\u00cen noul context al globaliz\u0103rii, educa\u0163ia cap\u0103t\u0103 noi dimensiuni iar politicile educa\u0163ionale trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de noile realit\u0103\u0163i, care \u00eenseamn\u0103 o perpetu\u0103 mi\u015fcare, interac\u0163iune, avalan\u015f\u0103 informa\u0163ional\u0103, vitez\u0103, digitalizare… Principala misiune a educa\u0163iei pare s\u0103 fie cea social\u0103, pentru c\u0103, la finalul \u015fcolarit\u0103\u0163ii, societatea a\u015fteapt\u0103 s\u0103 integreze absolven\u0163i capabili s\u0103 \u201efunc\u0163ioneze\u201d dup\u0103 reguli tot mai flexibile, societatea \u00eens\u0103\u015fi tinz\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 un fenomen tot mai dinamic. E o societate care trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor provoc\u0103ri tot mai presante, mai mari, mai nea\u015fteptate, provoc\u0103ri c\u0103rora genera\u0163ia care \u00eenva\u0163\u0103 trebuie s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, s\u0103 le \u00eenfrunte \u015fi s\u0103 le biruiasc\u0103. Altfel nu exist\u0103. Nu tr\u0103ie\u015fte. Altfel nu se realizeaz\u0103 progresul. Sistemul educa\u0163ional trebuie s\u0103 func\u0163ioneze \u00een ritm accelerat, pentru a se putea plia pe puternicul dinamism socio-economic. Altfel este nu doar anacronic, dep\u0103\u015fit, desuet, ci cu totul inutil.
\nAvem de preg\u0103tit elevii pentru o societate a cunoa\u015fterii…
\n<\/p>\n
O cunoa\u015ftere care n\u0103v\u0103le\u015fte peste noi. A furniza elevilor de ast\u0103zi cantit\u0103\u0163i tot mai mari de informa\u0163ii, pe m\u0103sura avalan\u015fei ce pare c\u0103 ne sufoc\u0103 \u00een ultima vreme \u00eenseamn\u0103 consum inutil de varii resurse-timp, r\u0103bdare, speran\u0163e, dincolo de cele de natur\u0103 financiar\u0103. \u00centr-o lume \u00een care accesul la informa\u0163ie e tot mai facil, viitorul cet\u0103\u0163ean trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 selecteze informa\u0163ia care-i este util\u0103 \u015fi s-o foloseasc\u0103 atunci \u015fi unde e nevoie \u00een rela\u0163ia lui cu lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Este, \u00een definitiv, un alt mod de a prezenta pilda biblic\u0103 conform c\u0103reia unui fl\u0103m\u00e2nd nu trebuie s\u0103-i dai pe\u015ftii t\u0103i (c\u0103ci, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, muri\u0163i am\u00e2ndoi de inani\u0163ie), ci trebuie s\u0103-l \u00eenve\u0163i s\u0103 pescuiasc\u0103. Nici m\u0103car undi\u0163a nu trebuie s\u0103 i-o dai, ci s\u0103-l \u00eenve\u0163i s\u0103-\u015fi fac\u0103 una \u015fi s-o foloseasc\u0103 adecvat. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103, \u00een ultima vreme, au curs fluvii de cerneal\u0103 \u015fi s-au t\u0103b\u0103cit mun\u0163i de degete tast\u00e2nd litere pentru a relua o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 multisecular\u0103! \u00cenv\u0103\u0163area bazat\u0103 pe experimente, \u00eenv\u0103\u0163area prin cooperare, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u00eenve\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163area dirijat\u0103 \u015fi cine \u015ftie c\u00e2te alte variante ale aceleia\u015fi idei, orientate c\u0103tre acela\u015fi scop: formarea unei noi genera\u0163ii capabile s\u0103 se adapteze la ritmuri \u015fi moduri noi de via\u0163\u0103.<\/p>\n
O metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, cu rezultate viabile, verificate \u00een \u015fcolile care au experimentat-o (\u015fcoli din Polonia, Islanda, Belgia, Spania), pe care am avut ocazia s\u0103 o experiment\u0103m \u015fi noi, un grup de cadre didactice de la \u015ecoala Gimnazial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Suceava, \u00een cadrul unei mobilit\u0103\u0163i de formare \u00een Islanda este CLIM<\/strong> (Cooperative Learning in Multicultural Groups<\/em>), adic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area prin cooperare \u00een grupurile multiculturale<\/strong>. Am avut aceast\u0103 \u015fans\u0103 gra\u0163ie finan\u0163\u0103rii oferite de Comisia European\u0103 prin intermediul programului Erasmus+ pentru un proiect KA1-\u201e\u00cempreun\u0103 pentru \u015fcoala mileniului III\u201d- depus la termenul din martie 2014.<\/p>\n CLIM este o metod\u0103 care poate schimba radical atitudinea celui care \u00eenva\u0163\u0103. \u00cen fapt, elevul nici nu-\u015fi d\u0103 seama c\u0103 \u00eenva\u0163\u0103, el concentr\u00e2ndu-se asupra realiz\u0103rii unor sarcini de lucru.<\/p>\n CLIM este o metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are prin cooperare dezvoltat\u0103 de un grup de speciali\u015fti din c\u00e2teva \u0163\u0103ri europene pe baza unui model american creat de Elizabeth Cohen, sociolog, profesor la Stanford University California, la sf\u00e2r\u015fitul deceniului VIII al secolului trecut. O scurt\u0103 analiz\u0103 SWOT relev\u0103: CLIM este o metod\u0103 de lucru \u00een echip\u0103 care ofer\u0103 acces nu doar la egalitatea de \u015fanse, ci la echitate, ceea ce e cu mult mai mult de dorit.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, CLIM utilizeaz\u0103 metoda mozaicului, metod\u0103 care se bazeaz\u0103 pe distribuirea sarcinilor de \u00eenv\u0103\u0163are unor grupuri de elevi astfel ca in urma colabor\u0103rii fiecare elev s\u0103 aib\u0103 \u00eentreaga schem\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are. Oricum, CLIM este varianta european\u0103 a modelului CI (Complex Instruction) creat de Elizabeth Cohen, sociolog, profesor la Stanford University California. \u00cen contextul acestui model de \u00eenv\u0103\u0163are, elevii devin, unii pentru al\u0163ii, resurse, iar profesorul are ca sarcin\u0103 principal\u0103 crearea condi\u0163iilor de interac\u0163iune \u015fi egalitate de status \u00een grupul de lucru. Cele mai importante caracteristici ale instruirii complexe ar fi (dup\u0103 creatoarea modelului): Totu\u015fi, existen\u0163a grupului de lucru nu garanteaz\u0103 interac\u0163iunea \u015fi, deci, nici \u00eenv\u0103\u0163area. \u00cens\u0103\u015fi creatoarea modelului constata, dup\u0103 zeci de ani: \u201echiar dac\u0103 grupurile sunt mici, ve\u021bi avea \u00eentotdeauna elevi care nu particip\u0103, care nu interac\u021bioneaz\u0103, care nu se implic\u0103 \u0219i care, prin urmare, nu \u00eenva\u021b\u0103<\/em>\u201d. Pentru a evita asemenea situa\u0163ii, este nevoie de mult\u0103 aten\u0163ie at\u00e2t \u00een alc\u0103tuirea grupurilor, \u00een stabilirea rolurilor, c\u00e2t \u015fi \u00een stabilirea sarcinilor de lucru \u015fi metodelor de evaluare. Pentru ca modelul s\u0103 func\u0163ioneze e nevoie ca problemele\/\u00eentreb\u0103rile s\u0103 fie deschise,s\u0103 aib\u0103 mai multe c\u0103i de rezolvare, s\u0103 permit\u0103 elevilor s\u0103 vin\u0103 cu diverse solu\u0163ii \u015fi contribu\u0163ii personale, s\u0103 presupun\u0103 o varietate de competen\u0163e, abilit\u0103\u0163i \u015fi comportamente, s\u0103 fie provocatoare, interesante, s\u0103 stimuleze curiozitatea elevilor. Cu alte cuvinte, instruirea complex\u0103 nu permite ca \u00eentreb\u0103rile s\u0103 fie \u00eenchise, s\u0103 fie rezolvate rapid mai degrab\u0103 de un elev dec\u00e2t de grup, s\u0103 cear\u0103 r\u0103spunsuri simple, u\u015foare, s\u0103 solicite memorarea ori rutina \u015fi s\u0103 nu necesite cooperare.