Termenul de transculturalitate se refer\u0103 la procesul reciproc de interferare a diferitelor culturi, la caracterul lor dinamic \u015fi eterogen. \u00cen paralel cu acest termen sau precedate de el au circulat alte denumiri pentru fenomenul culturilor \u00een contact (fenomenul terminologiilor asem\u0103n\u0103toare, alternante, care din perspectiv\u0103 sincron\u0103 se completeaz\u0103 reciproc este cunoscut \u015fi \u00een lingvistica de contact). Adeseori s-a vorbit \u015fi se vorbe\u015fte \u00een discursul cultural \u015fi politic de multiculturalitate (pluriculturalitate) sau interculturalitate. Cei trei termeni – pluricultural, intercultural, transcultural \u2013 se diferen\u0163iaz\u0103 gradual, dar nu substan\u0163ial unul de cel\u0103lalt.
\n<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din 1991, Wolfgang Welsch a descris \u00een repetate r\u00e2nduri actualul dar \u015fi viitorul fenomen-produs transculturalitate ca \u201ediagnostic temporar\u201c , ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 acest fenomen nu va fi singular din punct de vedere cultural \u00eentr-o societate globalizat\u0103 \u015fi c\u0103 vor exista \u015fi pe mai departe forme pluri- \u015fi interculturale. Welsch identific\u0103 cinci aspecte ca fiind caracteristice transculturalit\u0103\u0163ii: \u201eo interconectare extern\u0103 \u00eentre culturi, caracterul hibrid, anularea diferen\u0163ei familiar-str\u0103in, determinarea transcultural\u0103 a indivizilor, decuplarea de la identitatea cultural\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103<\/em>\u201d .\u00a0 Transculturalitatea este impulsionat\u0103 de fenomenul migra\u0163iei, globalizarea la nivel economic, c\u0103ile de comunicare \u015fi de circula\u0163ie interna\u0163ionale, cultura \u201dpop\u201d precum \u015fi de temele existen\u0163iale care se reg\u0103sesc \u00een fiecare cultur\u0103.\u00a0 Aceast\u0103 nou\u0103 configura\u0163ie este scutit\u0103 de vechile probleme interculturale ale diferen\u0163elor separatoare, permi\u0163\u00e2nd mai degrab\u0103 \u2013 conform viziunii lui Welsch \u2013 coexisten\u0163a dec\u00e2t conflictul. \u00cen ultimele studii autorul relativizeaz\u0103 aceast\u0103 viziune utopic\u0103 ce aminte\u015fte de imaginea creuzetului cultural, pus\u0103 acum sub semnul \u00eentreb\u0103rii: pe l\u00e2ng\u0103 fenomenul de nivelare ar exista \u2013 la fel de \u00eendrept\u0103\u0163ite \u2013\u00a0 \u015fi \u201eprocese diferen\u0163iatoare\u201c .<\/p>\n Percep\u0163ia reciproc\u0103, melanjul de culturi sunt diferite din punct de vedere istoric \u015fi geografic. Exist\u0103 perioade de contact dinamic, altern\u00e2nd cu perioade de izolare. Experien\u0163a comun\u0103 ca liant se acumuleaz\u0103 cu prec\u0103dere \u00een regiuni \u00eenvecinate. \u201eC\u00e2t de autentice, nemijlocite \u015fi autohtone sunt de fapt culturile? Tindem s\u0103 credem c\u0103, cel pu\u0163in \u00een spa\u0163iul cultural european se porne\u015fte de la o mediatizare reciproc\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de la o \u201anemijlocire mijlocit\u0103\u2018 \u015fi \u00een rela\u0163iile dintre culturi.<\/em>\u201c<\/p>\n La dialectica unei a\u015fa-zise \u201eglocaliz\u0103ri\u201c a reac\u0163ionat printre altele \u015fi UNESCO, cu un program de conservare \u015fi promovare a diversit\u0103\u0163ii culturale \u015fi lingvistice (2000). \u00cen UE exist\u0103, dup\u0103 cum se \u015ftie, din anul 2007 un comisariat pentru multilingvism prezidat de Leonard Orban (Rom\u00e2nia). \u00cen acest context, Rom\u00e2nia vine cu experien\u0163a pozitiv\u0103 a pluriculturalismului secular, specific zonei centrale a Transilvaniei (Ardealului) precum \u015fi cu experien\u0163a particular\u0103, care dep\u0103\u015fe\u015fte grani\u0163ele Ardealului, a amestecului de elemente rom\u00e2ne\u015fti, slave, turce\u015fti, grece\u015fti, germane \u015fi fran\u0163uze\u015fti care au contribuit la formarea limbii rom\u00e2ne literare modern.