum parabola, povestirea educativ\u0103, ghicitoarea sau proverbul.<\/p>\n

O situa\u021bie aparte de valorificare a expresivit\u0103\u021bii \u0219i a capacit\u0103\u021bii de a fi un vehicol al comunic\u0103rii cu scopuri dintre cele mai diverse se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een cazul proverbului. Proverbul este considerat \u00een mod curent, \u201eo fraz\u0103 scurt\u0103, de obicei ritmic\u0103 \u015fi uneori rimat\u0103, prin care poporul, exprim\u00e2nd (cel mai adesea metaforic, concis \u015fi sugestiv) rezultatul unei lungi experien\u0163e de via\u0163\u0103, pronun\u0163\u0103 \u015fi o concluzie, un \u00eendemn, o inv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, o constatare asupra lumii, ce are de regul\u0103 o accentuat\u0103 nuan\u0163\u0103 moral\u0103<\/em>\u201d (Muntean, 1966, pag. XVII). Ovidiu B\u00e2rlea al\u0103tur\u0103 proverbul metaforei, plec\u00e2nd de la procedeul imaginii ce se reg\u0103se\u015fte at\u00e2t \u00een figura de stil, c\u00e2t \u015fi \u00een parimii, definite ca formul\u0103ri figurate, metaforice pentru c\u0103 \u201eal\u0103turi de adev\u0103rul exprimat prin imagini\u201d, mai au \u201eun sens ascuns, dar sub\u00een\u0163eles, ce trebuie captat \u015fi care, de fapt, constituie \u0163inta celui care il reproduce<\/em>\u201d(B\u00e2rlea, 1979, pag. 72). \u00cen concep\u021bia lui Pavel Rux\u0103ndoiu \u201eproverbul este o formul\u0103 concis\u0103, cu o organizare lingvistic\u0103 relativ stabil\u0103, repartizat\u0103 \u00een contexte diferite, care exprim\u0103 concentrat, un adev\u0103r sau o opinie general\u0103<\/em>.\u201d (Rux\u0103ndoiu, 1966, pag.105).<\/p>\n

Analiz\u00e2nd defini\u021biile, se pot formula c\u00e2teva observa\u021bii privind structura, originea \u0219i func\u021bia proverbului. Apar\u021bin\u00e2nd fondului de \u00een\u021belepciune a unui popor proverbele, prin aspectul lor comprimat, reu\u0219esc s\u0103 transmit\u0103 \u0219i s\u0103 reactualizeze, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie adev\u0103ruri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi sau constat\u0103ri pe baza unor experien\u021be de via\u021b\u0103. Caracterul metaforic al proverbului implic\u0103 decodificarea semnifica\u021biei prin raportarea la inten\u021bia celui care-l reproduce \u0219i la contextul comunica\u021bional \u00een care este reactualizat.<\/p>\n

Integrarea proverbului \u00een predarea literaturii rom\u00e2ne a fost valorificat\u0103 \u00een cadrul a dou\u0103 metode ce vizeaz\u0103 preg\u0103tirea recept\u0103rii \u0219i discut\u0103rii textului literar. Metodele ,,Vota\u021bi un citat\u201d \u0219i ,,Discu\u021bia de tip piramid\u0103\u201d urm\u0103resc dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, facilit\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp organizarea activit\u0103\u021bilor didactice at\u00e2t individual, c\u00e2t \u0219i \u00een perechi sau \u00een grup. Ambele metode pot fi aplicate la \u00eenceputul lec\u021biei \u0219i urm\u0103resc familiarizarea elevului cu problematica textului sau \u00een lec\u021biile de consolidare.<\/p>\n

\u00cen cazul metodei \u201dVota\u021bi un citat<\/strong>\u201d, profesorul \u201dpropune o list\u0103 de citate din scriitori celebri sau o list\u0103 de proverbe care urmeaz\u0103 s\u0103 fie discutat\u0103. Fiecare elev va alege un citat care exprim\u0103 o idee cu care este de acord \u0219i un citat pe care l-ar alege ca moto sau care exprim\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 important\u0103 a propriei personalit\u0103\u021bi. Se vor discuta op\u021biunile elevilor \u00een grupe, colegii solicit\u00e2ndu-le argumente pentru alegerile f\u0103cute.<\/em>\u201d (Secrieru, D., 2004, pag. 240-241) Aceast\u0103 metod\u0103 poate fi abordat\u0103 la clasa a IX-a, \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de faptul c\u0103 programa propune principiul organiz\u0103rii tematice a textelor literare \u0219i nonliterare. Aspectele generale ale realit\u0103\u021bii la care fac trimitere textele sau temele dezvoltate, precum iubirea, adolescen\u021ba, jocul, familia, personalitatea, c\u0103l\u0103toria etc., permit profesorului construirea unui demers analogic prin intermediul proverbului.<\/p>\n

