Profesorii \u015fi formatorii sunt actori cheie \u00een orice strategie care are \u00een vedere dezvoltarea unei societ\u0103\u0163i sau economii a cunoa\u015fterii. O preg\u0103tire corespunz\u0103toare a acestora \u00eei poate ajuta s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor unei societ\u0103\u0163i bazate pe cunoa\u015ftere.
\nArticolul descrie cateva principii cu rol fundamental pentru desf\u0103\u015furarea optim\u0103 a activit\u0103\u0163ii instructive-educative, a c\u0103ror aplicare corect\u0103 permite realizarea cu succes a activit\u0103\u0163ii didactice.
\n<\/p>\n
Pentru utilizarea optim\u0103 a resurselor investite \u00een educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103 este necesar\u0103 asigurarea unei distribuiri \u015fi utiliz\u0103ri echitabile a resurselor financiare, dezvoltarea de analize cost-beneficiu \u00een ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile \u00een educa\u0163ie \u015fi formare, precum \u015fi sprijinirea evalu\u0103rii \u015fi asigur\u0103rii calitative a sistemelor prin utilizarea indicatorilor \u015fi a banchmarking-ului. \u00cen ultimii ani, \u00een \u0163ara noastr\u0103, se constat\u0103 cre\u015fterea ofertelor de formare \u015fi a particip\u0103rii cadrelor didactice la programele de educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103.<\/p>\n
Acesta este contextul \u00een care se aplic\u0103 principiile pedagogice \u015fi cele didactice. Principiile pedagogice sunt definite din perspective celor trei \u201cc\u201d \u015fi sunt delimitate de triunghiul eficien\u0163ei:<\/p>\n
Principiile didactice rezult\u0103 din intersectarea celor pedagogice. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt:<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 principiile didactice tradi\u0163ionale, exist\u0103 \u015fi altele care jaloneaz\u0103 modul de dezvoltare a unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt eficient. Ele au un rol fundamental \u00een asigurarea desf\u0103\u015fur\u0103rii optime a activit\u0103\u0163ii instructive-educative. Dintre acestea, multe se refer\u0103 la cadrul didactic, iar aplicarea lor corect\u0103 permite realizarea cu succes a activit\u0103\u0163ii didactice.<\/p>\n
1. Principiul automotiv\u0103rii cadrului didactic<\/strong>. Este cel mai important dintre principiile amintite, f\u0103r\u0103 de care celelalte r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 obiect, mai ales c\u0103 demotivarea se manifest\u0103 at\u00e2t \u00een cazul profesorilor debutan\u0163i, c\u00e2t \u015fi al celor titulari.\u00a0 Cauzele demotiv\u0103rii sunt complexe: motiva\u0163ia salarial\u0103 redus\u0103, degradarea climatului \u015fcolar, birocra\u0163ia \u00een cre\u015ftere, schimb\u0103rile frecvente din sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n Motivarea pentru cariera didactic\u0103 este important\u0103, profesia didactic\u0103 este una dintre cele mai importante dar este afectat\u0103 de imaginea structurat\u0103 \u00een mentalul colectiv care nu ajut\u0103 desf\u0103\u015furarea procesului unstructiv-educativ. Automotivarea este la fel de important\u0103 ca \u015fi motivarea \u015fi \u0163ine de resursele interne ale fiec\u0103rei persoane. Sistemul trebuie \u015fi el s\u0103 ofere cadrelor didactice o strategie de motivare coerent\u0103 \u015fi adaptat\u0103.<\/p>\n 2. Principiul competen\u0163ei cadrului didactic<\/strong>. Competen\u0163a este\u00a0 v\u0103zut\u0103 \u00een mod diferit. Spencer vorbea de un iceberg al competen\u0163ei \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia se afl\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi abilit\u0103\u0163ile care sunt mai u\u015for de evaluat dec\u00e2t partea invizibil\u0103 a competen\u0163ei care cuprinde conceptul de sine, atitudinile, valorile, motiva\u0163ia.