<\/p>\n Tr\u0103s\u0103tura definitorie a transculturalit\u0103\u0163ii \u2013 hibriditatea – amestecul diferit dozat a existat dintotdeauna. Aceasta nu reprezint\u0103 un defect \u015fi nici nu constituie un avantaj: este o realitate gradat\u0103 diferit. Istorici \u015fi critici literari rom\u00e2ni din anii \u201830 se sim\u0163eau ne\u00een\u0163ele\u015fi \u015fi subestima\u0163i \u2013 din cauza aluziilor venite din exterior cu privire la caracterul mixt al culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n Dilema pozi\u0163ion\u0103rii regionale adecvate a Rom\u00e2niei din punct de vedere regional (\u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, \u00een Europa de Sud-Est, la \u201ehotarele cre\u015ftinismului\u201c, \u00een Balcani) nu este elucidat\u0103 nici dup\u0103 integrarea \u00een comunitatea european\u0103, dar schimbul, amestecul, transculturalitatea nu mai sunt percepute ca aspecte negative. Andrei Ple\u015fu propune – nu f\u0103r\u0103 umor – ca solu\u0163ie de compromis eticheta \u201eScandinavia Balcanilor\u201c, elogiind \u00een alt loc, pe larg, apartenen\u0163a la gastronomia balcanic\u0103 ca liant<\/p>\n Pentru traduc\u0103tor – definit metaforic dintodeauna ca un c\u0103l\u0103tor prin spa\u0163ii \u015fi timpuri, bun cunosc\u0103tor al limbii, iar \u00een termeni de specialitate ca mijlocitor \u00eentre culturi, specialist \u00een comunicare cu competen\u0163\u0103 transcultural\u0103 \u015fi intercultural\u0103 – caracterul mixt al culturii precum \u015fi al literaturii are implica\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte munca de documentare asupra textului, interpretare cuprinz\u0103toare a contextului.<\/p>\n Acest caracter mixt vizeaz\u0103 teme \u015fi motive itinerante, adaptate, \u00eens\u0103 \u015fi limba: \u201eO limb\u0103 este \u00eentotdeauna un amestec de limbi, undeva la jum\u0103tate de drum \u00eentre Babel, ca expresie a deplinei confuzii \u015fi \u2018gr\u0103itul \u00een limbi\u2018 ca expresie a celei mai nemijlocite transparen\u0163e. Un stil este \u00eentotdeauna un \u00eemprumut pestri\u0163 de expresii, de care se dezice \u015fi pe care le defomeaz\u0103 pentru a le da un sens aparte\u201c<\/p>\n Istoria tranculturalit\u0103\u0163ii (prin comunicare, schimb \u00eentre culturi, amestecul de culturi) \u00eenglobeaz\u0103 \u2013 dup\u0103 cum a dovedit-o experien\u0163a de p\u00e2n\u0103 acum \u2013 nu doar experien\u0163a \u00eent\u00e2lnirilor pa\u015fnice (\u201enunta\u201c), ci \u015fi o istorie a violen\u0163ei (\u201elupt\u0103 \u201c), a exercit\u0103rii\u00a0 puterii sub diferite fome.<\/p>\n Limbajul joac\u0103 \u00een procesul de comunicare inter- \u015fi transcultural un rol esen\u0163ial, deoarece fiecare cultur\u0103 \u00een parte se exprim\u0103 prin limb\u0103. \u00cen cadrul acestei comunic\u0103ri culturale traducerile ocup\u0103 \u2013 pe l\u00e2nga alte forme de transfer \u2013 un loc important. \u00cen compara\u0163ie cu mass-media, care prezint\u0103 \u015fi explic\u0103 operativ alteritatea, beletristica nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u0163in\u0103 pasul, beneficiind \u00een schimb de \u015fansa de a avea un impact mai puternic, de a evita mai ales reducerea culturilor \u015fi stilurilor de via\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 la o ofert\u0103 de consum exotic\u0103, \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, de a releva mai degrab\u0103 \u00een str\u0103in familiarul.