Dac\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din multe \u0163\u0103ri europene (\u015fi nu numai) se vorbe\u015fte despre educa\u0163ia pentru autonomie, \u00een multe din \u015fcolile noastre se impune demitizarea unor sintagme p\u0103guboase \u015fi anacronice: clas\u0103 omogen\u0103, ritmul clasei, nivelul clasei. Le opunem conceptului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt individualizat cu flexibilizarea timpului de \u00eenv\u0103\u0163are, respectarea ritmului propriu \u015fi asigurarea coeren\u0163ei parcursului individual de la propunerea experien\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are p\u00e2n\u0103 la evaluarea individualizat\u0103.
\n<\/p>\n
Motto: \u201d\u015ecoala cea mai bun\u0103 e aceea \u00een care \u00eenve\u0163i, \u00eenainte de toate, a \u00eenv\u0103\u0163a<\/em>\u201d.\u00a0(Nicolae Iorga)<\/p>\n Elevii secolului XXI, care tr\u0103iesc \u00eentr-o lume \u00een continu\u0103 schimbare, au nevoie de profesori care s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor lor \u015fi s\u0103 \u00eei preg\u0103teasc\u0103 pentru a avea succes. Autonomia \u015fcolar\u0103 este \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 cu un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt individualizat, adaptat nevoilor \u015fi capacit\u0103\u0163ilor fiec\u0103rui elev. Pornind de la necesitatea implement\u0103rii unui curriculum bazat pe strategiile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, cadrului didactic \u00eei revine un rol determinant \u00een proiectarea unui mediu educa\u0163ional adecvat, un rol de asemenea important ca moderator, organizator al experien\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are ale copiilor. Caracterizate prin flexibilitate, metodele interactive sunt instrumente utile \u00een eficientizarea activit\u0103\u0163ii la clas\u0103, duc\u00e2nd la realizarea cu succes a obiectivelor formative, precum \u015fi la cre\u015fterea \u015fanselor de progres \u015fcolar pentru to\u0163i elevii. S\u0103 \u00eenve\u0163i f\u0103c\u00e2nd, \u201elearning by doing<\/em>\u201d, este un slogan de acum destul de cunoscut, mai pu\u0163in aplicat \u00een practica noastr\u0103 pedagogic\u0103 tributar\u0103 \u00eenc\u0103 informa\u0163iei teoretice masive \u015fi sterile de multe ori, \u00een detrimentul aplica\u0163iei practice a cuno\u015ftin\u0163elor. Metodele interactive presupun recrearea con\u0163inutului \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, \u00een care\u00a0 rolul esen\u0163ial apar\u0163ine elevului, profesorul fiind doar cel care \u00eei ghideaz\u0103 activitatea. Importan\u0163a metodei st\u0103 \u00eens\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201efinalitatea [ei] trece [\u2026] dincolo de reconstruc\u0163ia obiectului \u015fi vizeaz\u0103 dezvoltarea personal\u0103 a elevului: construind \u015fi descoperind cuno\u015ftin\u0163e, elevul se construie\u015fte \u015fi se descoper\u0103 pe sine; iar acest traseu dublu orientat face cu putin\u0163\u0103 nu numai ini\u0163ierea, ci \u015fi ini\u0163iativa.\u201d<\/p>\n \u201dVreau s\u0103-mi \u00eenv\u0103\u0163 elevii cu care lucrez s\u0103 aprecieze valoarea \u015fi pl\u0103cerea muncii. Dar ca s\u0103-i urnesc trebuie s\u0103 le supraveghez fiecare mi\u015fcare, s\u0103-i aud v\u0103it\u00e2ndu-se la fiecare pas, ba c\u0103 este greu, ba c\u0103 nu se descurc\u0103, ba c\u0103 nu au timp, ba c\u0103 nu li s-a cerut s\u0103 mai fac\u0103 a\u015fa ceva. E mai u\u015for s\u0103 programez bine activit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 le fac eu singur pe toate? Oare de ce elevii nu sunt capabili s\u0103-\u015fi vad\u0103 de \u00eendatoriri \u015fi s-o fac\u0103 cu pl\u0103cere, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103 tragi de ei \u015fi s\u0103-i verifici tot timpul? Cum ar trebui s\u0103 ac\u0163ionez pentru a-i determina s\u0103 lucreze mai u\u015for, cu mai mult\u0103 bucurie \u015fi satisfac\u0163ie,dar cu un efort mai mic?<\/em>\u201d (prelucrare \u015fi adaptare dup\u0103 S. Covey, 1995,p.4).<\/p>\n \u00cenv\u0103\u0163area activ\u0103 este strategia cea mai frecvent utilizat\u0103 de c\u0103tre profesori \u00een activit\u0103\u0163ile centrate pe elev, fiind un tip de activitate didactic\u0103 ce se bazeaz\u0103 \u00een principal pe activitatea elevului, pe interven\u0163ia sa nemijlocit\u0103, transformatoare asupra materialului de studiat. Introducerea dezvolt\u0103rii elevilor \u00een scheme rigide nu mai func\u0163ioneaz\u0103. La o prim\u0103 analiz\u0103\u00a0 acest obiectiv este foarte greu de atins dar dac\u0103 ne uit\u0103m la aceast\u0103 trecere ca la un proces de schimbare evident aplic\u0103m regulile impuse de orice proces. Cere timp, pa\u015fi mici, se autoregleaz\u0103, nu se bazeaz\u0103 pe\u00a0 re\u0163ete \u015fi nu se disociaz\u0103 de via\u0163a real\u0103. Am aplicat cu succes la clas\u0103 urm\u0103toarele metode interactive: cubul, \u0219tiu, vreau s\u0103 \u0219tiu, am \u00eenv\u0103\u021bat, p\u0103l\u0103riile g\u00e2nditoare, R.A.I, portofoliul, proiectul.