\u00cen cariera mea de cadru didactic la Clubul Copiilor Coste\u0219ti, am \u00eent\u00e2lnit cel pu\u021bin dou\u0103 categorii de situa\u021bii educa\u021bionale \u00een care comunicarea intercultural\u0103 a depins \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de activitatea cadrului didactic, \u00een dou\u0103 ipostaze diferite, aceea de moderator \u0219i de formator. Abordarea didactic\u0103 a celor dou\u0103 ipostaze implic\u0103, \u00een opinia mea, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, preg\u0103tirea pedagogic\u0103 modern\u0103, dar \u0219i o serie de abilit\u0103\u021bi pe care doar experien\u021ba personal\u0103 \u0219i ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 profesiune le pot oferi.
\n<\/p>\n
Moto: \u201dEducatorul care practic\u0103 o pedagogie intercultural\u0103 va profita efectiv de prezen\u0163a copiilor de origini diferite pentru a (re)valoriza cultura\u00a0 lor de origine \u015fi de a-i sensibiliza, \u00een acela\u015fi timp, pe ceilal\u0163i la diversitatea cultural\u0103, dar va evita s\u0103 impun\u0103 o oarecare identificare, va evita stereotipiile, prezentarea culturilor \u00een mod static.<\/em>\u201d Epoca modern\u0103 a debutat prin cunoa\u015ftere, prin descoperire, prin demonstra\u0163ie \u015fi experiment \u015ftiin\u0163ific, dar \u015fi prin autocunoa\u015fterea fiin\u0163ei umane,\u00a0 prin rea\u015fezarea valorilor \u015fi \u00een final prin acceptarea diferen\u0163elor, biologice,\u00a0 genetice,\u00a0 sociale \u015fi culturale \u00eentre indivizi \u015fi \u00eentre na\u0163iuni, rase,\u00a0 sexe sau religii. Diversitatea acceptat\u0103,\u00a0 respectul op\u0163iunilor \u015fi tradi\u0163iilor diferite,\u00a0 venite dintr-un trecut diferit este apanajul lumii \u00een care tr\u0103im \u015fi premisa unui viitor \u00eempreun\u0103. Viitorul umanit\u0103\u0163ii este indisolubil legat de interculturalitate, \u00een\u0163eleas\u0103 ca ansamblul caracteristicilor definitorii ale unui individ, grup etnic sau na\u0163iune, este decis fundamental de capacitatea de adaptare,\u00a0 acceptare,\u00a0 toleran\u0163\u0103 a diferen\u0163elor culturale, este \u00eempins spre evolu\u0163ie \u015fi progres tocmai prin diferen\u0163e, nu prin asem\u0103n\u0103ri sau uniformizare.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, cultura \u015fi \u00een general personalitatea unui individ \u015fi identitatea unui grup se formeaz\u0103 \u015fi se consolideaz\u0103 prin educa\u0163ie, se dob\u00e2nde\u015fte \u015fi se \u015flefuie\u015fte pe parcursul \u00eentregii vie\u0163i a individului \u015fi perioade de existen\u0163\u0103 a grupului respectiv. De aceea, dimensiunea formatoare a educa\u0163iei pentru cultur\u0103 \u015fi identitate individual\u0103 \u015fi de grup este fundamental\u0103. \u00cen lumea modern\u0103,\u00a0 tocmai nevoia de comunicare,\u00a0 al\u0103turi de progresul tehnic \u015fi \u015ftiin\u0163ific accelerat care reduce distan\u0163ele \u015fi barierele dintre indivizi \u015fi grupuri diferite,\u00a0 precum \u015fi\u00a0 existen\u0163a unor identit\u0103\u0163i multiple,\u00a0 a valorilor,\u00a0 tradi\u0163iilor,\u00a0 obiceiurilor \u015fi a modului de rela\u0163ionare diferit dintre diver\u015fi indivizi sau grupuri,\u00a0 impun cu necesitate abordarea educa\u0163iei \u015fi a societ\u0103\u0163ii din perspectiva intercultural\u0103. Interac\u0163iunea