<\/p>\n Acest model a fost experimentat \u00een mai multe state europene sub atenta monitorizare a unor ONG-uri: Intercultural Iceland (Reykjavik, Islanda), Intercultural Studies Laboratory (University of Granada, Spania), Centre for Citizenship Education (Var\u015fovia, Polonia), Institute of European Studies (Cracovia, Polonia) \u015fi Centre for Intercultural Education (Universitatea din Ghent, Belgia). Cei cinci parteneri au colaborat timp de trei ani \u00eentr-un proiect Socrates coordonat de universitatea belgian\u0103, urm\u0103rind procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een diverse contexte, concentr\u00e2ndu-se , mai ales, asupra necesit\u0103\u0163ii form\u0103rii cadrelor didactice pe problematica educa\u0163iei interculturale \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin cooperare.<\/p>\n CLIM are eficien\u0163\u0103 verificat\u0103, deci, \u015fi s-a dovedit c\u0103 eficien\u0163a sa este rezultatul aplic\u0103rii perseverente, continue, pe unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are. O unitate CLIM se constituie din \u015fapte lec\u0163ii. Prima este o lec\u0163ie introductiv\u0103, iar ultima una de sintez\u0103, ambele put\u00e2nd fi realizate fie cu \u00eentreaga clas\u0103, fie pe grupuri (mai eficiente, din ra\u0163iuni de timp, sunt cele cu \u00eentreaga clas\u0103). \u00centre cele dou\u0103 lec\u0163ii sunt cinci activit\u0103\u0163i care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een grupuri de lucru. Se recomand\u0103 ca aceste activit\u0103\u0163i s\u0103 se desf\u0103\u015foare la intervale foarte scurte (una-dou\u0103 zile distan\u0163\u0103) sau, mai bine, toate \u00een aceea\u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00cen acest fel elevii sunt foarte bine orienta\u0163i, \u00ee\u015fi men\u0163in viu interesul pentru tema de studiu \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 exers\u00e2nd nu doar deprinderile sociale ori interculturale (croscurriculare), ci \u015fi cele lingvistice, artistice etc.<\/p>\n Lec\u0163ia introductiv\u0103 are ca obiectiv trezirea interesului pentru tema nou\u0103, declan\u015farea puterilor lor creatoare, motivarea lor pentru activitatea ce urmeaz\u0103. Practic, elevii afl\u0103 despre ce e vorba. Se explic\u0103 terminologia, se fac cunoscute sursele de informare, se prezint\u0103 modalitatea de lucru, se precizeaz\u0103 care sunt echipele \u015fi rolurile, se \u00eenl\u0103tur\u0103 temeri ori ezit\u0103ri, se \u00eencurajeaz\u0103 imagina\u0163ia. Aceast\u0103 lec\u0163ie introductiv\u0103 necesit\u0103 mai mult timp \u00een perioada de \u00eenceput \u00een aplicarea metodei. Pe m\u0103sur\u0103 ce se repet\u0103 aceea\u015fi structur\u0103, timpul necesar acestei activit\u0103\u0163i se scurteaz\u0103 tot mai mult, elevii construindu-\u015fi propriul algoritm de lucru \u015fi prelu\u00e2nd, treptat, din atribu\u0163iile \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile profesorului (utilizeaz\u0103 dic\u0163ionare, caut\u0103 diverse surse \u015fi canale de informare, se documenteaz\u0103 tot mai u\u015for).