<\/p>\n Proiectul este:<\/p>\n Metoda proiectului:<\/p>\n Am folosit\u00a0 aceast\u0103 metoda proiectului \u00een cadrul optionalului \u201dC\u0103l\u0103toria lui Mate \u00een or\u0103\u015felulul Tangram\u201d. Obiectivele mele pentru \u00eenv\u0103\u0163area bazat\u0103 pe proiecte: Am planificat un proiect pe o unitate de \u00eenv\u0103\u0163are \u201dElemente intuitive de geometrie\u201d (8 ore) \u015fi utilizarea \u00een practic\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite. Este o modalitate de a arata\u00a0 cum se poate aplica in via\u0163a real\u0103 ceea ce au \u00eenv\u0103\u0163at.Titlul va fi hot\u0103r\u00e2t de ei. Dup\u0103 ce am parcurs formele plane le predau despre patratul TANGRAM \u015fi lansez ideea proiectului. Elevii \u00ee\u015fi asum\u0103 roluri de arhitec\u0163i \u015fi designeri pentru cl\u0103diri, un centru comunitar sau unui parc, chiar \u015fi vie\u0163uitoare din\u00a0 or\u0103\u015fele Tangram imaginate de ei. \u00centreb\u0103ri pentru organizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii: Caracterizate prin flexibilitate, metodele interactive sunt instrumente utile \u00een eficientizarea activit\u0103\u0163ii la clas\u0103, duc\u00e2nd la realizarea cu succes a obiectivelor formative, precum \u015fi la cre\u015fterea \u015fanselor de progres \u015fcolar pentru to\u0163i elevii. Al\u0103turi de sensibilitate \u015fi capacitate de empatie, dragostea pentru copil, obiectivitatea, o bun\u0103 autocunoa\u015ftere, o corect\u0103 cunoa\u015ftere a subiectului educa\u0163iei, reflec\u0163ia asupra c\u0103ilor de sporire a calit\u0103\u0163ii muncii la catedr\u0103 \u015fi asupra posibilit\u0103\u0163ii evit\u0103rii st\u0103rilor conflictuale\u00a0 m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 asigur eficien\u0163a actului instructiv-educativ.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Dac\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din multe \u0163\u0103ri europene (\u015fi nu numai) se vorbe\u015fte despre educa\u0163ia pentru autonomie, \u00een multe din \u015fcolile noastre se impune demitizarea unor sintagme p\u0103guboase \u015fi anacronice: clas\u0103 omogen\u0103, ritmul clasei, nivelul clasei. Le opunem conceptului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt … Cite\u0219te continuarea
\nImplementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calit\u0103\u0163i \u015fi disponibilit\u0103\u0163i din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorin\u0163\u0103 de autoperfec\u0163ionare, g\u00e2ndire reflexiv\u0103 \u015fi modern\u0103, creativitate, inteligen\u0163a de a accepta noul \u015fi o mare flexibilitate \u00een concep\u0163ii. Acest proces se autoregleaz\u0103, nu se bazeaz\u0103 pe re\u0163ete \u015fi nu se disociaz\u0103 de via\u0163a real\u0103.<\/p>\n\n
\n
\n1. S\u0103 reu\u015fesc ca orele mele de matematic\u0103 s\u0103 fie centrate mai mult pe elev;
\n2. S\u0103 realizez conexiuni \u00eentre ceea ce elevii \u00eenva\u0163\u0103 la matematic\u0103\u00a0 \u015fi lumea real\u0103 ;
\n3. S\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc competen\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are autonom\u0103 ale elevilor;
\n4. S\u0103 integrez mai mult tehnologia \u00een activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are de la clas\u0103;
\n5. S\u0103 desf\u0103\u015for c\u00e2te un proiect pentru fiecare unitate de inv\u0103\u0163are ;
\n6. S\u0103 \u00eencerc s\u0103 desf\u0103\u015for c\u00e2teva mini-lec\u0163ii pentru\u00a0 dezvoltarea unor subcapacit\u0103\u0163i ale competen\u0163elor specifice\u00a0 secolului XXI.<\/p>\n
\na) Cum poate geometria s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 \u00een\u0163eleg lumea din jurul meu?
\nb) Dac\u0103 nu ar exista geometria cum ar ar\u0103ta lumea?
\nc) Cum folosesc unit\u0103\u0163ile de m\u0103sur\u0103?
\nd) C\u00e2te dimensiuni trebuie s\u0103 aib\u0103 figurile care compun mai multe p\u0103trate?
\nTrebuie s\u0103 folosim la fiecare construc\u0163ie toate elementele unui p\u0103trat sau folosesc ce am nevoie din mai multe patrate Tangram?<\/p>\n
\n1. Cre\u0163u, Carmen (1998). Curriculum diferen\u0163iat \u015fi personalizat<\/em>. Ia\u015fi: Ed. Polirom.
\n2. Dulam\u0103, Maria Eliza (2000). Strategii didactice<\/em>. Editura Clusium.
\n3. De Bono, Edward\u00a0(2007). \u015ease p\u0103l\u0103rii g\u00e2nditoare<\/em>. Bucuresti: Editura Curtea Veche.
\n4. Petrovici, Constantin & Sec\u0103reanu, N. (2006). Tratarea diferen\u0163iat\u0103 a\u00a0 elevilor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar la matematic\u0103<\/em>. Ia\u015fi: Editura Pim.
\n5. http:\/\/educate.intel.com\/ro\/AssessingProjects\/<\/a>
\n6. http:\/\/iteach.ro\/pg\/cursuri\/view\/24006\/intel-teach-elements-evaluarea-in-scolile-secolului-xxi<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"