\u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern se pune accentul pe educa\u0163ia centrat\u0103 pe elev, pe cre\u015fterea caracterului aplicativ al cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi al activit\u0103\u0163ilor, pe stimularea motiva\u0163iei elevilor pentru \u00eenv\u0103\u0163are. De aceea, al\u0103turi de metodele de predare tradi\u0163ionale, preponderent expozitive, se folosesc \u015fi cele moderne, activ-participative. Acestea sunt de multe ori mai atractive pentru elevi, deoarece favorizeaz\u0103 accesul la cunoa\u015ftere prin for\u0163ele proprii, spontaneitatea \u015fi cooperarea, renun\u0163\u00e2ndu-se la \u00eenv\u0103\u0163area mecanic\u0103 a con\u0163inuturilor.
\nPornind de la aceste idei, am \u00eencercat \u015fi eu s\u0103 aplic metodele activ-participative, al\u0103turi de cele expozitive, mai ales la lec\u0163iile \u00een care operele literare nu le p\u0103reau prea interesante elevilor. Demersul nu a fost u\u015for, \u00eentruc\u00e2t folosirea acestor metode necesit\u0103 o mai mare perioad\u0103 de timp pentru preg\u0103tirea materialelor necesare \u015fi o implicare mai puternic\u0103 a elevilor \u00een desf\u0103\u015furarea lec\u0163iei, implicare ce era mai greu de realizat la clasele cu un nivel mai sc\u0103zut la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103.
\n<\/p>\n
Un rol important \u00een realizarea unei educa\u0163ii de calitate centrate pe elev \u00eel reprezint\u0103 dezvoltarea \u015fi diversificarea curricular\u0103 la nivelul \u015fcolii, cre\u015fterea caracterului aplicativ al cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi al activit\u0103\u0163ilor, precum \u015fi stimularea motiva\u0163iei elevilor pentru \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern se pune accentul pe stimularea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin cooperare \u015fi folosirea metodelor activ-participative care s\u0103 solicite at\u00e2t mecanismele g\u00e2ndirii, c\u00e2t \u015fi pe cele ale imagina\u0163iei, ale creativit\u0103\u0163ii. Metodele de \u00eenv\u0103\u0163are centrat\u0103 pe elev fac lec\u0163iile mai interesante \u015fi \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 valorifice con\u0163inuturile \u00eentr-un alt mod dec\u00e2t dac\u0103 acestea ar fi predate prin metode tradi\u0163ionale. \u00cen procesul\u00a0 instructiv-educativ \u00een care se folosesc metode activ-participative elevii lucreaz\u0103 eficient unii cu al\u0163ii \u015fi \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163i de colaborare \u015fi de ajutor reciproc. \u00cen orele \u00een care sunt folosite aceste metode, profesorul are rolul de a-i ajuta, de a-i \u00eendruma \u015fi de a-i stimula pe elevi \u00een receptarea sau sistematizarea cuno\u015ftin\u0163elor. Cunosc\u00e2nd poten\u0163ialul fiec\u0103rui elev,\u00a0 el le respect\u0103 opiniile \u015fi le arat\u0103 c\u0103 pot emite idei valoroase, apreciind ideile bune \u015fi manifest\u00e2nd \u00een\u0163elegere pentru ideile nereu\u015fite. Totodat\u0103 prin folosirea acestor metode, este cultivat\u0103 independen\u0163a cognitiv\u0103, spontaneitatea \u015fi autonomia de \u00eenv\u0103\u0163are. Este favorizat accesul la cunoa\u015ftere prin for\u0163ele proprii, stimul\u00e2ndu-se atitudinea de reflectare asupra propriilor demersuri de \u00eenv\u0103\u0163are. Profesorul le ofer\u0103 elevilor posibilitatea de a-\u015fi exprima p\u0103rerea \u00eentr-o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103, de colaborare \u015fi de respect reciproc, promov\u00e2nd o atitudine deschis\u0103, pozitiv\u0103 \u015fi receptiv\u0103.<\/p>\n
Pe aceste premise, am \u00eencercat \u015fi eu s\u0103 aplic metodele activ-participative, al\u0103turi de cele expozitive, mai ales la lec\u0163iile \u00een care operele literare nu p\u0103reau prea atractive pentru elevi.<\/p>\n
Una dintre metodele preferate de elevi a fost metoda cubului<\/em><\/strong>, care presupune explorarea unui subiect, a unei situa\u0163ii din mai multe perspective, permi\u0163\u00e2nd abordarea complex\u0103 si integratoare a unei teme. \u00cen lec\u0163ia \u00een care este aleas\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 sunt recomandate urm\u0103toarele etape: realizarea unui cub pe ale c\u0103rui fe\u0163e sunt scrise cuvintele: descrie, compar\u0103, analizeaz\u0103, asociaz\u0103, aplic\u0103, argumenteaz\u0103; anun\u0163area temei, a subiectului pus \u00een discu\u0163ie; \u00eemp\u0103r\u0163irea clasei \u00een 6 grupe, fiecare dintre ele examin\u00e2nd tema din perspectiva cerin\u0163ei de pe una din fe\u0163ele cubului; redactarea final\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea ei celorlalte grupe; afi\u015farea final\u0103 pe tabl\u0103 sau pe pere\u0163ii clasei.