\u020an secolul XXI, schimb\u04d1rile survenite \u020bn societ\u04d1tile occidentale creeaz\u04d1 noi provoc\u04d1ri \u0219i supun la presiuni societ\u04d1\u021bile nou democratizate. Provoc\u04d1rile sunt multiple \u0219i pentru noi, profesorii, care lucr\u04d1m cu genera\u021bii de elevi \u0219i p\u04d1rin\u021bi, genera\u021bii ce \u020b\u0219i cunosc foarte bine drepturile, dar sunt dispuse din ce \u020bn ce mai pu\u021bin s\u04d1-\u0219i respecte \u020bndatoririle. Nu vom analiza \u0219i nici enumera cauzele care au generat dezechilibrul moral al societ\u04d1\u021bii noastre, \u020bn schimb vom sublinia importan\u021ba educa\u021biei morale \u020bn formarea noilor genera\u021bii.
\nUniversul copil\u04d1riei \u020bnseamn\u04d1 veselie, senin\u04d1tate, de multe ori incon\u0219tien\u021b\u04d1, imagina\u021bie debordant\u04d1, credin\u021ba c\u04d1 totul este posibil. \u020an viziunea lor, lumea \u020bnconjur\u04d1toare este un imens parc de distrac\u021bii. De ce s\u04d1-i dezam\u04d1gim \u0219i s\u04d1 le prezent\u04d1m lumea altfel dec\u0203t o v\u04d1d ei? De ce s\u04d1 nu l\u04d1s\u04d1m deoparte prejudec\u04d1\u021bile, comodit\u04d1\u021bile \u0219i cli\u0219eele \u0219i s\u04d1 intr\u04d1m noi, cei mari, \u020bn lumea lor, prezent\u0203ndu-le con\u021binutul curricular \u0219i formativ \u020bntr-un mod inedit, care s\u04d1-i \u020bnc\u0203nte? De c\u0203te ori nu am auzit afirma\u021bia c\u04d1 nu e interesant ce se pred\u04d1 la \u0219coal\u04d1?
\nMul\u0163i dintre noi \u00ee\u015fi amintesc zilele \u00een care st\u0103team cumin\u0163i \u00een b\u0103nci, cu m\u00e2inile la spate \u015fi ascultam prelegerile f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit ale dasc\u0103lului, r\u0103spunz\u00e2nd doar atunci c\u00e2nd eram \u00eentreba\u0163i. Acesta este modelul elevului cu care suntem familiariza\u0163i, un model tradi\u0163ional. Ce putem a\u015feza \u00een locul s\u0103u?
\n<\/p>\n
Pentru aceasta e necesar s\u0103 reinventam criteriile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een \u015fcoal\u0103, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul, transformat \u00een manager, trebuie s\u0103 gestioneze situa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are prin crearea unui mediu de studiu \u0219i de formare adecvat.