\u00a0 Un alt criteriu care determin\u0103 competen\u0163a este cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 dezvoltat\u0103 de fiecare cadru didactic deoarece cuno\u015ftin\u0163ele de specialitate nu sunt suficiente. De fapt, competen\u0163a cadrului didactic este un ansamblu de elemente \u00een care cuno\u015ftin\u0163ele de specialitate \u015fi cele psihopedagogice trebuie s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103.<\/p>\n 3. Principiul cunoa\u015fterii pedagogice<\/strong>. Se refer\u0103 la faptul c\u0103 un proces instructiv \u2013educativ eficient este condi\u0163ionat de cunoa\u015fterea pedagogic\u0103. Profesorul aplic\u0103 anumite tipare \u00een diverse situa\u0163ii pedagogice, acestea sunt rezultatul cunoa\u015fterii pedagogice.\u00a0 Ioan Ovidiu P\u00e2ni\u015foar\u0103 sus\u0163ine chiar c\u0103 recunoa\u015fterea tiparelor este similar\u0103 cunoa\u015fterii pedagogice pe care cadrele didactice o folosesc pentru alegerea solu\u0163iei corespunz\u0103toare unei anumite situa\u0163ii.<\/p>\n 4. Principiul autorit\u0103\u0163ii didactice<\/strong>. Este important mai ales c\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103 se vorbe\u015fte adesea despre sc\u0103derea sau lipsa acestui tip de autoritate a cadrelor didactice \u00een fa\u0163a elevilor.\u00a0 Acest fenomen este considerat \u015fi o cauz\u0103 a crizelor prin care trece sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt actual. Explica\u0163ia const\u0103 \u00een bulversarea valorilor sociale \u00een care elevii nu \u00ee\u015fi mai respect\u0103 profesorii.<\/p>\n \u00cen cazul autorit\u0103\u0163ii didactice trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 vorbim despre prestigiu mai mult dec\u00e2t despre putere sau \u00eemputernicire de\u00a0 comanda care face parte din definirea autorit\u0103\u0163ii. Gre\u015feala multor profesori const\u0103 tocmai \u00een raportarea la defini\u0163ia autorit\u0103\u0163ii ca putere \u015fi consider\u0103 c\u0103 este legitim ca elevii s\u0103 asculte de profesor. Puterea este \u00eens\u0103 implicit\u0103, nu impus\u0103, elevul nu este un subordonat, rela\u0163ia elev \u2013 profesor nu trebuie s\u0103 fie una bazat\u0103 pe formalism ci pe calit\u0103\u0163ile concrete ale cadrului didactic.<\/p>\n 5. Principiul libert\u0103\u0163ii de alegere<\/strong>. \u015ecoala tradi\u0163ional\u0103 punea la dispozi\u0163ia elevului o singur\u0103 op\u0163iune, obliga\u0163ia de a \u00eenv\u0103\u0163a. De aceea ea creeaz\u0103 o presiune de respingere ridicat\u0103. Dac\u0103 profesorul utilizeaz\u0103 comanda direct\u0103 pentru a se asigura c\u0103 elevii fac ce li se spune atunci ace\u015ftia vor repinge sarcina.\u00a0 Dac\u0103 este formulat\u0103 o interdic\u0163ie, elevul va dezvolta ceee ce se nume\u015fte fenomenul de reactan\u0163\u0103 psihologic\u0103 conform c\u0103reia cel c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 interdic\u0163ia o va respinge deoarece nu are libertatea de a alege \u015fi consider\u0103 interdic\u0163ia ca fiind nelegitim\u0103.<\/p>\n Psihologic, dac\u0103 elevului i se ofer\u0103 m\u0103car dou\u0103 variante, una dintre ele fiind cea dorit\u0103 de profesor \u015fi cealalt\u0103 de neacceptat, va alege \u00een final ceea ce profesorul a urm\u0103rit.\u00a0 Dar alegerea trebuie s\u0103 fie una real\u0103 nu iluzorie, elevii trebuie s\u0103 poat\u0103 alege dintre mai multe variante de activit\u0103\u0163i pentru a putea fi cu adev\u0103rat motiva\u0163i.<\/p>\n 6. Principiul construirii independen\u0163ei<\/strong>. Este unul care trebuie s\u0103 guverneze \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern, elevul nu trebuie s\u0103 fie dependent de profesor sau de materia de \u00eenv\u0103\u0163at ca \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul tradi\u0163ional.\u00a0 \u00cen \u015fcoal\u0103 se poate dezvolta u\u015for dependen\u0163a de autoritate, respectiv dependen\u0163a elevului fa\u0163\u0103 de profesor. Rezultatul este crearea unui elev\u00a0 pasiv, f\u0103r\u0103 ini\u0163iativ\u0103, manipulabil \u015fi influen\u0163abil. Dar societatea are nevoie de persoane implicate, autonome, care s\u0103 aib\u0103 ini\u0163iativ\u0103. Trebuie aplicate principiile echit\u0103\u0163ii, cadrul didactic trebuie s\u0103 le ofere elevilor elemente de autoevaluare pentru a le da sentimentul independen\u0163ei \u00een judecata presta\u0163iei personale fa\u0163\u0103 de calificativul primit.