<\/p>\n Lec\u0163ia introductiv\u0103 e urmat\u0103 de cinci lec\u0163ii ce se deruleaz\u0103 \u00een jurul unui concept (un topic extins, cu multiple direc\u0163ii de abordare, cu produse finale ce pot fi realizate \u00een variate moduri). Cele cinci lec\u0163ii sunt realizate de c\u0103tre cinci grupuri de lucru. Fiecare dintre ele are propriile sarcini de lucru, viz\u00e2nd dezvoltarea conceptului respectiv din multiple perspective. Fiecare grup va utiliza diverse tipuri de inteligen\u0163\u0103. \u00cen asemenea context, este foarte important ca profesorul s\u0103 cunoasc\u0103 elevii foarte bine \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 cont, atunci c\u00e2nd formeaz\u0103 grupurile, de inteligen\u0163a dominant\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dea posibilitatea fiec\u0103ruia s\u0103 devin\u0103 important \u00een realizarea sarcinilor de lucru. Grupurile de lucru r\u0103m\u00e2n neschimbate pe parcursul \u00eentregii unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are, se rotesc \u00eentre ele, astfel \u00eenc\u00e2t, la finalul unit\u0103\u0163ii, toat\u0103 lumea s\u0103 fi avut de realizat toate activit\u0103\u0163ile. Rota\u0163ia grupurilor e foarte important\u0103 din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, se evit\u0103 competi\u0163ia. Dac\u0103 grupurile ar avea acelea\u015fi sarcini, involuntar s-ar induce ideea de concuren\u0163\u0103 de tipul \u201ecare grup e cel mai…\u201d, ceea ce ar conduce la impunerea autorit\u0103\u0163ii a 1-2 elevi din grup, la neglijarea celorlal\u0163i, ideile de \u00eenv\u0103\u0163are prin cooperare \u015fi valorizarea tuturor ar fi compromise, iar scopul nostru, acela de a permite fiec\u0103ruia s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een ritmul \u015fi la nivelul s\u0103u, ar e\u015fua. Un alt motiv al rota\u0163iei este cel de a da posibilitatea abord\u0103rii conceptului central din perspective diferite \u015fi, mai mult, de a da posibilitatea tuturor elevilor s\u0103 prezinte metode diferite de a ilustra acela\u015fi concept. Dac\u0103 lec\u0163iile introductiv\u0103 \u015fi de sintez\u0103 pot fi realizate cu \u00eentreaga clas\u0103 sau pe grupe, durata lor nefiind una fix\u0103, celelalte activit\u0103\u0163i, ce se desf\u0103\u015foar\u0103 prin rota\u0163ie, trebuie s\u0103 aib\u0103 un program strict, pentru ca grupurile autonome s\u0103 aib\u0103 la dispozi\u0163ie acela\u015fi timp de lucru pentru realizarea produselor finale. Aceste activit\u0103\u0163i au, practic, trei p\u0103r\u0163i:<\/p>\n 1. Orientarea. Este un moment scurt, de maxim 5 minute, la \u00eenceput, \u00een timpul c\u0103ruia profesorul dirijeaz\u0103 aten\u0163ia elevilor asupra sarcinilor de lucru (dac\u0103 e a doua, a treia activitate…realizeaz\u0103 \u015fi un feedback asupra activit\u0103\u0163ii anterioare: cum au lucrat, care a fost mai implicat,ce i-a pl\u0103cut \u00een mod deosebit…). \u00cen general, acest moment clarific\u0103 organizarea grupului, rolurile, statusul fiec\u0103rui elev, l\u0103murind elevilor elemente de con\u0163inut (despre ce e vorba?), rolul personal \u00een grup(c\u0103ruia fiecare trebuie s\u0103 acorde aten\u0163ie, pentru ca sarcina grupului s\u0103 se realizeze la timp \u015fi corect), stabilirea de reguli \u00een grup, surprinderea elementelor importante din prezent\u0103rile anterioare, competen\u0163e importante pentru fiecare activitate etc.