intercultural\u0103 este inevitabil\u0103 \u015fi din punct de vedere al educa\u0163iei,\u00a0 reprezint\u0103 at\u00e2t o provocare c\u00e2t \u015fi o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru formarea unei tinere genera\u0163ii cu adev\u0103rat europene,\u00a0 ancorat\u0103 \u00een acela\u015fi timp la valorile definitorii ale grupului din care face parte,\u00a0 etnic,\u00a0 na\u0163ional \u015fi comunitar,\u00a0 care are la baza cultivarea respectului reciproc \u015fi a \u00een\u0163elegerii at\u00e2t \u00eentre indivizi c\u00e2t \u015fi \u00eentre grupuri,\u00a0 \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cultural \u015fi \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n Comunicarea intercultural\u0103 bazat\u0103 pe \u00een\u0163elegere reciproc\u0103 este solu\u0163ia optim\u0103 pentru a evita conflictele generate de diferen\u0163ele \u00eentre indivizi \u015fi grupuri, este solu\u0163ia optim\u0103 pentru crearea unei lumi mai bune,\u00a0 mai pa\u015fnice, pentru respectarea drepturilor omului, este abordarea pedagogic\u0103 optim\u0103 a diferen\u021belor culturale, lu\u00e2nd \u00een considera\u021bie specificit\u0103\u0163ile spirituale (diferen\u0163e culturale) sau de alt gen (diferen\u0163a de sex, diferen\u0163a social\u0103 sau economic\u0103 etc.), este solu\u021bia evit\u0103rii riscurilor ce decurg din schimburile inegale dintre culturi sau\u00a0 a pierderii \u015fi disip\u0103rii bog\u0103\u0163iei culturale specifice fiec\u0103rui grup,\u00a0 cu consecin\u0163e incalculabile pentru viitor.<\/p>\n Comunicarea intercultural\u0103, ca parte a educa\u0163iei pentru via\u0163\u0103 \u015fi component\u0103 fundamental\u0103 a definirii personalit\u0103\u0163ii unui adult este \u00een opinia mea preocuparea fiec\u0103rui cadru didactic indiferent de domeniul de activitate \u015fi specializare,\u00a0 indiferent de categoria de tineret de care se ocup\u0103 sau de forma de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n Cu at\u00e2t mai mult \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt extra\u015fcolar,\u00a0 a c\u0103ror menire educativ\u0103 este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t prin natura activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate se adreseaz\u0103 \u015fi zonei afective,\u00a0 empatice,\u00a0 recreative, a cultiv\u0103rii \u00eenclina\u0163iilor \u015fi talentelor artistice native formate tocmai din mediul cultural din care provin copiii, (de multe ori din zona mai defavorizat\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor din care fac parte) \u015fi utilizeaz\u0103 bugetul de timp liber din afar\u0103 \u015fcolii, trebuie s\u0103 se pun\u0103 un accent deosebit pe dezvoltarea comunic\u0103rii interculturale, iar cadrul\u00a0 didactic are menirea \u015fi responsabilitatea s\u0103 coordoneze acest proces f\u0103r\u0103 gre\u015feal\u0103. \u015ei \u00een acest caz se opereaz\u0103 cu acelea\u015fi teme ale educa\u0163iei interculturale,\u00a0 respectiv, \u201cacceptare \u015fi participare\u201d,\u00a0 \u201c\u00eenv\u0103\u0163area convie\u0163uirii \u2013 a \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eempreun\u0103\u201d, evitarea \u201cstereotipiilor \u015fi a prejudec\u0103\u0163ilor\u201d, iar reu\u015fita este condi\u0163ionat\u0103 de o nou\u0103 abordare a orizontului valorilor, deschiderea de noi piste