Cultivarea limbajului reprezint\u0103 unul din aspectele principale \u00een procesul de echilibrare a individului \u015fi a colectivului, iar e\u015fecurile \u00een integrare se datoreaz\u0103 \u00een mare masur\u0103 capacit\u0103\u0163ilor reduse de \u00eentelegere \u015fi de exteriorizare prin limbaj.
\nPe parcursul ciclului primar, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul trebuie s\u0103 urmareasc\u0103 \u00eembog\u0103\u0163irea, precizarea, nuan\u0163area vocabularului, formarea priceperilor \u015fi deprinderilor lexicale, \u021bin\u00e2nd seama de particularit\u0103\u0163ile \u015fcolarilor, de abaterile \u015fi gre\u015felile specifice lor, de dificult\u0103\u0163ile \u00een receptarea \u015fi \u00een\u0163elegerea unit\u0103\u0163ilor lexicale, de etapele \u00een \u00eensu\u015firea cuno\u015ftin\u0163elor de limb\u0103, de posibilit\u0103\u0163ile pe care le ofer\u0103 manualele \u015fcolare.
\n<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din primele zile de\u00a0 \u0219coal\u0103, \u00a0vom urm\u0103ri:<\/p>\n
La intrarea \u00een \u015fcoal\u0103, sunt copii care nu pot articula corect sunetele. Ei deformeaz\u0103, \u00eenlocuiesc (la\u0163\u0103-ra\u0163\u0103, \u015falpe-\u015farpe), omit (t\u2019en, ga\u2019ben) sau inverseaz\u0103 ordinea sunetelor (\u00eent\u00e2nlesc-\u00eent\u00e2lnesc, cealant\u0103-cealalt\u0103).<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul trebuie s\u0103 realizeze un tratament individualizat pentru\u00a0 \u00eenl\u0103turarea lor, \u00eentruc\u00e2t ele au un efect negativ asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii citit-scrisului, al comunic\u0103rii, asupra cultiv\u0103rii vocabularului, exercitiului revenindu-i un rol important.<\/p>\n
Se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi cazuri izolate de rinolarie (vorbire nazalizat\u0103, fonfaial\u0103) \u015fi de b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 pentru care\u00a0 se impune un tratament special, solicitand si un consult medical. Un rol important ii revine logopedului.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul va lua m\u0103suri pentru a depista de la \u00eenceput elevii care au probleme \u00een\u00a0 articularea sunetelor \u015fi pentru a-i corecta, va \u00eenl\u0103tura rostirile semiculte \u015fi va insista asupra respect\u0103rii normelor ortoepice.<\/p>\n
Elevii se vor abate de la normele de scriere corect\u0103 atunci c\u00e2nd noteaz\u0103 structura fonetic\u0103 pe care o aud \u015fi care este gre\u015fit\u0103 (obzeci, fic\u0103, influien\u0163\u0103) sau c\u00e2nd percep gre\u015fit sau modificat structura fonetic\u0103 a unui cuv\u00e2nt \u015fi o noteaz\u0103 ca atare (scluptor, ve\u0163uitoare, incediu, esprima, tutulor).
\nSe va lucra individual cu acesti copii.se fac exercitii de pronuntie, se analizeaza cuvintele, se \u00eencadreaza \u00een enun\u021buri.<\/p>\n
Omiterea literelor \u00een scriere se datoreaz\u0103 incapacit\u0103\u0163ii copilului de a face automat analiza fonetic\u0103 a cuvintelor, lucru care necesit\u0103 alegerea\u00a0 metodelor \u0219i formelor adecvate pentru \u00eenl\u0103turarea acestor neajunsuri.