\nElevul trebuie s\u0103 devin\u0103 un factor activ, implicat \u00een propria sa formare. Aceasta este o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 prin care elevul con\u015ftientizeaz\u0103 rolul \u015fi locul s\u0103u \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-formare \u015fi poate fi atras \u00een asimilarea celor transmise de c\u04d1tre dasc\u04d1l sau de c\u04d1tre ceilal\u021bi colegi.<\/p>\n
\u020an lucrarea \u201dEduca\u021bia pre\u0219colar\u04d1 privit\u04d1 cu al\u021bi ochi<\/em>\u201d, cercet\u04d1toarea Annabella Cant pledeaz\u04d1 pentru evitarea pedepsei la pre\u0219colari \u0219i la \u0219colarii mici. Nu este \u020bn totalitate\u00a0 de acord cu faptul c\u04d1 generalizarea violen\u021bei, a comportamentului egoist, violent \u020bn r\u0203ndul acestei categorii de copii au ca \u0219i cauz\u04d1 principal\u04d1 influen\u021ba nefast\u04d1 a mass-media.<\/p>\n Autoarea afirm\u04d1 c\u04d1 agresivitatea \u0219i chiar violen\u021ba la care ajung unii elevi se datoreaz\u04d1 mai ales unor cauze care au ac\u021bionat \u020bn cursul primilor ani de via\u021b\u04d1 petrecu\u021bi \u020bn familie \u0219i institu\u021biile pre\u0219colare. La aceast\u04d1 v\u0203rst\u04d1, copilul este \u020bntr-un proces complex de formare din toate punctele de vedere. Experien\u021bele \u0219i modelele pe care le are la v\u0203rsta pre\u0219colar\u04d1 \u0219i \u0219colar\u04d1 mic\u04d1 sunt decisive \u020bn formarea caracterului \u0219i personalit\u04d1\u021bii acestuia. \u201eCea mai bun\u04d1 cale spre a reduce conduite nedorite este aceea de a acorda abundente \u020bnt\u04d1riri pozitive pentru comportamente dorite. Pedepsele sub forma unor consecin\u021be nepl\u04d1cute pot opri conduitele negative, \u020bns\u04d1 ele au de cele mai multe ori efecte secundare adverse(…) \u020an locul pedepsirii, \u020bncearc\u04d1 s\u04d1-l prinzi pe copil atunci c\u0203nd este cuminte. Spune-i c\u0203t de mult apreciezi comportamentul \u0219i f\u04d1 acest lucru frecvent \u0219i \u020bn mod consistent.<\/em>\u201d (Gina Green, 2001)<\/p>\n Tehnica \u020bnt\u04d1ririi pozitive, \u020bn concep\u021bia autoarei, este cea mai bun\u04d1 cale de urmat \u0219i nu se poate vorbi de \u020bnt\u04d1rire pozitiv\u04d1, dac\u04d1 nu sunt \u020bntrunite trei condi\u021bii, \u0219i anume:<\/p>\n Prin consecin\u021b\u04d1, \u020bn cazul de fa\u021b\u04d1, trebuie s\u04d1 \u020bn\u021belegem recompensa pe care o va primi copilul \u020bn cazul unui comportament pozitiv.<\/p>\n \u020an func\u0163ie de natura lor, recompensele pot fi:<\/p>\n E de preferat s\u04d1 recompens\u04d1m un anumit comportament pozitiv pe care dorim s\u04d1-l form\u04d1m ori de c\u0203te ori este adoptat. Dup\u04d1 ce acesta a fost \u020bnsu\u0219it, num\u04d1rul \u020bnt\u04d1ririlor poate s\u04d1 scad\u04d1.<\/p>\n E bine s\u04d1 se foloseasc\u04d1 recompensele preferate de c\u04d1tre copii, \u020bns\u04d1 cele pe care le avem permanent la \u020bndem\u0203n\u04d1 sunt recompensele sociale. Nu trebuie s\u04d1 ne limit\u04d1m doar la acestea, dar nici nu trebuie s\u04d1 exager\u04d1m cu utilizarea celorlalte.