Etapa actual\u0103 de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii noastre se confrunt\u0103 cu o explozie informa\u0163ional\u0103 puternic\u0103, bazat\u0103 pe mijloace moderne de informare, \u00een principal calculatorul \u015fi internetul, la care au acces copiii de la cea mai fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, gradul de alterare a volumului de cuno\u015ftin\u0163e a crescut \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 greu de controlat \u015fi st\u0103p\u00e2nit.
\nCopilul este parte integrant\u0103 a acestui sistem informa\u0163ional, de aceea el caut\u0103 s\u0103 se adapteze schimb\u0103rilor \u015fi solicit\u0103rilor care-i sunt adresate. Pentru a rezista acestei etape dinamice, procesul de preg\u0103tire \u00eencepe din gr\u0103dini\u0163\u0103, prima institu\u0163ie \u00een care copilul prime\u015fte cuno\u015ftin\u0163ele sistematizate pe diferite arii de cunoa\u015ftere.
\n<\/p>\n
Preg\u0103tirea treptat\u0103 a copilului pre\u015fcolar pentru intrarea \u00een \u015fcoal\u0103, antrenarea proceselor\u00a0 memoriei, stimularea limbajului s\u0103u exterior \u015fi\u00a0 mai ales al celui interior, ca \u015fi activizarea diferitelor procese, sunt obiective deosebit de importante \u00een preg\u0103tirea pre\u015fcolarului pentru regimul de via\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
La v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103, problemele muncii educative sunt \u015fi mai complexe \u00een compara\u0163ie cu v\u00e2rstele anterioare. De modul \u00een care sunt valorificate posibilit\u0103\u0163ile native ale copilului \u015fi c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute p\u00e2n\u0103 la\u00a0 aceast\u0103\u00a0 v\u00e2rst\u0103 depinde foarte\u00a0 mult\u00a0 evolu\u0163ia lui ulterioar\u0103, at\u00e2t pe plan psihic, c\u00e2t \u015fi pe plan social.<\/p>\n
Perioada pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii reprezint\u0103 v\u00e2rsta la care se creeaz\u0103 fundamentul personalit\u0103\u0163ii copilului, gr\u0103dini\u0163ele \u015fi educatoarele din \u00eentreaga lume desf\u0103\u015fur\u00e2nd un demers educativ intens \u015fi complex, ale c\u0103rui rezultate s\u0103 se repercuteze \u00een dezvoltarea copilului pe tot parcursul vie\u0163ii acestuia. Se impune astfel tuturor educatoarelor s\u0103 cunoasc\u0103 \u201cprovoc\u0103rile\u201d lumii contemporane \u015fi s\u0103-\u015fi proiecteze \u015fi evalueze propriile resurse pedagogice, \u00een acord cu acestea, g\u0103sind o strategie optim\u0103 de r\u0103spuns. \u00cen acest sens, reforma declan\u015fat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt vizeaz\u0103 schimb\u0103ri de amploare \u00een ceea ce prive\u015fte organizarea \u015fi structurarea procesului didactic, schimbare ce impune o nou\u0103 abordare a procesului de predare-\u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
Pentru copil, cuv\u00e2ntul \u0163ine locul explica\u0163iei \u015fi al justific\u0103rii. Limbajul copiilor este egocentric \u015fi socializat.
\nCadrele didactice au obliga\u0163ia de a stimula permanent comunicarea \u00eentre elevi, de a \u0163ine seama de nevoile comunic\u0103rii spontane ale acestora, de a cultiva aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, intervenind pentru corectarea stilului \u015fi clarificarea ideilor formulate de elevi.<\/p>\n
La nivelul pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii \u015fi a \u015fcolii primare, esen\u0163ial este ca educatorul s\u0103 pun\u0103 bazele, s\u0103 cultive dragostea pentru limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi respectul pentru expresia artistic\u0103. Capacitatea de comunicare a elevilor se poate educa \u015fi forma, \u00eenc\u0103 din perioada pre\u015fcolar\u0103, prin \u00eencurajarea copilului de a se exprima \u015fi de a \u201dciti\u201d imagini din pove\u015ftile \u015fi poeziile \u00eenv\u0103\u0163ate. Prin dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor de comunicare \u015fi rela\u0163ionare putem preveni st\u0103rile de afectivitate negativ\u0103, care \u00eei marcheaz\u0103 pe adolescen\u0163i \u015fi care au consecin\u0163e negative multiple.<\/p>\n
\u015ecoala reprezint\u0103 un spa\u0163iu axiologic prin excelen\u0163\u0103, un c\u00e2mp de negociere \u015fi de validare valoric\u0103; este un univers uneori calm, alteori tensionat; iar tensiunile redefinesc valorile prin discutarea, confruntarea \u015fi ameliorarea acestora.