Metoda poate fi utilizat\u0103 cu succes \u00een lec\u021bia de introducere a unei temei literare. \u00cen selectarea proverbelor, profesorul va lua \u00een considerare aspectele generale pe care le implic\u0103 tema, dar \u0219i pe cele particulare pe care le surprind textele din grupajul tematic. De exemplu, \u00een lec\u021bia de introducerea a temei Familia se va \u021bine cont de faptul c\u0103 textele pot fi analizate din mai multe perspective: rolulului mamei sau al p\u0103rin\u021bilor \u00een educarea copilului \u0219i \u00een formarea comportamentului acestuia (\u201dMara\u201d, \u201dTren de pl\u0103cere\u201d), asem\u0103n\u0103ri \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, conflictele dintre genera\u021bii sau imaginea familiei (\u201dMara\u201d, \u201dMorome\u021bii\u201d sau \u201dHronicul \u0219i c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor\u201d). Proverbele care s\u0103 anticipeze posibile c\u0103i de discutare acestei problematici complexe ar putea cuprinde trimiteri la asem\u0103narea dintre p\u0103rinti \u0219i copii: \u201dA\u0219chia nu sare departe de trunchi\u201d, \u201dCum e tat\u0103l, a\u0219a e \u0219i fiul\u201d, \u201dCalit\u0103\u021bile fiului continu\u0103 calit\u0103\u021bile tat\u0103lui\u201d; rela\u021bii dintre copii si p\u0103rin\u021bi: \u201dSunt vrednici de laud\u0103 copiii care ascult\u0103 de p\u0103rin\u021bi\u201d, \u201dCei mai severi judec\u0103tori sunt copiii no\u0219tri\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 parcurgerea etapelor indicate \u00een metod\u0103 \u0219i prin discu\u021bie frontal, profesorul va sintetiza ideile exprimate sub forma unui ciorchine de idei, av\u00e2nd drept cuv\u00e2nt-cheie termenul familie. Va solicita elevilor exemplificarea altor proverbe care s\u0103 fac\u0103 referire la ideea de familie \u0219i va preciza c\u0103 cele descoperite ca urmare a activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate vor fi confirmate, infirmate sau completate prin studiul unor texte literare sau nonliterare. Pentru a asigura coeren\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, la sf\u00e2r\u0219itul studierii grupajului tematic profesorul poate propune revederea listei ini\u021biale oferite sau\/\u0219i \u00eembog\u0103\u021bite prin contribu\u021bia elevilor \u0219i alegerea unui proverb care se potrive\u0219te cel mai bine fiec\u0103rui text studiat. Formularea unei scurte argument\u0103ri orale sau scrise pentru alegerile f\u0103cute va urm\u0103ri consolidarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i \u00eencurajarea reflec\u021biei. Printre avantajele acestei metodei care implic\u0103 valorificarea proverbului am putea enumera: leg\u0103tura cu universul cunoscut al elevilor, implicarea afectiv\u0103 \u00een receptarea literaturii, crearea contextului de exprimare a propriilor opinii \u0219i convingeri, stimularea g\u00e2ndirii, dezvoltarea unor deprinderi de lucru individual sau \u00een grup, facilitarea asimil\u0103rii unui concept.<\/p>\n

\u00cen cadrul metodei \u201dDiscu\u021bia de tip piramid\u0103<\/strong>\u201d, \u201dse propune o list\u0103 de \u0219ase cuget\u0103ri care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu textul studiat. 1. Elevii lucreaz\u0103 individual. Fiecare elev alege, dintre cele \u0219ase cuget\u0103ri, numai trei, cu care este de accord \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103. 2. Elevii lucreaz\u0103 \u00een perechi. Prin discu\u021bii \u0219i negociere, aleg numai dou\u0103 cuget\u0103ri, acceptate de ambii elevi, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. 3. Elevii lucreaz\u0103 \u00een grupe de c\u00e2te 5-6 \u0219i aleg \u0219i aleg o singur\u0103 cugetare, care \u00eentrune\u0219te adeziunea majorit\u0103\u021bii membrilor echipei. 4. \u00centreaga clasa voteaz\u0103 [\u2026]. Votul va genera discu\u021bii pro \u0219i contra.<\/em>\u201d (Secrieru, M., pag. 241)<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 avantajele men\u021bionate \u00een cazul metodei anterioare, aceast\u0103 metod\u0103 cunoa\u0219te \u0219i dezavantajul c\u0103 elevii nu pot face alegeri pe care s\u0103 le poat\u0103 argumenta, dac\u0103 nu cunosc (nu au citit) textul. Aplicarea ei dup\u0103 ce textul a fost studiat, \u00een etapa de consolidare, poate aduce acelea\u0219i beneficii ca \u0219i metoda anterioar\u0103. Proverbul poate constitui punctul de plecare \u00een preg\u0103tirea recept\u0103rii unui singur text. De exemplu, la clasa a IX-a, \u00eenainte de studierea fragmentului extras din primul capitol al romanului \u201dMara\u201d profesorul poate orienta receptarea prin urm\u0103torul exerci\u021biu: Explic\u0103 pe scurt \u00een ce ar consta semnifica\u021bia proverbului \u201dCum e tat\u0103l, a\u0219a-i \u0219i fiul\u201d. Personalizeaz\u0103\/ concretizeaz\u0103 aceast\u0103 cugetare cu exemple din via\u021ba real\u0103 sau din lecturile tale.<\/em><\/p>\n