<\/p>\n Ca exemple practice prin intermediul c\u04d1rora reu\u0219im concretizarea, punerea \u020bn practic\u04d1 a aceste tehnici, putem include:<\/p>\n 1. Punctele de ajutor<\/strong> \u2013 Pe un panou, afi\u0219a\u021bi numele copiilor. De fiecare dat\u04d1 c\u0203nd observa\u021bi c\u04d1 unul dintre ei ajut\u04d1 un coleg, pune\u021bi o bulin\u04d1 colorat\u04d1 (stelu\u021b\u04d1)\u00a0 \u020bn dreptul numelui s\u04d1u. C\u00e2nd va acumula zece stelu\u021be, va primi o diplom\u04d1. Revenind la lucrarea Annabellei Kant, cercet\u04d1toarea propune o alternativ\u04d1 la pedeaps\u04d1, \u0219i anume Zona Bun\u04d1<\/em>. Ce este Zona Bun\u04d1? De obicei, la gr\u04d1dini\u021b\u04d1 \u0219i mai nou \u0219i la \u0219coal\u04d1, putem \u020bmp\u04d1r\u021bi spa\u021biul clasei pe zone de interes sau zone inteligente (Teoria inteligen\u021belor multiple). Zona Bun\u04d1 este una dintre aceste zone, una \u020bn plus, dar o s\u04d1 constat\u04d1m c\u04d1 are o mare eficien\u021b\u04d1. Una dintre caracteristicile acesteia este aceea c\u04d1 este o zon\u04d1 mobil\u04d1, se poate muta dintr-un loc \u020bn altul, niciodat\u04d1 \u020bntr-un col\u021b al s\u04d1lii, ci \u020bntr-un loc preferat de c\u04d1tre copii. Cea mai potrivit\u04d1 cale este aceea de a avea un covora\u0219 colorat vesel, de dimensiuni potrivite. Le vom spune copiilor c\u04d1 acest covora\u0219 are puteri magice \u0219i \u020bi va ajuta s\u04d1 devin\u04d1 cumin\u021bi. Copilul care a gre\u0219it va sta un anumit timp pe covora\u0219 (nu trebuie s\u04d1 dep\u04d1\u0219easc\u04d1 \u020bn minute v\u0203rsta copilului), apoi va merge c\u04d1tre profesor \u0219i va vorbi despre fapta lui. Consider c\u04d1 aceast\u04d1 metod\u04d1 e benefic\u04d1 la gr\u04d1dini\u021b\u04d1 \u0219i \u020bn primul an al ciclului primar, chiar \u0219i \u020bn clasa I.<\/p>\n Dup\u04d1 v\u0203rsta de 8-9 ani, aceast\u04d1 metod\u04d1 ar trebui \u020bnlocuit\u04d1 cu alte modalit\u04d1\u021bi de inducere a unui comportament moral adecvat. Etapa de v\u0203rst\u04d1 9-12 implic\u04d1 salturi calitative vizibile \u020bn dezvoltarea psihosocial\u04d1, cognitiv\u04d1 \u0219i moral\u04d1, deci abord\u04d1rile pot fi altele, cu apel la \u020bn\u021belegerea normelor impuse de adult \u0219i implicarea grupelor de elevi \u020bn stabilirea normelor grupului.<\/p>\n \u020an lucrarea \u201eNoi metode \u0219i strategii pentru managementul clasei<\/em>\u201d Jerry Olsen \u0219i Thomas W. Nielsen, subliniaz\u04d1 \u0219i ei faptul c\u04d1 procesul de \u020bnv\u04d1\u021b\u04d1m\u0203nt ar trebui s\u04d1 fie unul distractiv, dar sunt de acord c\u04d1 atunci c\u0203nd regulile sunt \u020bnc\u04d1lcate este nevoie de anumite consecin\u021be care s\u04d1 fac\u04d1 apel la disciplin\u04d1. Din p\u04d1cate, spun ace\u0219tia, mul\u021bi profesori consider\u04d1 c\u04d1 fundamentul disciplinei \u020bn clas\u04d1 este reprezentat de consecin\u021be severe. Ca s\u04d1 ave\u021bi un regulament al clasei pe care elevii s\u04d1-l accepte \u0219i s\u04d1-l respecte, pune\u021bi-v\u04d1 de acord cu ei cu privire la reguli \u0219i consecin\u021be. Autorii recomand\u04d1 utilizarea de reguli scurte \u0219i clare, ca de exemplu \u201eNu sup\u04d1ra pe nimeni\u201d. Astfel, \u020bi putem \u020bnv\u04d1\u021ba pe copii s\u04d1 aib\u04d1 un comportament adecvat printr-o regul\u04d1 cu structur\u04d1 negativ\u04d1. Acelea\u0219i rezultate le putem ob\u021bine\u00a0 \u0219i cu o regul\u04d1 cu structur\u04d1 pozitiv\u04d1, chiar este preferat\u04d1 alternarea lor \u020bn regulament. Elevii vor enun\u021ba regulile \u0219i vor stabili consecin\u021bele ce decurg din nerespectarea acestora. Trebuie s\u04d1 accept\u04d1m aplicarea consecin\u021belor propuse de elevi, dar le preciz\u04d1m c\u04d1 \u020bn cazul c\u0203nd acestea nu vor func\u021biona, ele vor fi schimbate de c\u04d1tre dumneavoastr\u04d1 sau vor fi consulta\u021bi p\u04d1rin\u021bii.