<\/p>\n Raportate la cultura rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een care termenii tradi\u0163ionali culturali \u201ecodru\u201c, \u201eplai\u201c\u00a0 \u201emioritic\u201c (forma de via\u0163\u0103 a ciobanilor de munte) au un loc aparte \u2013 eseurile care tematizeaz\u0103 morfologia culturii apar\u0163in\u00e2nd lui Lucian Blaga \u015fi lui Constantin Noica, interpret\u0103rile din punct de vedere a istoriei religiilor de Mircea Eliade, mai apoi \u00een zilele noastre publica\u0163iile istorice ale lui Lucian Boia, eseurile de filosofia culturii de Horia Roman Patapievici \u015fi Andrei Ple\u015fu fac parte \u2013 datorit\u0103 informa\u0163iilor de fond relevante pentru traduc\u0103tor – din categoria textelor-cheie.<\/p>\n Este vorba de texte care expun mituri (de ordin etiologic, politic-social \u015fi normativ) relevante pentru cultura rom\u00e2n\u0103. \u00cen parte, acestea au constituit deja obiectul unor traduceri (Blaga) fiind catalogate drept cadre de operare \u00eensemnate. \u00cen continuare voi cita un poem blagian tradus \u00een limba francez\u0103 de Paul Villard, cet\u0103\u0163ean francez, care a \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2n\u0103 special pentru a-l traduce pe poetul rom\u00e2n, Lucian Blaga:<\/p>\n 9 Mai 1895 Spre tine cine m-a-ndrumat<\/em> 9 Mai 1895 B\u00e9ni soit<\/em> Nu o s\u0103 propun \u00een continuare o analiz\u0103 exhaustiv\u0103 a procesului de traducere din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een limba francez\u0103, ci m\u0103 voi axa strict pe transferul cultural produs prin intermediul traducerii. Astfel, putem observa \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput c\u0103 poezia se modific\u0103 prin schimbarea ritmului \u015fi a m\u0103surii versurilor. Apoi, apar unele cuvinte care \u00eent\u0103resc (toi, \u00f4) sau cuvinte care nu au acela\u015fi sens \u00een ambele limbi (lacrimi f\u0103r\u0103 leac\/ des larmes incurables- putem spune c\u0103 Blaga nu s-a g\u00e2ndit la un leac b\u0103besc, cunoscut numai de s\u0103tenii din Lancr\u0103m, c\u00e2nd a exprimat \u00een mod metaforic neputin\u0163a satului? Evident c\u0103 nu).<\/p>\n \u00cen fine, de\u015fi se p\u0103streaz\u0103 sensul poeziei, mesajul transmis de Blaga \u00een limba rom\u00e2n\u0103, nu mai este acela\u015fi \u00een limba francez\u0103. Transferul cultural a avut loc doar la nivel de frazare, multe din elementele culturale pierz\u00e2ndu-se odat\u0103 cu traducerea textului. Astfel, se observ\u0103 c\u0103 unele cuvinte nu au avut echivalent \u00een limba francez\u0103. \u015etia oare Villard c\u00e2nd a tradus ce a reprezentat Lancr\u0103mul pentru autor? \u015etia el de ce satul autorului v\u0103rsase at\u00e2tea lacrimi? Sau ce eveniment important pentru autor a avut loc \u00een acea noapte de mai?\u00a0 Este evident ca epoca \u00een care traduc\u0103torul a f\u0103cut opera\u0163iunea de traducere e complet diferit\u0103 de epoca \u00een care a fost scris poemul. S-a p\u0103strat sensul, dar s-a pierdut nuan\u0163a. Un vorbitor de limba francez\u0103 va \u00een\u0163elege poezia, \u00eens\u0103 nu va \u00een\u0163elege niciodat\u0103 cultura proprie, iar un vorbitor de limba rom\u00e2n\u0103, care cunoa\u015fte \u015fi limba francez\u0103, va observa imediat c\u0103, de\u015fi bun\u0103, traducerea nu reflect\u0103 identitatea cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n \u00cen procesul de traducere din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een limba franceza au fost implica\u0163i – \u00een decursul timpului – mii de mediatori. Locul de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre limbi \u015fi culturi a fost camera de studiu, re\u015fedin\u0163a de la \u0163ar\u0103, redac\u0163ia ziarului, re\u015fedin\u0163a reginei Rom\u00e2niei din Bucure\u015fti \u015fi Sinaia ca surs\u0103 de inspira\u0163ie, institu\u0163ii de \u015ftiin\u0163\u0103, ministere ale propagandei, edituri, asocia\u0163ii \u015fi uniuni, cercuri literare, cefenele \u015fi cofet\u0103rii, biblioteci, saloane private, facult\u0103\u0163i, birourile secretarilor literari,\u00a0 atelierele de lucru.