<\/p>\n 2. Munca \u00een echip\u0103. Copiii lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 ca profesorul s\u0103 intervin\u0103. Fiecare are propriul s\u0103u rol \u015fi propria sarcin\u0103 de lucru \u00een echip\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare s\u0103 contribuie la rezultatul grupului. Fiecare grup are de realizat dou\u0103 activit\u0103\u0163i. Prima dintre ele (generic denumit\u0103 activitatea A) const\u0103 \u00een consultarea unor surse(c\u00e2te una pentru fiecare membru al echipei) pe baza c\u0103rora au apoi de r\u0103spuns la mai multe \u00eentreb\u0103ri, trebuie s\u0103 compare, s\u0103 dezvolte argumente, s\u0103 adune informa\u0163ii relevante. Este o etap\u0103 \u00een care elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 comunice, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103, s\u0103-\u015fi gestioneze emo\u0163iile, s\u0103 asculte activ, s\u0103 accepte p\u0103reri diferite, s\u0103 analizeze, s\u0103 compare, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 caute r\u0103spunsuri,s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare, s\u0103 \u00eencurajeze, s\u0103 rezolve probleme, s\u0103 sintetizeze, s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 rolul\/ rolurile. \u015ei toate acestea \u00een contextul \u00een care dob\u00e2nde\u015fte \u015fi competen\u0163e academice. A doua activitate (activitatea B) este una mai practic\u0103, pe parcursul ei fiind valorizate inteligen\u0163ele multiple. Elevii au de realizat grafice, postere, ppt-uri, dramatiz\u0103ri, c\u00e2ntece, dansuri etc. Pentru asta, au nevoie at\u00e2t de rezolvarea sarcinilor A, c\u00e2t \u015fi de prezent\u0103rile celorlalte grupuri, pe care le pot agreea sau respinge. Sarcinile de lucru se vor schimba pe parcursul celor cinci lec\u0163ii derulate prin rota\u0163ie. De fiecare dat\u0103 copiii vor avea roluri diferite \u00een grupul lor, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een final, fiecare elev va fi avut fiecare dintre roluri (organizator, manager de timp, manager de materiale, raportor, mediator\/ armonizator) \u015fi fiecare grup va fi realizat toate sarcinile de lucru. Ambele activit\u0103\u0163i (A \u015fi B) utilizeaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri deschise \u015fi au o finalizare deschis\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 favorizeze interac\u0163iunea \u015fi s\u0103 apeleze la experien\u0163a \u015fi preocup\u0103rile copiilor. Sigur c\u0103, pentru succesul metodei, profesorul trebuie s\u0103 munceasc\u0103 mult \u00eenaintea desf\u0103\u015fur\u0103rii lec\u0163iilor- pentru formarea grupurilor, selectarea surselor, stabilirea sarcinilor de lucru etc.- dar satisfac\u0163ia final\u0103 \u015fi a lui \u015fi a elevilor compenseaz\u0103 efortul f\u0103cut.<\/p>\n 3. Prezentarea. \u00cen final, fiecare echip\u0103 \u00ee\u015fi prezint\u0103 produsele finale, fiecare membru (nu doar raportorul) fiind implicat \u00een prezentare, pentru ca aceasta s\u0103 fie c\u00e2t mai elocvent\u0103. Produsul final al activit\u0103\u0163ii poate fi un filmule\u0163, un poster, un grafic, o schem\u0103, un c\u00e2ntec sau un dans, o scenet\u0103 etc. Colegii observ\u0103 \u015fi \u00een final \u00eentreab\u0103, completeaz\u0103, apreciaz\u0103, critic\u0103 \u015fi hot\u0103r\u0103sc dac\u0103 utilizeaz\u0103 sau nu rezultatul ce tocmai li s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe parcursul urm\u0103toarei rota\u0163ii.