<\/p>\n \u020an cazul c\u0203nd abaterile sunt grave sau se manifest\u04d1 \u020bn mod repetat, putem apela la Eseul de \u020bndreptare a comportamentului<\/em>. Elevul va\u00a0 primi foaie pe care va scrie r\u04d1spunsuri sau reflec\u021bii la urm\u04d1toarele \u020bntreb\u04d1ri, \u020bn func\u021bie de v\u0203rsta \u0219i posibilit\u04d1\u021bile sale. \u0218i exemplele pot continua.<\/p>\n Tendin\u021ba didacticii actuale este de a centra activitatea educa\u021bional\u04d1 asupra copilului, dar educa\u021bia nu trebuie s\u04d1 porneasc\u04d1 de la copil, ci de la cadrul didactic. Aceast\u04d1 afirma\u021bie se verific\u04d1 mai ales \u020bn cazul form\u04d1rii sim\u021bului moral la elevi. Nimeni nu poate s\u04d1 conteste faptul c\u04d1 ceea ce reprezint\u04d1 cadrul didactic, ceea ce vede, simte \u0219i crede, personalitatea sa, caracterul s\u04d1u, sunt componente esen\u021biale cu rol decisiv \u020bn formarea complex\u04d1 a personalit\u04d1\u021bii copiilor. Profesorul trebuie s\u04d1 reprezinte mult mai mult dec\u0203t un instrument al \u020bnv\u04d1\u021b\u04d1rii sau un dozator al informa\u021biei, \u201eel este \u020bnsu\u0219i sufletul educa\u021biei\u201d. Pasiunea cadrului didactic pentru ceea ce pred\u04d1 \u0219i pentru profesia \u020bn sine, este cea care, \u020bn ultim\u04d1 instan\u021b\u04d1, va st\u0203rni interesul copiilor pentru ceea ce li se transmite.<\/p>\n Cadrul didactic de\u0163ine p\u00e2rghiile necesare pentru a-l implica afectiv pe elev \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are \u0219i formare. Modalit\u0103\u0163ile sunt multiple \u015fi pot c\u0103p\u0103ta nuan\u0163e \u00een func\u0163ie de personalitatea cadrului didactic, a resurselor educative pe care le de\u0163ine \u015fi chiar a gradului s\u0103u de implicare.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u020an secolul XXI, schimb\u04d1rile survenite \u020bn societ\u04d1tile occidentale creeaz\u04d1 noi provoc\u04d1ri \u0219i supun la presiuni societ\u04d1\u021bile nou democratizate. Provoc\u04d1rile sunt multiple \u0219i pentru noi, profesorii, care lucr\u04d1m cu genera\u021bii de elevi \u0219i p\u04d1rin\u021bi, genera\u021bii ce \u020b\u0219i cunosc foarte bine drepturile, … Cite\u0219te continuarea
\nPedepsele tradi\u021bionale (pus la col\u021b, izolarea, umilirea public\u04d1, ru\u0219inea, denigrarea, privarea, etichetarea cu buline negre etc.), aplicate \u020bn gr\u04d1dini\u021be \u0219i \u0219coli, au rezultate nule, ne aten\u021bioneaz\u04d1 Annabella Kant. Cercet\u04d1ri recente efectuate \u020bn acest domeniu arat\u04d1 c\u04d1 pedepsele nu contribuie \u020bn mod decisiv la schimbarea pozitiv\u04d1 durabil\u04d1 a comportamentelor nedorite, nu-\u0219i aduc contribu\u021bia la formarea factorilor declan\u0219atori ai comportamentelor (atitudini, obi\u0219nuin\u021be, convingeri \u0219i tr\u04d1s\u04d1turi de caracter).<\/p>\n\n
\n
\n2. Pomul \u020bnflorit<\/strong> \u2013 Prinde\u021bi pe perete sau pe un panou un pom cu numele elevului pe el. C\u0203nd a f\u04d1cut o fapt\u04d1 bun\u04d1, a terminat ceea ce a avut de lucru la un anumit obiect, s-a comportat exemplar pe parcursul unei zile de \u0219coal\u04d1, va avea dreptul s\u04d1 \u020bmpodobeasc\u04d1 pomi\u0219orul s\u04d1u cu o floare. \u020an scurt timp, sala de clas\u04d1 se va transforma \u020bntr-o livad\u04d1. Fructele le vom culege mai t\u0203rziu.