<\/p>\n Mai \u00eent\u00e2i au existat preocup\u0103ri comparative care vizau miturile \u015fi limbile \u015fi care au avut ca finalitate traduceri \u00een limba franceza. \u00cen epoca pa\u015foptist\u0103 apoi li s-au al\u0103turat motiva\u0163ii de ordin filologic \u015fi \u00een cele din urm\u0103 cele de natur\u0103 estetic\u0103. Traduc\u0103torul bi- sau multilingvist este un individ cu competen\u0163\u0103 \u015fi forma\u0163ie transcultural\u0103. \u00cen acest sens l\u0103rgit este vorba despre \u201etranspunerea\u201d de culturi (respectiv de subdomenii \u015fi detalii semnificative), despre modalit\u0103\u0163i de a descrie rela\u0163iile dintre culturi, despre stiluri de via\u0163\u0103, moduri de g\u00e2ndire, concep\u0163ii despre lume, discursuri. O asemenea traducere cultural\u0103 precum \u015fi lingvistic-filologic\u0103 nu presupune substituirea – f\u0103r\u0103 pierderi – a originalului, ci explicare, interpretare, contextualizare, comparare.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, s\u0103-i d\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cuv\u00e2ntul lui Horst Turk pe tema traductibilit\u0103\u0163ii \u015fi a posibilit\u0103\u0163ii de a transporta percep\u0163ii culturale prin intermediul procesului de traducere: \u201e\u00cen cazul translatologiei se poate afirma prin extrapolare c\u0103 problema unei traduceri a culturilor este \u00eentotdeauna rezolvat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un anumit grad, dar \u015fi c\u0103, \u00eentr-un anumit grad, ea r\u0103m\u00e2ne de nerezolvat. Aici, ca \u015fi \u00een alte cazuri, traduc\u0103torul trebuie s\u0103 se sprijine pe participarea cititorului la jocul lingvistic al traducerii \u015fi pe contribu\u0163ia istoriei \u00een procesul traducerii.<\/em>\u201d<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Termenul de transculturalitate se refer\u0103 la procesul reciproc de interferare a diferitelor culturi, la caracterul lor dinamic \u015fi eterogen. \u00cen paralel cu acest termen sau precedate de el au circulat alte denumiri pentru fenomenul culturilor \u00een contact (fenomenul terminologiilor asem\u0103n\u0103toare, … Cite\u0219te continuarea
\nSat al meu, ce por\u0163i \u00een nume<\/em>
\n sunetele lacrimei,<\/em>
\n la chem\u0103ri ad\u00e2nci de nume<\/em>
\n \u00een cea noapte te-am ales<\/em>
\n ca prag de lume<\/em>
\n \u015fi potec\u0103 patimei.<\/em><\/p>\n
\n din str\u0103fund de veac,<\/em>
\n \u00een tine cine m-a chemat<\/em>
\n fie binecuv\u00e2ntat,<\/em>
\n sat de lacrimi f\u0103r\u0103 leac.<\/em><\/p>\n
\nToi, mon village, qui portes dans ton nom<\/em>
\n le son de larmes,<\/em>
\n pret\u00e2nt l\u2019oreille aux clameurs profondes des m\u00e8res<\/em>
\n je t\u2019ai choisi cette nuit<\/em>
\n comme seuil du monde<\/em>
\n et sentier de la passion.<\/em><\/p>\n
\n Celui qui m\u2019a guid\u00e9 vers toi<\/em>
\n du tr\u00e9fonds des si\u00e8cles,<\/em>
\n qui m\u2019a appell\u00e9 en toi,<\/em>
\n \u00f4, village des larmes incurables.<\/em><\/p>\n
\nBLAGA, Lucian, Neb\u0103nuitele trepte<\/em> \u2013 edi\u0163ie multilingv\u0103, prefa\u0163\u0103 de George Gan\u0103, Ia\u015fi, Ed. Ars Longa, 2013.
\nPLE\u015eU, Andrei, Obscenitatea public\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Ed. Humanitas, 2004.
\nTURK, Horst, The Translator<\/em>, vol. 2, nr. 2, s.l., 1996.
\nWELSCH, Wolfgang, Panagrama<\/em>, Pite\u015fti, Editura Historia, 2001.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"