Obiectivul studiului a fost formarea corect\u0103 a deprinderilor motrice de baz\u0103 prin programe de profilaxie. Alte obiective kinetoprofilactice au vizat: \u00eent\u0103rirea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, antrenarea \u015fi perfec\u0163ionarea marilor func\u0163iuni organice, dezvoltarea musculaturii corpului, pentru a crea raporturi de echilibru \u015fi coordonare \u00eentre musculatura agonist\u0103 si antagonist\u0103 a segmentelor corpului \u015fi a organismului \u00een ansamblu, formarea unei \u0163inute corporale corecte \u00een toate pozi\u0163iile (st\u00e2nd, \u015fez\u00e2nd, deplasare), \u00eenv\u0103\u0163area unei respira\u0163ii corecte \u015fi complete \u015fi prevenirea respira\u0163iei bucale.
\n<\/p>\n
Kinetoprofilaxia studiaz\u0103 procesul de optimizare a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate \u015fi de prevenire a \u00eemboln\u0103virilor organismului cu ajutorul exerci\u0163iilor fizice (Cr\u0103ciun, D. 2002). Kinetoprofilaxia aplicat\u0103 \u00een scopul prevenirii form\u0103rii unor deprinderi motrice incorecte, instal\u0103rii unor deficien\u0163e fizice sau apari\u0163iei unor decompens\u0103ri fizice poart\u0103 numele de kinetoprofilaxie primar\u0103. Kinetoprofilaxia primar\u0103 a copiilor vizeaz\u0103 stimularea \u015fi consolidarea procesului natural de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare activ\u0103 psiho-somatic\u0103.<\/p>\n
V\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 mare este foarte important\u0103 pentru dezvoltarea motricit\u0103\u0163ii \u015fi prevenirea deficien\u0163elor fizice, deoarece copiii se subordoneaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 adul\u0163ilor. Grupul pe care s-a realizat studiul a fost format din 15 copii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5 \u015fi 6 ani, selecta\u0163i dintr-o grup\u0103 mare din Gr\u0103dini\u0163a cu Program Prelungit nr. 29 din Bac\u0103u.<\/p>\n
Mijloacele kinetoprofilaxiei primare utilizate au fost: exerci\u0163ii de gimnastic\u0103 analitic\u0103, din pozi\u0163ii cu suprafa\u0163\u0103 mare de sprijin, exerci\u0163ii pentru dezvoltarea \u015fi consolidarea deprinderilor motrice de baz\u0103 (mersul, alergarea pe distan\u0163e scurte, s\u0103ritura, aruncarea \u015fi prinderea), jocuri de mi\u015fcare, care au vizat pe l\u00e2ng\u0103 deprinderile motrice \u015fi dezvoltarea calit\u0103\u0163ilor motrice, stimul\u00e2nd competi\u0163ia at\u00e2t la nivel individual c\u00e2t \u015fi la nivelul unor grupuri mici, trasee aplicative.<\/p>\n
Studiul s-a desf\u0103\u015furat pe parcursul unui an \u015fcolar. Metodele de cercetare folosite au fost: metoda document\u0103rii teoretice, metoda anchetei, metoda observa\u0163iei, metoda experimental\u0103, metoda m\u0103surarii \u015fi evaluarii, metoda \u00eenregistr\u0103rii \u015fi prelucr\u0103rii statistice a datelor.<\/p>\n
S-au folosit resursele materiale oferite de sala de sport a Gr\u0103dini\u0163ei cu Program Prelungit nr. 29 Bac\u0103u: b\u0103nci de gimnastic\u0103, co\u015furi de baschet, tobogan mare, tobogane mici, balansoare, mingi de diferite m\u0103rimi, corzi, seturi de popice, cercuri din material plastic.<\/p>\n
Evalu\u0103rile s-au realizat pe baza unei fi\u015fe de evaluare sintetic\u0103 privind aprecierea gradului de realizare a obiectivelor specifice educa\u0163iei fizice \u2013 SDF 3\/6 propus\u0103 de autorii Sab\u0103u, E., Dr\u0103goi, C. \u015fi Sab\u0103u, L. \u00een lucrarea \u201cEduca\u0163ia fizic\u0103 la pre\u015fcolari\u201d (1989).<\/p>\n
Programele de profilaxie s-au desf\u0103\u015furat de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103man\u0103, fiecare activitate av\u00e2nd o durat\u0103 de 30-35 de minute \u0219i au respectat structura specific\u0103: preg\u0103tirea organismului pentru efort, antrenamentul aerob propriu-zis \u015fi revenirea organismului dup\u0103 efort.<\/p>\n