\nUnele gre\u015feli au drept cauz\u0103 confuziile produse in seriile de paronime. Se re\u0163ine sensul primului cuv\u00e2nt \u00eent\u00e2lnit; c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lne\u015fte un alt cuv\u00e2nt cu o form\u0103\u00a0 apropiat\u0103, apar dificult\u0103\u0163i \u00een \u00een\u0163elegere \u015fi apoi \u00een utilizare (familiar-familiar).<\/p>\n
Elevii\u00a0 nu sesizeaz\u0103 \u00eentotdeauna\u00a0 diferen\u0163ele de nuan\u0163e \u00eentre termenii unei serii de sinonime, lucru care duce la confuzii \u00een utilizarea cuvintelor. De exemplu: \u00cen\u00a0 seria de sinonime: fric\u0103, team\u0103, spaim\u0103, temere, termenii\u00a0 se pot schimba \u00eentre ei numai \u00een anumite\u00a0 contexte; aceast\u0103 situa\u0163ie constituie sursa a numeroase gre\u015feli, deci:
\nmi-e fric\u0103 (team\u0103) – corect; mi-e temere \u2013 incorect
\nare fric\u0103 (team\u0103 ) \u2013 corect; are temere de \u2013 incorect
\n\u00eei provoaca team\u0103 (temere) \u2013corect.<\/p>\n
\u00cen unele situa\u0163ii, elevii pot folosi sensul particular al cuvintelor \u00een locul celui general \u015fi invers. C\u00e2teodat\u0103 apar sensuri inventate, \u00een lipsa termenului potrivit: \u00cen clasa noastr\u0103 sunt tablouri spa\u0163ioase (mari).<\/p>\n
Cauzele acestor gre\u015feli sunt multiple: cuvintele sunt uitate sau confundate, mai ales dac\u0103 nu au fost explicate corespunz\u0103tor, s-au produs interferen\u0163e cu alte cuvinte, elevii nu au fost aten\u0163i ori int\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u0163i \u00een receptarea \u015fi \u00een\u0163elegerea cuvintelor.<\/p>\n
Numeroase gre\u015feli sunt de ordin stilistic. Cea mai izbitoare este s\u0103r\u0103cia lexical\u0103 \u00een exprimarea oral\u0103 \u015fi scris\u0103. Utilizarea unui lexic regional, argotic este consecin\u0163a incapacit\u0103\u0163ii de a diferen\u0163ia nuan\u0163ele stilistic-func\u0163ionale ale cuvintelor.<\/p>\n
Precizarea dificult\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2mpinate de copii \u00een receptarea, \u00een\u0163elegerea \u015fi utilizarea cuvintelor este deosebit de importanta\u0103 pentru a stabili strategiile pentru cultivarea vocabularului.<\/p>\n
Frecven\u0163a \u00een circula\u0163ie \u015fi importan\u0163a \u00een comunicare a cuvintelor sunt factori care u\u015fureaz\u0103 sau fac dificil\u0103 receptarea, \u00een\u0163elegerea \u015fi fixarea lor \u00een vocabularul individual. Cuvintele trebuie introduse intr-un sistem de rela\u0163ii care s\u0103 permit\u0103 receptarea\u00a0 lor de c\u0103tre elevi. Din aceea\u015fi cauz\u0103 se gre\u015fe\u015fte in cazul sinonimelor si al antonimelor,ne\u0163in\u00e2ndu-se seama de nuan\u0163\u0103:nu exist\u0103 sinonime perfecte,nu \u00een orice context un antonim se potrive\u015fte.De exemplu, cer senin poate fi substituit prin limpede, curat, dar nu este nimerit clar; antonimele lui senin pot fi \u00eentunecat, \u00eenchis, acoperit, mohor\u00e2t, dar neclar, murdar, tulbure sunt nepotrivite.<\/p>\n Elevii trebuie s\u0103 fie dirija\u0163i s\u0103 sesizeze abaterile \u015fi gre\u015felile care privesc forma \u015fi sensul cuvintelor\u00a0 \u00een vederea \u00eembog\u0103\u0163irii, preciz\u0103rii si nuan\u0163\u0103rii vocabularului. \u00cen cursul acestor ac\u0163iuni elevii \u00ee\u015fi formeaz\u0103 o serie de priceperi \u015fi deprinderi utile pe parcursul \u00eentregii vie\u0163i, deoarece cultivarea limbii\u00a0 nu se limiteaz\u0103 numai la ciclul primar, nici la nivelul\u00a0 \u015fcolii \u00een general, ea devine o necesitate pentru comunicarea permanent\u0103 \u00eentre oameni.<\/p>\n La dispozi\u0163ia\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului se afl\u0103 un num\u0103r mare de metode \u015fi procedee, de mijloace \u015fi forme de instruire\u00a0 in vederea cultiv\u0103rii vocabularului, iar manualele ofera\u00a0 posibilitatea organiz\u0103rii unor lec\u0163ii eficiente.<\/p>\n Tratarea diferen\u0163iat\u0103 a elevilor constituie una\u00a0 dintre conditiile principale de \u00eenl\u0103turare\u00a0 a esecului \u0219colar, fi\u015fele suplimentare\u00a0 avand un rol important. Acestea pot s\u0103 difere \u00eentre ele at\u00e2t din punct de vedere al volumului de lucru, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere al gradului de dificultate.