<\/p>\n Psihologia define\u015fte ca etape intermediare \u00eentre dependen\u0163\u0103 \u015fi independen\u0163\u0103, contradependen\u0163a \u015fi dependen\u0163a reciproc\u0103 (interdependen\u0163a). Contradependen\u0163a apare \u00een momentul \u00een care elevul nu dore\u015fte s\u0103 fie controlat iar cadrul didactic ca figur\u0103 de autoritate nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 renun\u0163e la acest rol. Ea determin\u0103 acte de rebeliune deoarece este singura form\u0103 de a reac\u0163iona a persoanei controlate. Dependen\u0163a reciproc\u0103 presupune \u00eemp\u0103r\u0163irea controlului \u00eentre cadrul didactic \u015fi elev (negociat\u0103 direct sau indirect dinainte).<\/p>\n 7. Principiul primelor impresii<\/strong>. Se refer\u0103 la faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 85% din imaginea pe care oamenii \u015fi-o fac unii despre al\u0163ii este rezultatul primei impresii. Cadrul didactic care apare pentru prima oar\u0103 \u00een fa\u0163a unor elevi le va creea acestora o prim\u0103 impresie care va persista pe tot parcursul rela\u0163iei didactice. De aceea cadrele didactice trebuie s\u0103 se preocupe de modul \u00een care apare \u00een fa\u0163a clasei deoarece acest fapt va genera atitudinile ulterioare ale elevilor.<\/p>\n Principiul poate fi aplicat \u015fi momentului ini\u0163ial al lec\u0163iei. Captarea aten\u0163iei nu trebuie privit\u0103 superficial, dac\u0103 elevii au o impresie favorabil\u0103 despre lec\u0163ie de la \u00eenceput o vor p\u0103stra pe tot parcursul acesteia.\u00a0 Asfel profesorul \u00ee\u015fi va asigura un mai mare grad de implicare a elevilor care vor avea \u015fi o dorin\u0163\u0103 de cunoa\u015ftere ridicat\u0103.<\/p>\n 8. Principiul familiarit\u0103\u0163ii<\/strong>.\u00a0 Este opus celui al primei impresii \u015fi se refer\u0103 la diminuarea efectului acesteia. Acest principiu poate fi aplicat \u00een \u015fcoal\u0103 \u00een diverse situa\u0163ii. De exemplu, c\u00e2nd managementul impune m\u0103suri care nu sunt agreate de c\u0103tre elevi sau profesori, acest principiu, combinat cu puterea obi\u015fnuin\u0163ei va transforma, cu timpul, opinia despre acea problem\u0103\u00a0 iar m\u0103surile luate vor fi \u00een final acceptate.<\/p>\n \u00cen \u015ftiin\u0163ele socio-umane, acela\u015fi lucru poate \u00eensemna \u015fi success \u015fi insucces didactic. Insuccesul se nume\u015fte efect bland \u015fi este o eroare de evaluare conform c\u0103reia cadrele didactice au tendin\u0163a de a aprecia mai bland gre\u015felile elevilor pe care \u00eei cunosc mai bine.<\/p>\n 9. Principiul ambian\u0163ei<\/strong> se refer\u0103 la influen\u0163a contextului\u00a0 fizic asupra procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. St\u0103 \u00een puterea profesorului care, \u00eempreun\u0103 cu elevii, pot modifica sau crea un mediu de \u00eenv\u0103\u0163are pl\u0103cut (o clas\u0103 curat\u0103, luminoas\u0103, amenajat\u0103 pl\u0103cut). Ambian\u0163a nu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte semnificativ, conform studiilor, performan\u0163a propriu-zis\u0103 ea av\u00e2nd un efect pozitiv asupra procesului general \u015fi mai ales asupra creativit\u0103\u0163ii. 10.\u00a0 Principiul evit\u0103rii g\u00e2ndirii stereotipe<\/strong>.Chiar dac\u0103 ne consider\u0103m obiectivi, nu putem sc\u0103pa de g\u00e2ndirea stereotip\u0103. Referindu-se la capacitatea elevilor a\u0219tept\u0103rile profesorilor pot constitui motorul de dezvoltare al acestora. Totodata aceasta poate duce la rezultate slabe, dac\u0103 a\u0219tept\u0103rile sunt pe m\u0103sur\u0103, chiar dac\u0103 performan\u021bele ce vor fi atinse ar fi mai ridicate.<\/p>\n Elevii vor fi mai aten\u021bi la ore, mai s\u00e2rguincio\u0219i \u0219i lini\u0219tit\u021bi dac\u0103 li s-a spus despre profesor c\u0103 este inteligent \u0219i competent.