Rezultate \u0219i interpretare<\/strong><\/p>\n Rezultatele ob\u0163inute la evalu\u0103rile finale au eviden\u0163iat faptul c\u0103 desf\u0103\u015furarea unor programe de kinetoprofilaxie cu copii de v\u00e2rst\u0103 pre\u015fcolar\u0103 de 5-6 ani contribuie la formarea corect\u0103 a deprinderilor motrice de baz\u0103.<\/p>\n Mers. Valorile cele mai bune s-au \u00eenregistrat la deprinderile mers pe c\u0103lc\u00e2ie, mers pe v\u00e2rfuri \u015fi mers cu p\u0103\u015fire peste obstacole (100%), iar cele mai mici la mersul spre o direc\u0163ie indicat\u0103 (94,67%).<\/p>\n Alergare. Cele mai bune rezultate s-au ob\u0163inut \u00een cazul alerg\u0103rii \u00een ritm variat (97,33%), valori mai mici \u00eenregistr\u00e2ndu-se la alergarea spre o direc\u0163ie indicat\u0103 (93,33%). Prezint\u0103 importan\u0163\u0103 \u015fi urm\u0103toarele aspecte, care contribuie la integrarea copiilor cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103: cre\u015fterea autonomiei personale, a responsabilit\u0103\u0163ii individuale \u015fi a \u00eencrederii \u00een for\u0163ele proprii prin implicarea copiilor timizi \u00een activit\u0103\u0163i de grup \u015fi asumarea cu u\u015furin\u0163\u0103 a unor responsabilit\u0103\u0163i, adoptarea \u0163inutelor corecte \u00een toate pozi\u0163iile corpului (st\u00e2nd, \u015fez\u00e2nd, deplasare) \u015fi corectarea pozi\u0163iei corporale a celorlal\u0163i copii din grup\u0103 de c\u0103tre copiii din grupul de lucru.<\/p>\n Experien\u0163a ultimilor ani \u00een gr\u0103dini\u0163ele cu program prelungit a eviden\u0163iat existen\u0163a unui num\u0103r mare de copii cu probleme motrice. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ace\u015fti copii petrec aproape toat\u0103 ziua \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103, crearea unor cabinete de kinetoterapie \u00een gr\u0103dini\u0163e ar conduce la identificarea din primul an de gr\u0103dini\u0163\u0103 a problemelor de natur\u0103 motric\u0103 \u015fi, \u00een colaborare cu educatoarele \u015fi profesorii psihologi, kinetoterapeu\u0163ii ar contribui la dezvoltarea lor armonioas\u0103 din punct de vedere psihomotric \u015fi implicit la integrarea cu succes \u00een \u015fcoal\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Obiectivul studiului a fost formarea corect\u0103 a deprinderilor motrice de baz\u0103 prin programe de profilaxie. Alte obiective kinetoprofilactice au vizat: \u00eent\u0103rirea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, antrenarea \u015fi perfec\u0163ionarea marilor func\u0163iuni organice, dezvoltarea musculaturii corpului, pentru a crea raporturi de echilibru \u015fi … Cite\u0219te continuarea \n\n
\n Deprinderea<\/td>\n Testarea ini\u0163ial\u0103<\/td>\n Testarea final\u0103<\/td>\n<\/tr>\n \n Mers<\/td>\n 77.00%<\/td>\n 97.00%<\/td>\n<\/tr>\n \n Alergare<\/td>\n 72,66%<\/td>\n 95,33%<\/td>\n<\/tr>\n \n S\u0103ritur\u0103<\/td>\n 73,86%<\/td>\n 94,33%<\/td>\n<\/tr>\n \n Aruncare \u015fi prindere<\/td>\n 65,96%<\/td>\n 93,20%<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\nS\u0103ritura. Cele mai bune rezultate au fost ob\u0163inute la s\u0103ritura \u00een ad\u00e2ncime (98,67%), fa\u0163\u0103\u00a0 de 92% la s\u0103ritura cu desprindere de pe ambele picioare.
\nAruncare \u015fi prindere. Rezultatele cele mai bune s-au \u00eenregistrat la aruncarea \u015fi prinderea mingii cu ambele m\u00e2ini de jos (98%), valorile cele mai mici \u00eenregistr\u00e2ndu-se la aruncarea si prinderea mingii cu ambele m\u00e2ini de la piept (90%).<\/p>\n
\n1. Sab\u0103u, E., Dr\u0103goi, C. \u015fi Sab\u0103u, L., Educa\u0163ia fizic\u0103 la pre\u015fcolari\u201d, Bucure\u015fti, E.D.P., 1989.
\n2. M\u00e2rza, Doina, Kinetoprofilaxie primar\u0103, Ia\u015fi, Editura Tehnopress, 2005.<\/p>\n