\u00centruc\u00e2t rolul familiei \u00een educarea propriilor odrasle a sc\u01cezut vertiginos, acestea trebuie stimulate s\u01ce o fac\u01ce, chiar s\u01ce se implice mai mult \u00een activit\u01ce\u0163ile \u015fcolare. Unit\u01ce\u0163ii de \u00eenv\u01ce\u0163\u01cem\u00e2nt \u00eei revine rolul de a crea acel sentiment al apartenen\u0163ei la grup prin crearea unor activit\u01ce\u0163i specifice, care s\u01ce eviden\u0163ieze at\u00e2t rolul elevului, c\u00e2t \u015fi pe cel al clasei ca finalitate. Putem \u00een acest fel mar\u015fa pe ideea c\u01ce fiec\u01cerui membru al unui grup de elevi \u00eei revine sarcina de a fi responsabil pentru ceilal\u0163i. Deoarece oamenii primesc influen\u0163e educative din multiple direc\u0163ii, activit\u01ce\u0163ile formale (institu\u0163ionalizate) trebuie conjugate cu cele nonformale (extra\u015fcolare) \u015fi cu cele informale (difuze) pentru a-\u015fi dovedi eficien\u0163a. De\u015fi educa\u0163ia formal\u01ce se situeaz\u01ce pe primul loc, cea nonformal\u01ce are o ac\u0163iune mai evident\u01ce \u00een momentul \u00een care educabilii ajung la autoeduca\u0163ie.
\n\u00cen ultimii ani, aceasta c\u00e2\u0219tig\u0103 tot mai mult teren \u0219i tinde s\u0103 devin\u0103 parte integrant\u0103 a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.
\n<\/p>\n
Fiind o societate de tranzi\u0163ie \u00eentre cea \u201eindustrial\u01ce a celui de-al Doilea Val \u015fi cea tehnotronic\u01ce a celui de-al Treilea Val\u201d , lumea \u00een care tr\u01ceim se bazeaz\u01ce pe rela\u0163iile sociale care constituie fundamentul celei de m\u00e2ine. Astfel, pentru a crea un climat psihologic s\u01cen\u01cetos este imperios necesar s\u01ce \u0163inem cont de trei elemente care \u00ee\u015fi pun amprenta asupra fiec\u01cerui individ: nevoia de comunitate, de structur\u01ce \u015fi de sens.<\/p>\n
Studiile de psihologie social\u01ce au atras aten\u0163ia asupra faptului c\u01ce societatea trebuie s\u01ce genereze individului \u00een mod constant un sentiment al apartenen\u0163ei la comunitate pentru a putea rezista provoc\u01cerilor. Izolarea social\u01ce este o ra\u021biune care nu \u0163ine cont de v\u00e2rst\u01ce, pozi\u0163ie social\u01ce, nivelul de inteligen\u0163\u01ce sau cet\u01ce\u0163enie, ci se manifest\u01ce \u00eenc\u01ce din copil\u01cerie.