\u00a0 \u00cen cazul \u00een care un profesor consider\u0103 c\u0103 to\u021bi elevii sunt inteligen\u021bi \u0219i nu se poate s\u0103 nu reu\u0219esc\u0103, el va ob\u021bine maximum de la elevi, prin simplul fapt c\u0103 a ignorat o realitate evident\u0103.<\/p>\n 11. Principiul \u00eencuraj\u0103rii<\/strong>. Un fenomen ce poate fi identificat \u00een practica \u0219colar\u0103 este depresia \u0219colar\u0103. Despre persoanele care sufer\u0103 de depresie Fontaine spune c\u0103 sunt \u201c apatice, demotivate \u0219i sensibile doar la faptele negative din via\u021ba lor, ceea ce creeaz\u0103 un feedback de \u00eentre\u021binere a st\u0103rii lor\u201d. Elevul trebuie provocat\u00a0 \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 starea actual\u0103, iar stimulentul const\u0103 \u00een exercitarea unei presiuni optimale. \u00cen lipsa acesteia, elevul nu se va sim\u021bi motivat s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele \u0219i s\u0103 evolueze la maxim, iar presiunea prea mare exercitat\u0103 asupra acestuia \u0219i orice rezultat negativ ob\u021binut va fi greu de suportat \u0219i acceptat.<\/p>\n Elevul are nevoie \u0219i de sprijinul familiei \u0219i al profesorului pentru cre\u0219terea nivelului de implicare. Aplicarea acestui principiu, la momentul potrivit, ajut\u0103 elevul s\u0103 depa\u0219easc\u0103 starea depresiv\u0103 cauzat\u0103 de unele e\u0219ecuri.<\/p>\n 12. Principiul efectului placebo<\/strong>. \u00cen dic\u0163ionarele de psihologie, rom\u00e2ne\u015fti sau str\u0103ine, termenul de placebo (dummy \u00een limba englez\u0103; Etimologic este vorba despre traducerea verbului latin placere la dativ \u00eensemn\u00e2nd pl\u0103cere) desemneaz\u0103 un preparat farmaceutic lipsit de orice principiu activ.<\/p>\n \u00cen plan educativ, dac\u0103 profesorul nu este convins de adev\u0103rul ideilor pe care le sus\u0163ine, nu \u00eei va convinge nici pe ceilal\u0163i de veridicitatea acestora. Este o problem\u0103 de persuasiune psihologic\u0103, un profesor care are o dispozi\u0163ie mai proast\u0103 \u00eentr-o zi, aceasta se va vedea \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitate \u00een acea zi. Op\u0163iunea profesorului este aceea de a exersa tehnici de relaxare \u015fi de vizualizare prin care profesorul s\u0103 se autoconving\u0103 de faptul c\u0103 are o zi bun\u0103 \u015fi c\u0103 va realiza o lec\u0163ie de calitate indiferent de starea sa de moment.<\/p>\n Aceste principii didactice sunt unele dintre cele mai moderne, ele pot fi \u00eenso\u0163ite \u015fi de altele precum cel al personaliz\u0103rii rela\u0163iei, al empatiei, al flexibilit\u0103\u0163ii, al reciprocit\u0103\u0163ii, al dialogului coerent, al feedback-ului, al lucrului \u00een echip\u0103 sau al monitoring-ului \u015fi coaching-ului \u015f.a. Profesorii \u015fi formatorii sunt actori cheie \u00een orice strategie care are \u00een vedere dezvoltarea unei societ\u0103\u0163i sau economii a cunoa\u015fterii. O preg\u0103tire corespunz\u0103toare a acestora \u00eei poate ajuta s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor unei societ\u0103\u0163i bazate pe cunoa\u015ftere. Articolul descrie cateva principii … Cite\u0219te continuarea
\nContextul social-economic ca parte a ambian\u0163ei este cel care are o influen\u0163\u0103 mai mare asupra procesului instructive-educativ.<\/p>\n
\nCauzele depresiei \u0219colare:<\/p>\n\n
\nToate acestea, combinate cu al\u0163i factori endogeni \u015fi exogeni, asigur\u0103 succesul procesului de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, fac diferen\u0163a \u00eentre un profesor de succes \u015fi unul mediocru sau slab \u015fi, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 profesorul face parte din mecanismul\u00a0 organiza\u0163iei care este orice institu\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, indiferent de nivelul acesteia, asigur\u0103 succesul sau insuccesul procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"