Prin actualizarea semnifica\u021biei proverbului se urm\u0103re\u0219te at\u00e2t conexiunea cu experien\u021ba de via\u021b\u0103 a elevilor (aspect care se realizeaz\u0103, \u00een general, cu succes), c\u00e2t \u0219i valorificarea lecturilor personale \u0219i rela\u021bionarea lor cu textul de studiat (realizarea depinde de existen\u021ba acestor lecturi). Prin discu\u021bie dirijat\u0103, se sintetizeaz\u0103 semnifica\u021bia proverbului sub forma mai multor observa\u021bii legate de asem\u0103n\u0103rile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii la nivel fizic, temperamental, dar \u0219i sub aspectul prelu\u0103rii unor modele comportamentale. Ideile identificate vor fi reluate \u0219i completate prin punerea \u00een rela\u021bie cu diferite fragmente ale textului sau pot fi valorificate pentru \u00een\u021belegerea nuan\u021bat\u0103 a afirma\u021biei manolesciene \u201dPersida este o Mara juvenil\u0103 pe cale de alua cu v\u00e2rsta obiceiurile \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area mamei\u201d atunci c\u00e2nd se va realiza caracterizarea personajelor.<\/p>\n

\u00cen concluzie, utilizarea proverbelor \u00een cadrul orelor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 la liceu se dovede\u0219te util\u0103, put\u00e2nd fi abordat\u0103 \u00een toate momentele unei lec\u021bii. Limitele \u0219i pericolele pot interveni atunci c\u00e2nd proverbele selectate sunt mai greu de decodificat de c\u0103tre elevi, ace\u0219tia fiind tenta\u021bi s\u0103 le \u201dtraduc\u0103\u201d literal.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n1. ALBULESCU, ION, 2009, Procedee discursive didactice, consultat online la adresa http:\/\/xa.yimg.com\/kq\/groups\/21035664\/ 1359704625\/name\/Curs
\n2. Apa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n. Proverbe romane\u015fti, Edi\u0163ie ingrijit\u0103, prefa\u0163\u0103, glosar \u015fi indice de George Muntean, Bucure\u015fti, Editura pentru Literatur\u0103, 1966.
\n3. B\u00e2rlea, Ovidiu, Poetic\u0103 folcloric\u0103, Bucure\u015fti, Editura Univers, 1979.
\n4. Costache, Adrian, Ioni\u021b\u0103 Florin, Lasc\u0103r M. N., S\u0103voiu, Adrian, Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, manual pentru clasa a IX-a, Grupul Editorial Art, 2004.
\n5. Iacob, Lumini\u021ba \u00een Psihopedagogie pentru examenele de definitivare \u0219i grade didactice (coordonator Constantin Cuco\u0219), Editura Polirom, Ia\u0219i, 2009.
\n6. Negreanu, Constantin, Strucutra proverbelor rom\u00e2ne\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1983.
\n7. Proverbele rom\u00e2nilor\/ Iuliu A. Zanne, Antologie esen\u021bial\u0103 de Constantin Z\u0103rnescu, vol. I \u0219i II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006.
\n8. Rux\u0103ndoiu, Pavel, Proverb \u015fi context, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. 2003.
\n9. Secrieru, Mihaela, Didactica limbii rom\u00e2ne, Editura Ovi-art, Ia\u0219i, 2004.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Integrarea proverbului \u00een predarea literaturii rom\u00e2ne a fost valorificat\u0103 \u00een cadrul a dou\u0103 metode ce vizeaz\u0103 preg\u0103tirea recept\u0103rii \u0219i discut\u0103rii textului literar. Metodele \u201dVota\u021bi un citat\u201d \u0219i \u201dDiscu\u021bia de tip piramid\u0103\u201d urm\u0103resc dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, facilit\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, organizarea … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[47],"class_list":["post-3303","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-alina-huma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3303","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3303"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3303\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3396,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3303\/revisions\/3396"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3303"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3303"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3303"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}