<\/p>\n CLIM este o alternativ\u0103. Cu probleme deschise. Cu \u00eentreb\u0103ri deschise. Cu r\u0103spunsuri deschise \u015fi final deschis. R\u0103m\u00e2ne ca fiecare dintre cei care-\u015fi doresc schimbarea s\u0103 se informeze, s\u0103 experimenteze \u015fi, \u00een func\u0163ie de rezultatele ob\u0163inute, de coresponden\u0163a dintre a\u015ftept\u0103ri \u015fi realiz\u0103ri, s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 ce \u015fi c\u00e2t \u015fi dac\u0103 merit\u0103utilizat. Oricum, programul european recent intrat \u00een vigoare, Erasmus pentru to\u0163i (2014-2020), reune\u015fte unui larg evantai de activit\u0103\u0163i ale UE \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, \u0219colar, profesional \u0219i pentru adul\u0163i, politicile \u00een domeniul tineretului \u0219i sporturile pentru to\u0163i. Utiliz\u00e2nd oportunit\u0103\u0163ile oferite de acest program, cadrele didactice din Rom\u00e2nia vor putea afla cele mai noi realiz\u0103ri \u00een domeniile lor de competen\u0163\u0103, vor putea experimenta noi metode lucru cu elevii, vor putea \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 contribuie la dezvoltarea personal\u0103 \u015fi profesional\u0103 a celor pe care \u00eei au de preg\u0103tit pentru via\u0163a tot mai tumultuoas\u0103 care \u00eei a\u015fteapt\u0103.<\/p>\n Bibliografie:<\/em><\/strong> Opiniile exprimate \u00een prezentul document reprezint\u0103 responsabilitatea unic\u0103 a autorului \u0219i nu neap\u0103rat pozi\u0163ia oficial\u0103 a Parlamentului European.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen noul context al globaliz\u0103rii, educa\u0163ia cap\u0103t\u0103 noi dimensiuni iar politicile educa\u0163ionale trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de noile realit\u0103\u0163i, care \u00eenseamn\u0103 o perpetu\u0103 mi\u015fcare, interac\u0163iune, avalan\u015f\u0103 informa\u0163ional\u0103, vitez\u0103, digitalizare… Principala misiune a educa\u0163iei pare s\u0103 fie cea social\u0103, pentru c\u0103, … Cite\u0219te continuarea
\n1. Puncte tari:<\/em><\/strong>
\na. Elevul este subiect al actului didactic
\nb. Favorizeaz\u0103 interac\u0163iunea direct\u0103
\nc. Contribuie la dezvoltarea \u00eencrederii \u00een for\u0163ele proprii \u015fi la rezolvarea unor probleme de status
\nd. Asigur\u0103 oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u00een func\u0163ie de propriile posibilit\u0103\u0163i
\ne. Faciliteaz\u0103 comunicarea
\nf. Contribuie la dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor sociale \u015fi de autonomie personal\u0103(autodisciplin\u0103, efort voluntar)
\ng. Dezvolt\u0103 competen\u0163e emo\u0163ionale
\nh. Dezvolt\u0103 creativitatea, \u00eencurajeaz\u0103 ini\u0163iativa personal\u0103 \u015fi g\u00e2ndirea critic\u0103
\ni. Favorizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area trans \u015fi croscurricular\u0103
\nj. Asigur\u0103 un permanent proces de evaluare\/autoevaluare
\n2. Puncte slabe:<\/em><\/strong>
\na. Cronofagia
\nb. Extrem de greu de utilizat pe programele stufoase
\nc. Necesitatea unei cantit\u0103\u0163i considerabile de materiale de lucru
\n3. Oportunit\u0103\u0163i:<\/em><\/strong>
\na. Programele de formare cu finan\u0163are comunitar\u0103 (Erasmus+) care permit accesul la diverse modalit\u0103\u0163i de formare continu\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate
\nb. Alinierea treptat\u0103 a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti la viziunea \u015fi cerin\u0163ele educa\u0163iei europene
\nc. Explozia informa\u0163ional\u0103
\nd. Accesul la diverse materiale, metode \u015fi mijloace de \u00eenv\u0103\u0163are on line
\ne. Presiunea pie\u0163ei de munc\u0103 (dac\u0103 nu cea rom\u00e2neasc\u0103, cea interna\u0163ional\u0103) \u015fi concuren\u0163a tot mai serioas\u0103 pe pia\u0163a muncii
\n4. Amenin\u0163\u0103ri:<\/em><\/strong>