\n3. Carduri cu puncte<\/strong> \u2013 Realiza\u021bi o fi\u0219\u04d1 cu un p\u04d1trat pentru fiecare zi. Copilul poate lipi o fa\u021b\u04d1 z\u0203mbitoare pentru fiecare zi c\u0203nd a fost lini\u0219tit \u0219i nu a pl\u0203ns. Aceast\u04d1 metod\u04d1 o putem utiliza \u020bn perioada de acomodare la gr\u04d1dini\u021b\u04d1 sau la \u0219coal\u04d1, dar \u0219i \u020bn alte situ\u021bii. Depinde de c\u0203t de inventivi suntem.
\n4. Omida<\/strong> \u2013 Desena\u021bi capul unei omizi pe tabl\u04d1.Ad\u04d1uga\u021bi un segment pentru fiecare perioad\u04d1 de timp \u020bn care elevii lucreaz\u04d1 bine. C\u0203nd omida a ajuns la zece segmente, clasa poate beneficia de timp liber sau de o pauz\u04d1 de lucru c\u0203nd pot desena fi\u0219e cu personaje preferate.
\n5. Bilete de tombol\u04d1<\/strong> \u2013 Pe terenul de joac\u04d1, elevii pot primi bilete de tombol\u04d1 dac\u04d1 se joac\u04d1 \u020bn cooperare cu ceilal\u021bi copii, nu sunt agresivi, \u0219i adopt\u04d1 o atitudine tolerant\u04d1 fa\u021b\u04d1 de to\u021bi partenerii. La sf\u0203r\u0219itul semestrului, \u020bn timpul s\u04d1rb\u04d1torilor de iarn\u04d1, a celor de Pa\u0219ti sau de 1 Iunie, pute\u021bi organiza, \u020bmpreun\u04d1 cu p\u04d1rin\u021bii, o \u201cZi de tombol\u04d1\u201d\u00a0 \u020bn care elevii pot c\u0203\u0219tiga premii. Iat\u04d1 o alternativ\u04d1 la eternele cadouri pe care elevii le primesc de la Mo\u0219 Cr\u04d1ciun indiferent dac\u04d1 au fost sau nu cumin\u021bi, s-au achitat de sarcinile \u0219colare sau nu.
\n6. Graficele cumulative<\/strong> \u2013 Elevul poate avea o fi\u0219\u04d1 zilnic\u04d1 pentru p\u04d1rin\u021bi cu patru elemente care trebuie marcate de c\u04d1tre profesor cu DA sau NU. Copilului i se poate stabili s\u04d1 ating\u04d1 o medie de trei din patru DA-uri pe s\u04d1pt\u04d1m\u0203n\u04d1. Apoi elevul, nu profesorul, va marca\u00a0 pe un grafic num\u04d1rul total de DA-uri pe care le prime\u0219te \u020bntr-o zi. Astfel, poate observa progresul sau regresul s\u04d1u \u0219i este con\u0219tient de ceea ce trebuie s\u04d1 remedieze.<\/p>\n
\nCant, A. \u201eEduca\u021bia pre\u0219colar\u04d1 privit\u04d1 cu al\u021bi ochi\u201d, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010
\nCosmovici, A. \u201ePsihologie \u0219colar\u04d1\u201d, Editura Polirom, Ia\u0219i, 1998
\nOlsen, J., Nielsen, W. Th., \u201eNoi metode \u0219i strategii pentru managementul clasei\u201d, Editura Didactica Publishing House, Bucure\u0219ti, 2009.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"