\nSingur\u01cetatea social\u01ce reprezint\u01ce o form\u01ce acut\u01ce de maladie comunitar\u01ce cu efecte diferite la nivel macrosocial. Unii oameni \u00eencearc\u01ce s\u01ce dep\u01ce\u015feasc\u01ce problema prin achizi\u0163ionarea unor animale de cas\u01ce, prin dependen\u0163a de imagine (T.V., Internet ) sau de droguri (tutun, alcool, droguri medicale \u015fi nonmedicale).<\/p>\n
Datorit\u01ce variatelor moduri de r\u01cesp\u00e2ndire din societatea contemporan\u01ce, singur\u01cetatea social\u01ce tinde s\u01ce devin\u01ce experien\u0163\u01ce colectiv\u01ce. Ea a condus la destabilizarea sistemului \u015fcolar rom\u00e2nesc, datorit\u01ce ridic\u01cerii zidului de necomunicare dintre p\u01cerin\u0163i \u015fi copii, dintre profesori \u015fi elevi, dintre elevi, a lipsei de coeren\u0163\u01ce \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul, a accentu\u01cerii deosebirilor dintre oameni (nu au acelea\u015fi interese, valori, gusturi, apare competi\u0163ia, dispar compasiunea \u015fi \u00eentrajutorarea).<\/p>\n
Educa\u0163ia nonformal\u01ce a primit de-a lungul timpului o serie de defini\u0163ii, dintre care re\u0163inem c\u01ce ea constituie \u201dansamblul ac\u0163iunilor pedagogice proiectate \u015fi realizate \u00eentr-un cadru institu\u0163ionalizat extradidactic sau\/\u015fi extra\u015fcolar\u201d\u00a0 v\u01cezut ca \u201co punte \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele asimilate la lec\u0163ii \u015fi informa\u0163iile acumulate informal\u201d.<\/p>\n
Exist\u01ce patru op\u0163iuni metodologice generale \u00een ceea ce prive\u015fte activit\u01ce\u0163ile nonformale: centrate pe con\u0163inuturi (s\u01cen\u01cetate, planning familial, formare agricol\u01ce), pe probleme de via\u0163\u01ce, pe con\u015ftientizare (pentru respectarea drepturilor \u015fi libert\u01ce\u0163ilor individuale), pe educa\u0163ia umanist\u01ce (cultivarea unei imagini corecte despre sine, a \u00eencrederii \u00een capacit\u01ce\u0163ile de crea\u0163ie, de ini\u0163iativ\u01ce, de decizie).<\/p>\n
Trebuie s\u01ce preciz\u01cem c\u01ce este util\u01ce respectarea unor reguli \u015fi principii pentru a desf\u01ce\u015fura activit\u01ce\u0163i nonformale de calitate. Acestea au la baz\u01ce competen\u0163ele \u015fi con\u0163inuturile educa\u0163iei formale \u015fi ofer\u01ce diverse posibilit\u01ce\u0163i de aplicare a cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite \u00een cadrul educa\u0163iei oficiale. Nu exclud efortul elevilor \u015fi sunt atractive datorit\u01ce formelor lor variate (cercuri de lectur\u01ce, sportive, cultural-\u015ftiin\u0163ifice, \u00eent\u00e2lniri cu scriitori, cluburi de \u015ftiin\u0163\u01ce, serb\u01ceri \u015fcolare, drume\u0163ii, excursii, tabere, expedi\u0163ii, \u015ecoala de Weekend, concursuri, vizion\u01ceri de spectacole, vizite la muzee, biblioteci etc.). De regul\u01ce, activit\u01ce\u0163ile au loc \u00een \u015fcoal\u01ce \u015fi sunt constituite din cercuri\u00a0 pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar, competi\u0163ii culturale\/sportive, sesiuni de comunic\u01ceri \u015ftiin\u0163ifice, comemor\u01ceri sau festivit\u01ce\u0163i, olimpiade etc. Au caracter formativ-educativ, sunt facultative sau op\u0163ionale, cunosc modalit\u01ce\u0163i diferite de finan\u0163are, nu presupun acordarea de note \u015fi evaluarea riguroas\u01ce, promoveaz\u01ce munca \u00een echip\u01ce, presupun un demers cross-\/trans-\/interdisciplinar, sunt dirijate de personal specializat, aflat \u00een str\u00e2ns\u01ce leg\u01cetur\u01ce cu p\u01cerin\u0163ii, elevii, organiza\u0163iile socio-culturale sau politice. Con\u0163inutul este organizat pe arii de interes, nu pe ani de studiu sau pe discipline academice.<\/p>\n