de manifestare a diversit\u0103\u0163ii \u015fi diferen\u021belor, de\u00a0 cultivarea atitudinii de respect \u015fi de deschidere fa\u0163\u0103 de diversitate, ca r\u0103spuns specific, pedagogic la \u00eencercarea de solu\u0163ionare a unor consecin\u0163e socio-culturale ale impactului multicultural,\u00a0 ca\u00a0 modalitate de prevenire \u015fi atenuare a conflictelor,\u00a0 ca solu\u0163ie pentru promovarea valorilor democra\u0163iei \u015fi interculturalit\u0103\u0163ii\/ multiculturalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n \u00cen cariera mea de cadru didactic la Clubul Copiilor Coste\u015fti, cu o vechime de 15 ani,\u00a0 am \u00eent\u00e2lnit cel pu\u0163in dou\u0103 categorii de situa\u0163ii educa\u0163ionale \u00een care comunicarea intercultural\u0103 a depins \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de activitatea cadrului didactic, \u00een dou\u0103 ipostaze diferite,\u00a0 aceea de moderator<\/em> \u015fi de formator<\/em>. Abordarea didactic\u0103 a celor dou\u0103 ipostaze implic\u0103,\u00a0 \u00een opinia mea,\u00a0 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 preg\u0103tirea pedagogic\u0103 modern\u0103, dar \u015fi o serie de abilit\u0103\u0163i pe care doar experien\u0163\u0103 personal\u0103 \u015fi ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 profesiune le pot oferi.<\/p>\n Astfel, cadrul didactic este un moderator<\/strong> al comunic\u0103rii interculturale, \u00een situa\u0163ia \u00een care \u00een colectivul de copii cu care lucreaz\u0103 sunt diferen\u0163e individuale \u015fi de grup, exist\u0103 o diversitate cultural\u0103 complex\u0103 legat\u0103 de individ (v\u00e2rst\u0103, sex, stare material\u0103, categorie social\u0103) \u015fi de grup (diversitate etnic\u0103, religioas\u0103, legat\u0103 de tradi\u0163ii sau de mediul social \u2013rural\/urban). \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie impactul intercultural este evident \u015fi nemijlocit, valorile culturale constituie zestrea cu care intr\u0103 fiecare copil \u00een colectivul respectiv, iar cadrul didactic este moderatorul acestui impact, acestui schimb de informa\u0163ii \u015fi cultur\u0103 inevitabil,\u00a0 acestui transfer cultural nemijlocit,\u00a0 care p\u00e2n\u0103 la un punct se desf\u0103\u015foar\u0103 peste tot \u00een societate. Diferen\u0163a major\u0103 este c\u0103 \u00een acest caz comunicarea are loc \u00eentre copii,\u00a0 \u00een procesul educativ, c\u0103 acum se pun bazele individului de mai t\u00e2rziu \u015fi \u00een acest caz nimic nu trebuie l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii.<\/p>\n Experien\u0163a didactic\u0103 mi-a demonstrat c\u0103 \u00eenc\u0103 de la formarea colectivului de copii,\u00a0 de la primirea fiec\u0103rui nou venit, odat\u0103 cu participarea la primele activit\u0103\u0163i,\u00a0 indiferent de tematica \u015fi domeniul abordat, acceptarea, ca prim pas \u00een comunicarea intercultural\u0103, depinde \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de medierea cadrului didactic, de tratamentul egal \u015fi nediscriminatoriu,\u00a0 de ascultarea cu aten\u0163ie \u015fi\u00a0 seriozitate egal\u0103 a fiec\u0103rui copil.