Dup\u0103 opiniile speciali\u0219tilor, comunicarea din clasa de elevi este discu\u0163ia \u015fi nu conversa\u0163ia (\u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului), datorit\u0103 unor tr\u0103s\u0103turi specifice care le diferen\u0163iaz\u0103.
\n<\/p>\n
Termenul de discu\u0163ie<\/strong> este restrictiv c\u00e2nd e vorba de subiectele abordate, subiecte precise \u015fi prestabilite, chiar dac\u0103 restric\u0163iile nu sunt explicite. Discu\u0163ia este deci un schimb verbal al c\u0103rui fond este considerat a fi mai serios \u015fi a c\u0103rei form\u0103 este mai controlat\u0103 comparativ cu conversa\u0163ia. Nu se poate\u00a0 \u00eens\u0103 nega prezen\u0163a \u00een cadrul acestora a unor module de conversa\u0163ie.<\/p>\n Comunicarea \u00een clasa de elevi presupune existen\u0163a unui cadru institu\u0163ionalizat predeterminat, este supus\u0103 unor constr\u00e2ngeri de timp impuse de orarul \u015fcolar, de durata unei ore de curs, \u00een timp ce \u00een conversa\u0163ia uzual\u0103 nu exist\u0103 un cadru institu\u0163ional fix, timpul alocat depinde de participan\u0163i, iar statutul \u015fi rolul participan\u0163ilor nu reprezint\u0103 un factor esen\u0163ial, de\u015fi, uneori, poate ac\u0163iona ca un factor restrictiv.<\/p>\n Statutul \u015fi rolul participan\u0163ilor au o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een comunicarea \u00een clasa de elevi, determin\u00e2nd regulile de ini\u0163iere, men\u0163inere \u015fi \u00eencheiere a comunic\u0103rii. De asemenea, rela\u0163ia dintre participan\u0163i are un caracter asimetric; a\u015fezarea elevilor \u00een b\u0103nci, precum \u015fi pozi\u0163ia profesorului \u00een fa\u0163a clasei, \u00een spatele catedrei, devin taxeme de pozi\u0163ie. Profesorul controleaz\u0103 fluxul comunica\u0163ional \u015fi selecteaz\u0103 de regul\u0103 urm\u0103torul emi\u0163\u0103tor, \u00een mod direct (utiliz\u00e2nd diverse formule de adresare) sau indirect (printr-o \u00eentrebare adresat\u0103 frontal, l\u0103s\u00e2nd elevilor posibilitatea s\u0103 se autoselecteze); elevilor li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de rar s\u0103 ia ini\u0163iativa schimbului. Dac\u0103 \u00een conversa\u0163ia uzual\u0103, r\u00e2ndul la comunicare este repectat \u00een mod tacit, \u00een comunicarea \u00een clasa de elevi, ace\u015ftia vorbesc atunci c\u00e2nd le este permis, iar din punct de vedere cantitativ, interven\u0163ia lor este mai redus\u0103 dec\u00e2t a profesorului. Pozi\u0163ia asimeric\u0103 a participan\u0163ilor ofer\u0103 destul de pu\u0163ine posibilit\u0103\u0163i de negociere a sensurilor, spre deosebire de conversa\u0163ia uzual\u0103 unde exist\u0103 o mare libertate de negociere a sensurilor \u015fi a pozi\u0163iilor stabilite. Totodat\u0103, schimbul verbal este alc\u0103tuit din trei mi\u015fc\u0103ri: profesorul adreseaz\u0103 o \u00eentrebare, elevul r\u0103spunde, profesorul evalueaz\u0103 r\u0103spunsul (follow up), \u00een timp ce \u00een conversa\u0163ia uzual\u0103, schimbul verbal este format din dou\u0103 mi\u015fc\u0103ri (de regul\u0103): locutorul adreseaz\u0103 o \u00eentrebare, interlocutorul r\u0103spunde sau locutorul face o constatare\/ exprim\u0103 un sentiment, iar interlocutorul \u00ee\u015fi exprim\u0103 p\u0103rerea\/ evalueaz\u0103.<\/p>\n \u00cen comunicarea din clasa de elevi, posibilitatea realiz\u0103rilor de inser\u0163ii \u00eentre perechile de adiacen\u0163\u0103 este redus\u0103, iar func\u0163iile predominante sunt: informativ\u0103<\/em> (se comunic\u0103 informa\u0163ii), instrumental\u0103<\/em> (profesorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 determine elevii s\u0103 ac\u0163ioneze), regulatorie<\/em> (de control asupra elevilor), interac\u0163ional\u0103<\/em> (de a crea interac\u0163iuni de diverse tipuri), lingvistic\u0103<\/em> (strict legat\u0103 de activitatea didactic\u0103), managerial\u0103<\/em> (profesorul stabile\u015fte activit\u0103\u0163ile elevilor, ofer\u0103 indica\u0163ii privind modul de lucru, disciplineaz\u0103 elevii, evalueaz\u0103)\u00a0 \u015fi afectiv\u0103<\/em> (utilizarea unui limbaj care indic\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de elevi).<\/p>\n De\u015fi informal, stilul este controlat, \u00een sensul c\u0103 gre\u015felile sunt sanc\u0163ionate, se cer construc\u0163ii complete, netrunchiate \u015fi se manifest\u0103 preocuparea pentru eliminarea ambiguit\u0103\u0163ilor. De asemenea, \u00een comunicarea din clasa de elevi, tema de discu\u0163ie este strict condi\u0163ionat\u0103 de cadrul institu\u0163ional; nu poate fi negociat\u0103 sau cu at\u00e2t mai pu\u0163in evitat\u0103; abaterile de la tem\u0103 pot fi ini\u0163iate doar de profesor, aceste abateri fiind incluse \u00een comportamentul de back-stage.