\u00cen constituirea modelului prin care profesorul poate controla procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, e inevitabil s\u0103 apar\u0103 problema raportului informativ-formativ.
\nA limita procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are la caracterul informativ este o gre\u015feal\u0103 tot at\u00e2t de mare cu a-l limita la caracterul formativ. Nu trebuie trasat\u0103 o grani\u0163\u0103 \u00eentre acestea, ci creat un echilibru care s\u0103 men\u0163in\u0103 balan\u0163a la nivelul unei metodologii eficiente ce trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 noilor tendin\u0163e \u00een didactica modern\u0103.
\n\u00cen vederea dezvolt\u0103rii g\u00e2ndirii critice la elevi trebuie s\u0103 utiliz\u0103m cu prec\u0103dere, unele strategii activ-participative. Acestea marcheaz\u0103 un nivel superior \u00een spirala moderniz\u0103rii strategiilor didactice, dar nu trebuie rupte de cele tradi\u0163ionale.
\n<\/p>\n
Contextul actual, noua abordare didactic\u0103 \u00een predarea-\u00eenv\u0103\u0163area \u020bn \u015fcoal\u0103 \u00eei canalizeaz\u0103 acestuia demersurile spre cultivarea competen\u0163elor fundamentale cu rol practic-formativ. \u00cen lucr\u0103rile care trateaz\u0103 educa\u0163ia sunt prezentate principiile didacticii, unul dintre ele fiind \u201eprincipiul leg\u0103rii teoriei de practic\u0103\u201d sau \u201eprincipiul corel\u0103rii cu via\u0163a\u201d (Alexandru, 1999, p.119). Acest principiu exprim\u0103 \u201ecerin\u0163a ca ceea ce se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi se formeaz\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103 fie valorificat prin aplicarea \u00een rezolvarea sarcinilor ulterioare \u015fi a integr\u0103rii \u00een societate\u201d (Nicola, 1994, p.289). Altfel spus, \u201eprocesul de \u00eenv\u0103\u0163are din \u015fcoal\u0103 trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 elevul pentru ceea ce va face, adic\u0103 s\u0103 i se ofere interpret\u0103rile necesare pentru a desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i eficiente\u201d (Popovici, 2000, p.57-58) cu aplicabilitate \u00een cotidian. Acest principiu impune ca procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are s\u0103 porneasc\u0103 de la practic\u0103, de la via\u0163a real\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se evite situa\u0163ia c\u00e2nd elevul r\u0103m\u00e2ne cufundat \u00een lumea no\u0163iunilor teoretice, \u00een sfera informalului.<\/p>\n
\u00cens\u0103\u015fi experien\u0163a didactic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 vine \u00een sprijinul aplic\u0103rii acestui principiu demonstr\u00e2nd c\u0103 \u00een contextul dezvolt\u0103rii rapide a societ\u0103\u0163ii postindustriale, strategiile bazate pe volum mare de informa\u0163ie nu sunt cele ce pot fructifica practic evolu\u0163ia intelectual\u0103 a elevului, deoarece \u201eepoca postindustrial\u0103 are nevoie de mase mari de oameni cu un nivel de preg\u0103tire care s\u0103 permit\u0103 utilizarea instrumentelor sofisticate ale noului mileniu\u201d (P\u0103curari, 2003, p.9).<\/p>\n
Dimensiunea informal\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii presupune depozitarea, corelarea \u015fi posibilitatea ca materialul primar al proces\u0103rii: no\u0163iuni, concepte, idei, s\u0103 fie redimensionate \u00een capacit\u0103\u0163i func\u0163ionale. \u00cenv\u0103\u0163area teoretic\u0103 este o component\u0103 indispensabil\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii globale, dar nu suficient\u0103. Caracterul practic al procesului de predare-\u00eenv\u0103\u0163are s-a impus ca o necesitate didactic\u0103 de faptul c\u0103 nu este suficient ca omul s\u0103 \u015ftie, el trebuie s\u0103 \u015fi fac\u0103, s\u0103 opereze cu capitalul s\u0103u informa\u0163ional.<\/p>\n
Un alt principiu al didacticii stipuleaz\u0103 participarea con\u015ftient\u0103 \u015fi activ\u0103 a elevilor la propria formare. \u201eCum poate profesorul s\u0103-l aplice \u00een practica didactic\u0103?\u201d. Prin intermediul metodelor activ-participative. Metodele activ-participative sunt \u201eaxate pe activitatea elevului, solicit\u00e2ndu-i intens g\u00e2ndirea., imagina\u0163ia, capacitatea de comunicare\u201d (Tanas\u0103, 1996, p.63), de opera\u0163ionalizare etc., ori de c\u00e2te ori obiectivele \u015fi con\u0163inutul sunt formative.<\/p>\n
Metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt eficiente \u00een m\u0103sura \u00een care contribuie la formarea spiritului critic la elevi, g\u00e2ndirii creatoare, aptitudinilor, atitudinilor exploratoare, a capacit\u0103\u0163ilor etc. O metod\u0103 este activ\u0103 \u015fi eficient\u0103 dac\u0103 \u00eel aduce pe elev \u00een postura de a face, de a ac\u0163iona, de a decide. \u201eMetoda este activ\u0103 atunci c\u00e2nd elevii particip\u0103 la elaborarea conceptelor sau no\u0163iunilor fie prin activitate intelectual\u0103, fie prin \u00eembinarea activit\u0103\u0163ii intelectuale cu cea fizic\u0103, ultima fiind un suport al primei\u201d (Tanas\u0103, 1996, p.63). Elevul \u00eenva\u0163\u0103 mai bine dac\u0103 este angajat cu toat\u0103 persoana sa \u00eentr-o ac\u0163iune. El re\u0163ine (Tanas\u0103, 1996, p.63):<\/p>\n
Folositoare sunt \u00een acest sens antrenarea elevilor \u00een adunarea selectarea materialelor de lucru, fie ele formale sau informale, \u00een realizarea unor proiecte, a studiilor de caz, \u00een elaborarea unor referate, eseuri originale. Vizitarea muzeelor, institu\u0163iilor,practica la agen\u0163i economici, organizarea de excursii pe teme transdisciplinare, completeaz\u0103 tabloul complex al metodelor participative. Acestea sunt aplicate pentru a da \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii un caracter practic \u2013 aplicativ \u015fi activ, dar \u015fi pentru a echilibra balan\u0163a informativ practic-formativ. Caracterul activ al procesului instructiv \u2013 educativ este imprimat \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 de c\u0103tre elevi \u015fi este condi\u0163ionat de implicarea lor \u00een procesele de comunicare, de rela\u0163ionare \u00een cadrul grupului.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, \u201elec\u0163ia \u0163inut\u0103 de un profesor poate avea deopotriv\u0103 caracter activ \u015fi pasiv, cei care hot\u0103r\u0103sc atributul cuvenit fiind elevii\u201d (Popovici, 2000, p.59).<\/p>\n
\u00cen didactic\u0103 sunt \u00eencerc\u0103ri de a prezenta raportul \u00eentre procesul de \u00eenv\u0103\u0163are activ \u015fi procesul de \u00eenv\u0103\u0163are pasiv ca reflex al raportului teoretic-practic, informal-formal. \u00cen lumina ideilor ce vor fi prezentate, putem spune c\u0103 activ-pasiv \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are nu se identific\u0103 cu teoretic-practic \u015fi nici cu informal-formal, ci aceste atribute ale situa\u021biei educative se completeaz\u0103, se influen\u0163eaz\u0103, se suprapun \u00een combina\u0163ii metodice mai mult sau mai pu\u0163in reu\u015fite.<\/p>\n
\u201eDac\u0103 se \u00een\u0163elege \u00een semnifica\u0163ia ei profund\u0103 rela\u0163ia informativ-formativ\u0103, aceasta poate servi la con\u015ftientizarea \u015fi dirijarea eficient\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii privit\u0103 nu ca un produs, ci ca un proces unitar\u201d (Pop,1994,p.2).<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> \u00cen constituirea modelului prin care profesorul poate controla procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, e inevitabil s\u0103 apar\u0103 problema raportului informativ-formativ. A limita procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are la caracterul informativ este o gre\u015feal\u0103 tot at\u00e2t de mare cu a-l limita la caracterul formativ. Nu trebuie … Cite\u0219te continuarea
\n1.Alexandru, Gheorghe (coord.). Metodica pred\u0103rii istoriei \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, Editura \u201eGheorghe Alexandru\u201d, Craiova, 1999.
\n2.Nicola, Ioan. Pedagogie, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, R.A., Bucure\u015fti, 1994.
\n3.Dumitru Popovici , Didactica \u2013 Solu\u0163ii noi la probleme controversate, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2000.
\n4.P\u0103curari, Otilia, Anca T\u00e2rc\u0103, Ligia Sarivan. Strategii didactice inovative, suport de curs, Centrul Educa\u0163ia 2000+, Bucure\u015fti, 2003.
\n5.Pop, Romulus. Direc\u0163ii prioritare ale ridic\u0103rii calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, \u00een revista \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar No 6-7\/ 1994.
\n6.Tanas\u0103, Gheorghe. Metodica pred\u0103rii-\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii istoriei \u00een \u015fcoal\u0103, Editura Spiru Haret, Ia\u015fi, 1996.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"