\nClimatul \u015fcolar este crea\u0163ie colectiv\u0103, evolueaz\u0103 sub grija colectivului, modific\u0103 rela\u0163iile dintre elevi \u015fi are atribute specifice: \u00eentr-o ambian\u0163\u0103 favorabil\u0103 educatorul prime\u015fte dorin\u0163ele pre\u015fcolarului , deceleaz\u0103 interesele fiec\u0103ruia, creeaz\u0103 un mediu polivalent, incitator la creativitate, furnizeaz\u0103 securitate \u015fi ajutor discret pentru copii, \u00eei stimuleaz\u0103 \u00een c\u0103utarea unor surse noi de informare, favorizeaz\u0103 comunicarea, ajut\u0103 la dep\u0103\u015firea situa\u0163iilor de tensiune sau blocaj.<\/p>\n
Climatul educa\u0163ional este o valoare \u015fi interac\u0163ioneaz\u0103 cu alte valori, exprimate \u00een comportamente specifice. Ambian\u0163a educa\u0163ional\u0103 este climatul psihosocial ce se constituie din totalitatea reac\u0163iilor afective ale celor doi poli \u2013 emi\u0163\u0103torul \u015fi receptorul \u2013 ca fiin\u0163e umane. O ambian\u0163\u0103 educativ\u0103 \u00een care domin\u0103 optimismul, buna dispozi\u0163ie \u015fi \u00eencrederea reciproc\u0103 se r\u0103sfr\u00e2nge \u00een mod pozitiv asupra \u00eentregii ac\u0163iuni educa\u0163ionale. Con\u0163inutul \u015fi sensul st\u0103rilor afective pe care le include ambian\u0163a sunt determinate \u00een primul r\u00e2nd de personalitatea subiectului ac\u0163iunii.<\/p>\n
Din punct de vedere psihologic ambian\u0163a este cea care confer\u0103 o semnifica\u0163ie specific uman\u0103 comunic\u0103rii, st\u0103rile afective ale agentului \u015fi receptorului av\u00e2nd un puternic rol motiva\u0163ional. Omul se dezvolt\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een concordan\u0163\u0103 cu mediul \u2013 \u00eentr-un mediu fizic ce reprezint\u0103 totalitatea condi\u0163iilor economice, politice \u015fi culturale. Mediul familial este centrat pe rela\u0163iile de tip informal, \u00eenc\u0103rcate de o gam\u0103 divers\u0103 de tr\u0103iri emo\u0163ionale.
\nMediul gr\u0103dini\u0163ei este u\u015for formalizat, se creeaz\u0103 o tranzi\u0163ie necesar\u0103 c\u0103tre cel de tip \u015fcolar, mult mai riguros, mai exigent \u015fi mai normativ. Programul gr\u0103dini\u0163ei ofer\u0103 prilejul unei educa\u0163ii asistate, supervizate, \u00een cadrul unui mediu educativ destul de diferit de cel familial \u015fi destul de neasem\u0103n\u0103tor cu cel de tip \u015fcolar.<\/p>\n
L\u0103rgirea rela\u0163iilor cu mediul, complicarea procesului de comunicare cu ceilal\u0163i oameni, sporirea cuno\u015ftin\u0163elor copilului despre obiectele \u015fi fenomenele lumii reale, presupun \u015fi determin\u0103 o \u00eensemnat\u0103 cre\u015ftere a vocabularului. Via\u0163a omului nu este posibil\u0103 \u00een afara comunic\u0103rii pentru c\u0103 omul comunic\u0103 \u00een mediul \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Pentru\u00a0 construirea personalit\u0103\u0163ii, este necesar at\u00e2t un con\u0163inut al educa\u0163iei bine structurat, c\u00e2t \u015fi un mediu educa\u0163ional optim.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> Etapa actual\u0103 de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii noastre se confrunt\u0103 cu o explozie informa\u0163ional\u0103 puternic\u0103, bazat\u0103 pe mijloace moderne de informare, \u00een principal calculatorul \u015fi internetul, la care au acces copiii de la cea mai fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, gradul … Cite\u0219te continuarea
\n– Dima, S. Modalit\u0103\u0163i de imbog\u0103\u0163ire a vocabularului copiilor pre\u015fcolari, in vederea preg\u0103tirii pentru \u015fcoal\u0103<\/em>. \u00cen: Revista de pedagogie, Bucure\u015fti, 1987.
\n– Dobo\u015f, G. Prevenirea \u015fi corectarea defectelor de vorbire la copiii pre\u015fcolari<\/em>. \u00cen:\u00a0Revista de pedagogie, Bucure\u015fti, 1970.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"