\u00cen conversa\u0163ia uzual\u0103, se observ\u0103 o mare libertate \u00een alegerea temelor, put\u00e2ndu-se trece facil de la o tem\u0103 la alta. Comunicarea \u00een clasa de elevi vizeaz\u0103 obiective clare ce sunt comunicate adeseori elevilor chiar de la \u00eenceputul orei, iar progresia dialogului se realizeaz\u0103 prin \u00eentreb\u0103ri de diferite tipuri sau cereri de diferite tipuri viz\u00e2nd capacitatea elevilor de a memoriza, de a analiza probleme, de a evalua \u015fi sintetiza.\u00cen conversa\u0163ia uzual\u0103, se ia \u00een calcul posibilitatea disimul\u0103rii unor g\u00e2nduri, atitudini, iar progresia dialogului se realizeaz\u0103 prin \u00eentreb\u0103ri de diverse tipuri, aser\u0163iuni, dialog narat, pe baza tehnicilor de incitare la dialog, prin stimulare verbal\u0103 \u015fi nonverbal\u0103 a partenerului de dialog.Actele de limbaj utilizate \u00een comunicarea din clasa de elevi au urm\u0103toarele func\u0163ii: de a informa, de a verifica, de a oferi explica\u0163ii \u015fi de a evalua, de a comenta, aproba sau respinge.<\/p>\n Conversa\u0163ia<\/strong> este un proces a c\u0103rui desf\u0103\u015furare este garantat\u0103 de schimbul permanent de mesaje \u00eentre participan\u0163i, condi\u0163ionat de reciprocitate \u015fi cooperare. Derularea conversa\u0163iei din back stage<\/em>, \u00een clasa de elevi, depinde de ni\u015fte reguli constitutive, adic\u0103 acele reguli universale \u015fi imperative ce stabilesc mersul jocului, dar \u015fi de reguli strategice \u015fi normative, cum ar fi regulile de polite\u0163e ce guverneaz\u0103 rela\u0163iile dintre indivizi.<\/p>\n La nivelul actorilor, al participan\u0163ilor la conversa\u0163ie, putem vorbi de mai multe aspecte: pozi\u0163ionare; modalit\u0103\u0163i de intrare sau ie\u015fire din rol; modalit\u0103\u0163i de gestionare a pa\u015filor strategici; modalit\u0103\u0163i de provocare a celuilalt; controlul asupra activit\u0103\u0163ii discursive \u015fi asupra t\u0103cerilor. Aspectele legate de pozi\u0163ionare explic\u0103 dinamica rela\u0163iilor dintre participan\u0163i. Teoria pozi\u0163ion\u0103rii pleac\u0103 de la ideea c\u0103 rolul pe care \u00eel joac\u0103 individul reprezint\u0103 un concept cu un caracter mult prea static pentru a sus\u0163ine o analiz\u0103 serioas\u0103 a rela\u0163iilor sociale; ca urmare a acestui fapt, conceptul de \u201epozi\u0163ie\u201d vine s\u0103 suplineasc\u0103 pe cel de \u201erol\u201d.<\/p>\n Pozi\u0163ionarea reciproc\u0103<\/strong> este recunoscut\u0103 printr-o gam\u0103 variat\u0103 de elemente ce apar\u0163in conversa\u0163iei: activitatea verbal\u0103 \u015fi nonverbal\u0103 de implicare \u015fi autoimplicare \u00een interac\u0163iune; \u00eentregul set de conduite identificabile pe parcursul jocului, registrul limbii, utilizarea taxemelor de pozi\u0163ie. Pozi\u0163ia ocupat\u0103 de fiecare participant, al\u0103turi de for\u0163a ilocu\u0163ionar\u0103 a actelor produse, devin elemente cu importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een activitatea de producere a sensului, antren\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, un joc al imaginii ce prive\u015fte reprezent\u0103rile pe care participan\u0163ii \u015fi le fac despre ei \u00een\u015fi\u015fi sau despre ceilal\u0163i, precum \u015fi despre situa\u0163ia care condi\u0163ioneaz\u0103 permanent derularea schimbului. Fiecare participant la jocul conversa\u0163iei devine con\u015ftient de propria pozi\u0163ie \u015fi de pozi\u0163ia pe care este situat (vorbim de propria pozi\u0163ionare \u015fi de pozi\u0163ia pe care i-a conferit-o partenerul s\u0103u), precum \u015fi de pozi\u0163ia pe care s-a situat partenerul.<\/p>\n A\u015fadar, un joc conversa\u0163ional are la baz\u0103 o multitudine de mi\u015fc\u0103ri: de ini\u0163iere, de ofert\u0103, de reformulare, de contracarare sau de respingere, de manipulare, de \u00eencheiere etc., care se fac sim\u0163ite din primul moment al interac\u0163iunii, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care scopul a fost \u00eendeplinit sau abandonat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 opiniile speciali\u0219tilor, comunicarea din clasa de elevi este discu\u0163ia \u015fi nu conversa\u0163ia (\u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului), datorit\u0103 unor tr\u0103s\u0103turi specifice care le diferen\u0163iaz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[394],"class_list":["post-3750","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-daniela-enea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3750","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3750"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3750\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3766,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3750\/revisions\/3766"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}