{"id":3587,"date":"2015-03-02T08:08:14","date_gmt":"2015-03-02T08:08:14","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=3587"},"modified":"2015-03-25T23:37:26","modified_gmt":"2015-03-25T23:37:26","slug":"profilul-psihosocial-al-clasei-sociomatricea-si-sociograma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/profilul-psihosocial-al-clasei-sociomatricea-si-sociograma","title":{"rendered":"Profilul psihosocial al clasei: sociomatricea \u0219i sociograma"},"content":{"rendered":"

Plec\u00e2nd de la importan\u021ba cunoa\u0219terii profilului psihosocial al clasei de elevi \u00een procesul didactic, am prezentat c\u00e2teva no\u021biuni teoretice de realizare a sociogramelor, dar \u0219i un exemplu practic realizat \u00eentr-un liceu teoretic, la clasa a X-a, pe un grup format din 10 elevi.
\n<\/p>\n

Profilul psihologic nu reprezint\u0103 o metod\u0103 propriu-zis\u0103 de investigare, ci este o metod\u0103 de reprezentare grafic\u0103 a rezultatelor unor m\u0103sur\u0103tori, utiliz\u00e2nd diferite probe, pe un subiect sau pe un e\u015fantion de subiec\u0163i. Acesta are menirea de a vizualiza performan\u0163ele ob\u0163inute de un individ la un set de probe. Profilul psihologic ofer\u0103 o imagine global\u0103 foarte precis\u0103 asupra nivelului de dezvoltare a diferitelor func\u0163ii psihice ale individului.<\/p>\n

La fel se poate proceda \u00eens\u0103 \u015fi \u00een cazul grupului. Mai \u00eent\u00e2i este necesar\u0103 stabilirea acelor particularit\u0103\u0163i ale grupului care urmeaz\u0103 a fi m\u0103surate \u015fi apoi vizualizate sub forma profilului. Acestea se transform\u0103 \u00een \u00eentreb\u0103ri ce vor fi adresate membrilor grupului. \u00centreb\u0103rilor li se ata\u015feaz\u0103 o unitate de m\u0103sur\u0103 a acelor propriet\u0103\u0163i (de exemplu, o scal\u0103 de tip Likert).<\/p>\n

Metoda ofer\u0103 informa\u0163ii despre orientarea general\u0103, pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, a propriet\u0103\u0163ilor grupului, despre m\u0103sura \u00een care fiecare proprietate este dezvoltat\u0103 \u00een grup, indic\u0103 at\u00e2t cauzele probabile ale unei situa\u0163ii de grup, c\u00e2t \u015fi unele efecte ce s-ar putea ob\u0163ine. Dup\u0103 colectarea r\u0103spunsurilor se realizeaz\u0103 sociomatricea \u015fi sociograma.<\/p>\n

Sociomatricea<\/strong> reprezint\u0103 un tabel cu dubl\u0103 intrare, \u00een care sunt consemnate toate alegerile sau respingerile emise \u015fi primite de fiecare.<\/p>\n

Sociograma<\/strong> reprezint\u0103 redarea grafic\u0103 a rela\u0163iilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. Aceasta poate fi individual\u0103 (red\u0103 situa\u0163ia rela\u0163iilor afective ale unui singur membru al grupului) \u015fi colectiv\u0103 (red\u0103 rela\u0163iile dintre to\u0163i membrii grupului). Socigrama colectiv\u0103 este uzual redat\u0103 sub forma unor cercuri concentrice (5), pe care sunt plasa\u0163i membrii grupului (simboliza\u0163i prin cercuri mai mici) \u00een func\u0163ie de statutul lor preferen\u0163ial, rela\u0163iile dintre ei fiind reprezentate prin s\u0103ge\u0163i.<\/p>\n

Pe baza datelor oferite de testul sociometric, se pot afla: locul individului \u00een cadrul grupului, expansivitatea sa afectiv\u0103 (c\u00e2te alegeri face din grup, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu este limitat num\u0103rul de alegeri), gradul \u00een care preferin\u0163ele unui subiect sunt cunoscute de ceilal\u0163i membri ai grupului (transparen\u0163a rela\u0163iilor), gradul \u00een care un subiect confirm\u0103 exact toate alegerile emise de to\u0163i ceilal\u0163i membri (transp\u0103trunderea rela\u0163iilor), disonan\u0163a sociometric\u0103 (diferen\u0163a dintre alegerea sociometric\u0103 \u015fi autopercep\u0163ia sociometric\u0103), tipurile de rela\u0163ii dintre membrii grupului, reciprocitatea sau unilateralitatea rela\u0163iilor, pozi\u0163ia la nivel informal a liderului formal, liderul informal, gradul de centralizare a grupului (\u00een grupurile centralizate, un num\u0103r mic de membri sunt prefera\u0163i de mul\u0163i al\u0163i membri, \u00een timp ce grupurile descentralizate nu au membri foarte populari), subgrupurile informale (clici sau bisericu\u0163e) \u015fi rela\u0163iile dintre ele, coeziunea grupului.<\/p>\n

De exemplu, un test aplicat elevilor la\u00a0 clasa a X-a, la un\u00a0 liceu teoretic \u00een care s-au folosit dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri, una de atragere \u0219i alta de respingere (Dac\u0103 ai avea de f\u0103cut o tem\u0103 \u00eempreun\u0103 cu un coleg, pe care l-ai alege?\/ Dac\u0103 ai avea de f\u0103cut o tem\u0103\u00a0 cu un coleg, pe care nu l-ai alege?<\/em>), va duce la realizarea urm\u0103toarei sociomatrice, respectiv sociograme:<\/p>\n

\"Dorcioman,

Fig. 1. Sociomatricea unei clase - exemplu<\/p><\/div>\n

\"Dorcioman,

Fig. 2. Bar graph<\/p><\/div>\n

\"Dorcioman,

Fig. 3. Target graph<\/p><\/div>\n

\"Dorcioman,

Fig. 4. Sociograma - Atractie<\/p><\/div>\n

\"Dorcioman,

Fig. 5. Sociograma - Respingere<\/p><\/div>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nCristea, D. (2001). Tratat de psihologie social\u0103. Bucure\u015fti: ProTransilvania.
\nForsyth, D. R. (2010). Group dynamics (5th ed.). Belmont: Wadsworth, Cengage Learning.
\nNeculau, A. (2007). Dinamica grupului \u015fi a echipei. Ia\u015fi: Polirom.
\nPennington, D. C. (2002). The Social Psychology of Behaviour in Small Groups. Hove: Psychology Press.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Plec\u00e2nd de la importan\u021ba cunoa\u0219terii profilului psihosocial al clasei de elevi \u00een procesul didactic, am prezentat c\u00e2teva no\u021biuni teoretice de realizare a sociogramelor, dar \u0219i un exemplu practic realizat \u00eentr-un liceu teoretic, la clasa a X-a, pe un grup format … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3629,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[126],"class_list":["post-3587","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-propuse","tag-maria-dorcioman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3587","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3587"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3587\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3732,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3587\/revisions\/3732"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3587"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3587"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3587"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}