\u00a0 Prin aceast\u0103 atitudine, prin aceast\u0103 abordare, av\u00e2nd \u00een vedere calitatea de mentor,\u00a0 de instructor, de coordonator,\u00a0 prin puterea exemplului personal,\u00a0 se realizeaz\u0103 de la \u00eenceput integrarea fireasc\u0103 \u00een colectiv a fiec\u0103rui copil,\u00a0 ca entitate,\u00a0 cu tot bagajul cultural pe care \u00eel posed\u0103. Mai departe, prin natura lor, copiii, odat\u0103 accepta\u0163i c\u0103 atare, se afirm\u0103 cultural pe m\u0103sur\u0103 poten\u0163ialului, aptitudinilor \u015fi talentului, iar comunicarea intercultural\u0103 tinde spre un echilibru firesc, valorile \u015fi demersurile formative ajung la fiecare \u00een parte, f\u0103r\u0103 a afecta identitatea specific\u0103. \u00cens\u0103\u015fi copii constat\u0103 c\u0103 sunt asem\u0103n\u0103tori \u00een a deveni mai buni, mai performan\u0163i \u00een aptitudinea \u015fi talentul lor,\u00a0 c\u0103 pot contribui fiecare la realizarea activit\u0103\u0163ilor \u015fi c\u0103 acest lucru conteaz\u0103 \u015fi este apreciat de colegi \u015fi profesor, c\u0103 patriotismul de exemplu,\u00a0 nu \u0163ine seama de etnie,\u00a0 de v\u00e2rst\u0103,\u00a0 de sex sau religie,\u00a0 c\u0103 respectul fa\u0163\u0103 de comunitate,\u00a0 fa\u0163\u0103 de mediu, fa\u0163\u0103 de istoria patriei sau fa\u0163\u0103 de natur\u0103 sunt valori ale tuturor, c\u0103 binele sau r\u0103ul au aceea\u0219i semnifica\u021bie, iar munca \u0219i efortul sunt calea spre \u00eemplinirea dorin\u0163elor \u015fi idealurilor fiec\u0103ruia. Abia acum rolul de moderator este foarte important, pentru p\u0103strarea acelor diferen\u0163e\u00a0 \u00een condi\u0163iile promov\u0103rii valorilor universale.<\/p>\n Concret,\u00a0 depinde de cadrul didactic ca \u00een activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate s\u0103 r\u0103zbat\u0103 identitatea,\u00a0 diversitatea \u015fi multiculturalismul. Copiii vin de la sine cu propuneri, mai ales \u00een condi\u0163iile non-formale, \u00een care creativitatea \u015fi abilitatea de comunicare au fr\u00e2u liber \u015fi ne\u00eengr\u0103dit, iar acceptarea acestora, toleran\u0163a respectul fa\u0163\u0103 de diversitate, vine de asemenea tot din partea colectivit\u0103\u021bii, neimpus\u0103, ca urmare a unui proces permanent de mediere, \u00een care abordarea trebuie s\u0103 fie echivoc\u0103, \u00eencurajant\u0103 dar prudent\u0103, suport al liberului arbitru f\u0103r\u0103 a impune,\u00a0 ordona sau ierarhiza propor\u0163ional. Cadrul didactic \u00een acest caz utilizeaz\u0103 un arsenal de expresii care doar asigur\u0103 un cadru de comunicare, doar mediaz\u0103, \u00eencurajeaz\u0103 dialogul, asigur\u0103 acordul \u015fi suportul necesar desf\u0103\u015fur\u0103rii personalit\u0103\u0163ii. Diversitatea intercultural\u0103 este perceput\u0103 prin curiozitatea specific\u0103 v\u00e2rstei copiilor,\u00a0 prejudec\u0103\u0163ile se topesc repede,\u00a0 modelele culturale sunt percepute ca apar\u0163in\u00e2nd \u00eentregului colectiv, reu\u015fitele sau e\u015fecurile sunt comune,\u00a0 iar\u00a0 autoevaluarea din ce \u00een ce mai obiectiv\u0103. Din punct de vedere etnic de exemplu,\u00a0 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la Clubul Copiilor Coste\u015fti sunt copii rom\u00e2ni \u015fi rromi, am c\u0103utat ca \u00een mod firesc,\u00a0 bog\u0103\u0163ia cultural\u0103, tradi\u0163iile,\u00a0 abord\u0103rile etnice specifice s\u0103 aduc\u0103 totdeauna un plus de valoare tuturor activit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n Demersul a fost un