\na. Subfinan\u0163area cronic\u0103 sistemului educa\u0163ional rom\u00e2nesc ce nu poate sus\u0163ine nevoia de cantit\u0103\u0163i considerabile de materiale pretinse de utilizarea acestei metode(ca \u015fi a altora interactive) \u015fi nici interesul cadrelor didactice \u00een implicarea total\u0103 \u00een actul educa\u0163ional
\nb. Men\u0163inerea unor programe de studiu supra\u00eenc\u0103rcate \u015fi, \u00een mare m\u0103sur\u0103, incapabile s\u0103 formeze competen\u0163e, atitudini \u015fi comportamente pe m\u0103sura societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im
\nc. Discrepan\u0163e majore \u00eentre ce se spune despre reforma educa\u0163ional\u0103 \u015fi ce se face pentru reforma educa\u0163ional\u0103
\nd. Formare ini\u0163ial\u0103 precar\u0103 a cadrelor didactice
\ne. Rezisten\u0163a la nou (p\u0103rin\u0163i, cadre didactice, ierarhia superioar\u0103)
\nf. Atitudinea hiperprotectiv\u0103 \u015fi atoate\u015ftiutoare a p\u0103rin\u0163ilor elevilor rom\u00e2ni
\ng. Superficialitatea \u015fi inconsecven\u0163a implic\u0103rii comunit\u0103\u0163ii \u015fi autorit\u0103\u0163ilor locale \u00een actul de educa\u0163ie<\/p>\n
\n1. Eterogenitatea grupului
\n2. Concentrarea pe egalitatea de status (care determin\u0103 de multe ori nivelul de participare \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare)
\n3.\u00a0 Utilizarea inteligen\u0163elor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor multiple(necesare \u00een rezolvarea sarcinilor de lucru, c\u00e2nd contribu\u0163ia fiec\u0103rui elev este important\u0103)
\n4. \u00cenv\u0103\u0163area activ\u0103 (se realizeaz\u0103, practic, prin interac\u0163iunea determinat\u0103 de nevoia de a rezolva sarcinile de lucru)
\n5. Rolul profesorului este cel de manager \u015fi antrenor, deleg\u00e2ndu-\u015fi autoritatea \u015fi responsabilitatea fiec\u0103rui membru al grupului de lucru.<\/p>\n
\nLec\u0163ia de sintez\u0103 ofer\u0103 elevilor posibilitatea s\u0103 arate m\u0103sura \u00een care au reu\u015fit s\u0103 ilustreze \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 conceptul cheie, pentru c\u0103 CLIM \u00eei provoac\u0103 pe copii s\u0103 fac\u0103 ceva cu ceea ce au dob\u00e2ndit. CLIM \u015fi-a dovedit eficien\u0163a \u00een grupurile multiculturale, a\u015fa cum sunt mai toate clasele noastre(unde sunt diferen\u0163e considerabile de natur\u0103 economic\u0103, social\u0103, de natur\u0103 religioas\u0103 ori de status) pentru c\u0103 valorizezaz\u0103 fiecare elev pe principiul s\u0103u general(\u015fi generos): Nimeni nu poate face totul, dar fiecare poate face c\u00e2te ceva.<\/p>\n
\n1. Joos, Annelies, Veerle, Ernalsteen, CLIEC- a report on the methodology of cooperative learning and its implementation in different European educational settings, 2005
\n2. Cohen, Elizabeth G. , Lotan, Rachel A., Scarloss,\u00a0 Beth\u00a0 A., Arellano, Adele R.,\u00a0 Complex Instruction: Equity in Cooperative Learning Classrooms, http:\/\/web.stanford.edu\/~hakuta\/www\/archives\/syllabi\/E_CLAD\/Course3\/lotan.htm
\n3. Dumitru, Ion, Al, Dezvoltarea g\u00e2ndirii critice \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area eficient\u0103, 2000, Timi\u015foara, Editura de vest.
\n4. Neculau, A; Zlate, M, Clasa de elevi ca forma\u0163iune profesional\u0103, 1983 \u00een I. Radu, Psihologia educa\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii, Bucure\u015fti, Editura Academiei.
\n5. Ulrich, C\u0103t\u0103lina, Managementul clasei \u2013 \u00eenv\u0103\u0163are prin cooperare \u2013 ghid, 2000, Bucure\u015fti, Editura Corint.<\/p>\n