<\/p>\n Am preferat aceast\u0103 metod\u0103 \u00een cadrul lec\u0163iilor de recapitulare a cuno\u015ftin\u0163elor, una dintre acestea fiind analiza condi\u0163iei femeii \u00een comunitatea rural\u0103 ardeleneasc\u0103 din primele decenii ale secolului al XX-lea, dup\u0103 ce am studiat romanul \u201eIon\u201d scris de Liviu Rebreanu. Pentru aplicarea metodei am \u00eemp\u0103r\u0163it clasa \u00een 6 grupe \u015fi le-am trasat elevilor urm\u0103toarele sarcini de lucru pe care s\u0103 le rezolve \u00een 20 de minute:<\/p>\n Dup\u0103 ce elevii au lucrat \u00een echipe, reprezentantul grupei a citit rezolvarea sarcinii pe care au avut-o. Concluziile au fost trecute pe caiete de c\u0103tre elevi.<\/p>\n O alt\u0103 metod\u0103 folosit\u0103 a fost starburstingul<\/em><\/strong> sau explozia stelar\u0103<\/em>, care este similar\u0103\u00a0 brainstormingului<\/em> \u015fi stimuleaz\u0103 crearea de \u00eentreb\u0103ri la alte \u00eentreb\u0103ri pentru rezolvarea de probleme \u015fi noi descoperiri. Starbursting (engl. \u201estar\u201d- stea, \u201eburst\u201d- explozie) \u00eencepe din centrul conceptului \u015fi se \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een afar\u0103, cu \u00eentreb\u0103ri, asemenea exploziei stelare. Am folosit aceast\u0103 metod\u0103 pentru evaluarea cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite de elevi \u00een urma lecturii romanului \u201eIon\u201d. I-am a\u015fezat pe elevi \u00een semicerc \u015fi le-am propus tema de rezolvat. Pe tabl\u0103 am desenat o stea mare \u00een interiorul c\u0103reia am scris ideea central\u0103. Pe cele cinci v\u00e2rfuri ale stelu\u0163ei am scris c\u00e2te o \u00eentrebare referitoare la faptele, g\u00e2ndurile sau atitudinea principalului personaj feminin al romanului rebrenian. Aceste \u00eentreb\u0103ri au fost: Din ce cauz\u0103 s-a sinnucis Ana? Ce a g\u00e2ndit Ana privindu-l pe Dumitru Moarc\u0103\u015f mort? Ce semnifica\u0163ie au avut pentru ea cuvintele” Norocul meu, norocul meu!”? Ce rol a avut c\u00e2rciumarul Avrum \u00een luarea deciziei ei de a se sp\u00e2nzura? Care a fost atitudinea ei fa\u0163\u0103 de moarte?<\/em> Cinci elevi au extras c\u00e2te o \u00eentrebare, apoi \u015fi-au ales c\u00e2te trei-patru colegi, organiz\u00e2ndu-se astfel \u00een cinci grupuri. Grupurile au cooperat \u00een elaborarea \u00eentreb\u0103rilor. La expirarea timpului, elevii au revenit \u00een semicerc in jurul stelu\u0163ei mari \u015fi au comunicat \u00eentreb\u0103rile elaborate printr-un reprezentant al grupului. Elevii apar\u0163in\u00e2nd celorlalte grupuri au r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri sau au formulat \u00eentreb\u0103ri la \u00eentreb\u0103ri. S-au apreciat \u00eentreb\u0103rile elevilor, efortul acestora de a elabora \u00eentreb\u0103ri corecte, precum \u015fi modul de cooperare \u015fi interac\u0163iune.<\/p>\n Prin folosirea acestor metode, am urm\u0103rit ca elevii s\u0103 re\u0163in\u0103 mai u\u015for con\u0163inuturile legate de personajele feminine ale acestui roman rebrenian, dar \u015fi c\u00e2teva recept\u0103ri critice ale acestei opere.<\/p>\n Aplicarea metodelor activ-participative \u00een predarea romanului „Ion” al lui Liviu Rebreanu a f\u0103cut ca aceast\u0103 oper\u0103, considerat\u0103 de elevi mai pu\u0163in atractiv\u0103 din cauza tematicii sale rurale \u015fi a stilului sobru, impersonal al autorului, s\u0103 devin\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u015fi interesant\u0103. De asemenea, elevii au con\u015ftientizat importan\u0163a studierii unei astfel de opere literare, considerate primul roman rom\u00e2nesc modern.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern se pune accentul pe educa\u0163ia centrat\u0103 pe elev, pe cre\u015fterea caracterului aplicativ al cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi al activit\u0103\u0163ilor, pe stimularea motiva\u0163iei elevilor pentru \u00eenv\u0103\u0163are. De aceea, al\u0103turi de metodele de predare tradi\u0163ionale, preponderent expozitive, se folosesc \u015fi cele … Cite\u0219te continuarea \n
\nAvantajele acestei metode sunt: stimuleaz\u0103 at\u00e2t creativitatea individual\u0103, c\u00e2t \u015fi pe cea de grup, spiritul de cooperare \u015fi pe cel de competi\u0163ie; dezvolt\u0103 \u015fi exerseaz\u0103 g\u00e2ndirea cauzal\u0103, divergent\u0103, deductiv\u0103, limbajul, aten\u0163ia distributiv\u0103.<\/p>\n