succes, comunicarea intercultural\u0103 a fost de la \u00eenceput facil\u0103, lipsit\u0103 de prejudec\u0103\u021bi, copiind atitudinea mea, copiii au trecut repede peste diferen\u0163e \u015fi au legat prietenii, afectiv, empatic, leg\u0103tura a fost foarte rapid\u0103 \u00een beneficiul tuturor. Pe parcursul anilor am organizat activit\u0103\u0163i din cele mai diverse, iar spectacolele organizate cu prilejul diverselor evenimente au c\u0103p\u0103tat un plus de originalitate, un plus de calitate, o complexitate artistic\u0103 imposibil de atins altfel, \u00eencep\u00e2nd de la utilizarea costumelor tradi\u0163ionale specifice etniei rrome, concomitent cu portul popular din zona central\u0103 a Arge\u0219ului, p\u00e2n\u0103 la valen\u0163ele interpretative, melodice specifice \u015fi a sensibilit\u0103\u021bii artistice diferite prin utilizarea \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a zestrei culturale interetnice, Toate acestea asigur\u0103 \u00een opinia mea un viitor intercultural comunit\u0103\u0163ii, o comunicare intercultural\u0103 pe baze s\u0103n\u0103toase,\u00a0 o conservare a identit\u0103\u0163ii etnice concomitent cu educare tinerei genera\u0163ii \u00een spiritul valorilor europene.<\/p>\n \u00cen acela\u015fi timp, sunt situa\u0163ii \u00een care comunicare intercultural\u0103 trebuie format\u0103, educat\u0103, prin activit\u0103\u0163ile organizate, sunt de aceast\u0103 dat\u0103 trasate inten\u0163ionat repere interculturale, cadrul didactic este elementul activ, formator al comunic\u0103rii interculturale. Este astfel cazul impactului cu alte culturi \u015fi civiliza\u0163ii cu care copiii\u00a0 nu vin \u00een contact direct, comunicarea este prin import al diversit\u0103\u0163ii, prin acceptarea de la distan\u0163\u0103 a diferen\u0163elor, prin modelarea unei atitudini tolerante interculturale, \u00een special pe baza simul\u0103rii unui contact intercultural,\u00a0 dar \u00een acela\u015fi timp cu ob\u0163inerea unui rezultat similar unui contact real. Pentru rolul formator<\/strong>, cadrul didactic trebuie s\u0103 fie foarte bine preg\u0103tit,\u00a0 s\u0103 cunoasc\u0103 foarte bine diverse culturi \u015fi particularit\u0103\u0163ile lor,\u00a0 s\u0103 trezeasc\u0103 prin situa\u0163ii preg\u0103tite \u015fi derulate minu\u0163ios curiozitatea copiilor,\u00a0 participarea \u015fi comunicarea intercultural\u0103. Acest gen de comunicare are nevoie de un prilej, de un scop \u015fi de un anumit calendar, iar eu am utilizat \u00een acest sens diversele activit\u0103\u0163i organizate \u00een colaborare \u015fi parteneriat cu cadre didactice,\u00a0 copii \u015fi institu\u0163ii din alte zone geografice \u015fi etnice, inclusiv din afara spa\u0163iului na\u0163ional dar \u015fi din domenii educa\u0163ionale diverse, care implic\u0103 un comportament de grup specific, o cultur\u0103 ocupa\u021bional\u0103 cu grad ridicat de diversitate (poli\u0163ie, pompieri, SMURD, ISU, mediul academic \u015fi \u015ftiin\u0163ific, unit\u0103\u0163i sanitare \u015fi de cercetare). \u00cen acest caz, copiii realizeaz\u0103 comunicarea intercultural\u0103 sub \u00eendrumarea cadrului didactic, profesorul stabile\u015fte conduita, activitatea, aportul de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi impactul.