<\/p>\n Spre a oferi tuturor elevilor condi\u0163ii de afirmare, se poate apela adeseori la fi\u015fe cu sarcini unice, dar cu dificult\u0103\u0163i cresc\u00e2nde. Fiecare elev va rezolva exerci\u0163iile \u00een ordinea dat\u0103 sau la alegere , potrivit capacit\u0103\u0163ilor sale.<\/p>\n Fi\u015fele de lucru se vor stabili pe baza\u00a0 caietelor de eviden\u0163\u0103 a gre\u015felilor tipice. Lucrul cu fi\u015fele permit elevului s\u0103 rezolve sarcinile \u00een ritm propriu, conform capacit\u0103\u0163ilor \u015fi nivelului s\u0103u de preg\u0103tire. Ele pot fi folosite \u00een etapa reactualiz\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor \u00eensu\u015fite anterior, \u00een preg\u0103tirea copiilor pentru asimilarea cuno\u015ftin\u0163elor noi, \u00een fixarea \u015fi evaluarea lor. Fi\u015fele de lucru pot fi concepute \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aib\u0103 o form\u0103 atractiv\u0103.<\/p>\n Utilizarea fi\u015felor este un procedeu care permite fiec\u0103rui copil s\u0103 execute o munc\u0103 personal\u0103 mai bine adaptat\u0103 posibilit\u0103\u0163ilor sale intelectuale. Fi\u015fele pot fi aplicate cu condi\u0163ia s\u0103 cuprind\u0103 sarcini care s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 nivelul de \u00een\u0163elegere al copiilor, particularit\u0103\u0163ile individuale \u015fi cerin\u0163ele programei \u015fcolare.<\/p>\n Folosirea muncii diferen\u0163iate, al\u0103turi de activitatea frontal\u0103, ofer\u0103 posibilitatea de a ob\u0163ine rezultate bune \u00een munca didactic\u0103: dezvoltarea vocabularului, capacitatea e a aplica \u00een practic\u0103 cunostintele \u00eensu\u0219ite, dezvoltarea corespunz\u0103toare a proceselor psihice.<\/p>\n \u00cenv\u0103\u0163area diferen\u0163iat\u0103 duce la eliminarea unor lacune din cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi deprinderile elevilor mai putin dotati, dar si la \u00eembog\u0103\u0163irea \u015fi aprofundarea cuno\u015ftin\u0163elor acelor copii capabili de performan\u0163e superioare.<\/p>\n Activitatile\u00a0 diferen\u0163iate prezint\u0103 reale valen\u0163e formative \u015fi mai ales stimulative. Elevii se \u00eentrec \u00eentre ei, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte ritmul de lucru, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte cantitatea \u015fi corectitudinea sarcinilor rezolvate.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Cultivarea limbajului reprezint\u0103 unul din aspectele principale \u00een procesul de echilibrare a individului \u015fi a colectivului, iar e\u015fecurile \u00een integrare se datoreaz\u0103 \u00een mare masur\u0103 capacit\u0103\u0163ilor reduse de \u00eentelegere \u015fi de exteriorizare prin limbaj. Pe parcursul ciclului primar, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul trebuie … Cite\u0219te continuarea
\nO dificultate deosebit\u0103\u00a0 o prezint\u0103\u00a0 cuvintele cu sens figurat. Dac\u0103 \u00eentr-o locu\u0163iune popular\u0103 cum este\u00a0 a aduce\u00a0 la sap\u0103 de lemn,<\/em>\u00a0se poate u\u015for explica si \u00een\u0163elege transferul metaforic, \u00een expresiile lucirea de vis a a luminii, diamante de rou\u0103 sc\u0103p\u0103rau curcubeie,\u00a0<\/em>receperea transferului este complicat\u0103: copiii \u00een\u0163eleg c\u0103 e vorba de o exprimare neobi\u015fnuit\u0103, dar sesizeaz\u0103 cu greu transferul. Nu rareori, copiii sunt dezorienta\u0163i sau fac gre\u015feli c\u00e2nd utilizeaz\u0103 cuvinte cu un polisemantism dezvoltat. De exemplu, a strecura este, de regul\u0103, folosit corect cu sensul\u00a0 a trece un lichid printr-o sit\u0103, dar gre\u015fesc adesea la sensul\u00a0 a introduce pe nesim\u0163ite ceva sau pe cineva.<\/p>\n
\nBlideanu, Eugen & Ion \u015eerdean. Orient\u0103ri noi in metodologia studierii limbii rom\u00e2ne in ciclul primar, EDP, Bucure\u0219ti, 1981.
\nBeldescu, G. Ortografia\u00a0 actual\u0103 a limbii rom\u00e2ne, EDP, Bucure\u015fti, 1984.
\nRadu, Ion. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul diferen\u0163iat, EDP Bucure\u015fti, 1997.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"