Valen\u0163ele educative ale activit\u01ce\u0163ilor nonformale reliefeaz\u01ce rela\u0163ia mai destins\u01ce, mai apropiat\u01ce dintre educator \u015fi educat. Chiar dac\u01ce profesorul conduce \u00eentregul demers didactic, elevii se pot manifesta spontan \u015fi liber. Adultul nu \u00ee\u015fi impune punctul de vedere, cel mult sugereaz\u01ce, coopereaz\u01ce \u015fi \u00eei sprijin\u01ce s\u01ce devin\u01ce buni organizatori ai propriei activit\u01ce\u0163i. \u00cen prim-plan se afl\u01ce educabilul, \u00een plan secund r\u01cem\u00e2n\u00e2nd cadrul didactic, tocmai pentru ca elevul s\u01ce \u00ee\u015fi poat\u01ce valorifica abilit\u01ce\u0163ile organizatorice, de cooperare, de colaborare, de asumare a responsabilit\u01ce\u0163ii. Paleta de strategii didactice variate ofer\u01ce elevului \u015fansa de a acumula experien\u0163e de via\u0163\u01ce prin contactul nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de cultur\u01ce material\u01ce \u015fi spiritual\u01ce. Educatul devine resurs\u01ce, produc\u01cetor, lider de opinie, cu alte cuvinte participant activ la propria \u00eenv\u01ce\u0163are.<\/p>\n
\u00cen vederea cre\u015fterii interesului \u015fcolarilor pentru cunoa\u015ftere \u015fi a dezvolt\u01cerii unor tr\u01ceiri emo\u0163ionale autentice, activit\u01ce\u0163ile nonformale trebuie s\u01ce \u0163in\u01ce cont de interesele, \u00eenclina\u0163iile, preocup\u01cerile, preferin\u0163ele elevilor.<\/p>\n
Pentru a stimula dezvoltarea cognitiv\u01ce, spiritual\u01ce, interpersonal\u01ce \u015fi social\u01ce, activit\u01ce\u0163ile nonformale, ca \u015fi cele formale, se adapteaz\u01ce cerin\u0163elor individuale ale elevilor, poten\u0163ialului acestora.<\/p>\n
Nu putem nega valen\u0163ele psihologice ale educa\u0163iei nonformale: individul se adapteaz\u01ce mai u\u015for cerin\u0163elor ulterioare ale societ\u01ce\u0163ii, observ\u00e2ndu-se schimb\u01ceri la nivelul vie\u0163ii de familie, al pie\u0163ei\u00a0 for\u0163ei de munc\u01ce, al comunit\u01ce\u0163ii, al societ\u01ce\u0163ii multiculturale \u015fi al globaliz\u01cerii.
\n\u015ecoala din zilele noastre nu poate ignora experien\u0163ele acumulate de elevi \u00een cadrul acestor activit\u01ce\u0163i. Ca \u015fi educa\u0163ia formal\u01ce, cea nonformal\u01ce urm\u01cere\u015fte formarea unor comportamente propice \u00eenv\u01ce\u0163\u01cerii continue, chiar \u015fi prin mijloace proprii, achizi\u0163ionarea unui volum de informa\u0163ii \u015fi transferarea lui \u00een diverse domenii ale cunoa\u015fterii, dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, multiplicarea experien\u0163elor pozitive.<\/p>\n
\u00cen ultimul timp constat\u01cem o tendin\u0163\u01ce de apropiere \u00eentre educa\u0163ia formal\u01ce \u015fi cea nonformal\u01ce: prima tinde s\u01ce devin\u01ce tot mai flexibil\u01ce, mai adaptat\u01ce nevoilor \u015fi motiva\u0163iilor specifice educabililor, \u00een vreme ce a doua se organizeaz\u01ce din ce \u00een ce mai riguros, urm\u01cere\u015fte o c\u00e2t mai explicat\u01ce recunoa\u015ftere public\u01ce, folose\u015fte metode deja probate \u015fi recunoscute de speciali\u015fti, urm\u01cere\u015fte asigurarea unei anumite calit\u01ce\u0163i.
\nCu toate acestea, educa\u0163ia nonformal\u01ce \u00ee\u015fi are rolul ei, sprijinind eforturile celor care doresc sporirea coeren\u0163ei procesului instrutiv-educativ: educa\u0163ia permanent\u01ce \u015fi orientarea prospectiv\u01ce a educa\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centruc\u00e2t rolul familiei \u00een educarea propriilor odrasle a sc\u01cezut vertiginos, acestea trebuie stimulate s\u01ce o fac\u01ce, chiar s\u01ce se implice mai mult \u00een activit\u01ce\u0163ile \u015fcolare. Unit\u01ce\u0163ii de \u00eenv\u01ce\u0163\u01cem\u00e2nt \u00eei revine rolul de a crea acel sentiment al apartenen\u0163ei la grup … Cite\u0219te continuarea