\u00a0 Rolul determinant \u00een comunicare este al cadrului didactic, prin organizarea, desf\u0103\u015furarea \u015fi evaluarea rezultatelor activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate,\u00a0 iar activitatea acestuia mai ales \u00een spectrul educativ nonformal este de cea mai mare important\u0103. Necesit\u0103 o foarte bun\u0103 preg\u0103tire teoretic\u0103 \u015fi practic\u0103, experien\u0163\u0103 \u015fi abilit\u0103\u0163i de comunicare deosebite pentru a fi un succes. Copiii\u00a0 percep foarte repede orice abatere,\u00a0 orice disfunc\u0163ionalitate, iar acest lucru este de natur\u0103 s\u0103 compromit\u0103 procesul educativ.<\/p>\n Pe baza experien\u0163ei acumulate am constatat c\u0103 de fapt orice prilej poate fi folosit ca factor educativ intercultural\/multicultural,\u00a0 cel pu\u0163in pentru atingerea \u0163intelor de acceptare \u015fi toleran\u0163\u0103 a diferen\u0163elor, dar \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nonformal latura afectiv\u0103 \u015fi empatic\u0103, component\u0103 puternic\u0103 de educa\u0163ie pentru via\u0163\u0103 nu permite nici o eroare sau e\u015fec. Succesul activit\u0103\u0163ilor cu caracter educativ,\u00a0 de voluntariat, ecologice, sau\/\u015fi artistice\u00a0 garanteaz\u0103 concomitent \u015fi reu\u015fita\u00a0 comunic\u0103rii interculturale, dac\u0103 sunt create \u015fi organizate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 cuprind\u0103 schimb intercultural de calitate.<\/p>\n \u00cen concluzie, una din cele mai puternice componente ale educa\u021biei interculturale\/multiculturale, ca tendin\u0163a necesar\u0103 \u015fi obligatorie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern, respectiv activitatea extra\u015fcolar\u0103 organizat\u0103 \u00een institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt specializate, garanteaz\u0103 preg\u0103tirea pentru via\u0163\u0103 a tinerei genera\u0163ii, \u00een spiritul valorilor europene moderne,\u00a0 \u00een m\u0103sura \u00een care cadrul didactic are preg\u0103tirea \u015fi \u00eenzestrarea necesar\u0103 at\u00e2t ca moderator c\u00e2t \u015fi ca formator al comunic\u0103rii interculturale.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cen cariera mea de cadru didactic la Clubul Copiilor Coste\u0219ti, am \u00eent\u00e2lnit cel pu\u021bin dou\u0103 categorii de situa\u021bii educa\u021bionale \u00een care comunicarea intercultural\u0103 a depins \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de activitatea cadrului didactic, \u00een dou\u0103 ipostaze diferite, aceea de moderator … Cite\u0219te continuarea
\n(P. Dasen \u015fi al\u0163ii)<\/p>\n
\nCiolan, Lucian, Pa\u015fi c\u0103tre \u015fcoala intercultural\u0103<\/em>, Colec\u0163ia Sanse Egale, Ed. Corint, 2000;
\nCuco\u015f, Constantin, Educa\u0163ia. Dimensiuni culturale \u015fi interculturale, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2000.
\nCuco\u015f, Constantin, Educa\u0163ia. Iubire, edificare, des\u0103v\u00e2r\u015fire<\/em>, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2008;
\nHofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale, Bucure\u015fti, Ed. Economic\u0103, 1996.
\nMali\u0163a, Mircea, Zece mii de culturi, o singur\u0103 civiliza\u0163ie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Nemira, 1998.
\n*** O nou\u0103 provocare pentru educa\u0163ie \u2013 Interculturalitatea<\/em>, Editura Polirom, 2001<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"