\u00centr-o lume straniu de mi\u015fc\u0103toare, se \u00eenmul\u0163esc motivele de nelini\u015fte individual\u0103, motive amplificate de teama de nou, iar pentru copil, al\u0103turi de p\u0103rin\u0163i, cadrul didactic trebuie s\u0103 constituie sprijinul de care are nevoie, factorul principal de formare treptat\u0103 a viitorului adult.
\n\u00cen momentele de r\u0103scruce ale vie\u0163ii dorim s\u0103 dialog\u0103m cu acele personalit\u0103\u0163i care ne-au fost modele \u00een conturarea \u015fi atingerea idealului profesional \u015fi de via\u0163\u0103, a c\u0103ror oper\u0103 \u015fi activitate ne-au servit drept criterii de reflec\u0163ie \u015fi referin\u0163\u0103.
\n<\/p>\n
Omul de la catedr\u0103 – model pentru elevii s\u0103i<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 elevul, viitorul adult, trebuie educat \u015fi format \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 adapta la schimb\u0103rile rapide \u015fi la noutatea permanent\u0103 a vie\u0163ii \u00een care va fi chemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 simt\u0103 \u015fi s\u0103 munceasc\u0103 este nevoie de o deplin\u0103 armonie \u00eentre to\u0163i factorii care particip\u0103 direct sau indirect la actul educa\u0163ional: familie, gr\u0103dini\u0163a, scoal\u0103, societate. Deplina armonie se construie\u015fte prin afec\u0163iune, bun\u0103voin\u0163\u0103, r\u0103bdare \u015fi concesii reciproce.<\/p>\n Lumea de azi fiind \u00eentr-o permanent\u0103 schimbare, fiecare dintre noi sim\u0163im, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, nevoia de sprijin, iar copilul, mai mult dec\u00e2t oricine altcineva, deoarece devenirea uman\u0103 nu este un fenomen izolat, ci se produce plenar la nivelul individului.<\/p>\n Educatorul poate constitui un model pentru fiin\u0163ele ce-l privesc cu ochi mari, \u00eentreb\u0103tori, numai dac\u0103:<\/p>\n Rolul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului \u00een formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii elevului<\/strong><\/p>\n \u00centr-o societate \u00een care comunicarea a devenit unul din principiile fundamentale ale progresului, avem tendin\u0163a de a ne izola din ce \u00een ce mai mult, nu numai prin ac\u0163iunile pe care le \u00eentreprindem, ci \u015fi prin limbaj. Aceasta, nu pentru c\u0103 nu am avea ce s\u0103 spunem, ci pentru c\u0103, cel mai adesea, nu \u015ftim cum s\u0103 spunem. Trebuie, deci s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m democra\u0163ia comunic\u0103rii, at\u00e2t noi, c\u00e2t \u015fi elevii no\u015ftri.<\/p>\n Ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de des, ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, s\u0103 constat\u0103m c\u0103, uneori, elevii de orice v\u00e2rst\u0103, nu pot sau nu \u015ftiu cum s\u0103-\u015fi exprime \u015fi s\u0103-\u015fi apere punctul de vedere, sau, mai grav, nu sunt capabili s\u0103 accepte un alt punct de vedere, dec\u00e2t al lor.<\/p>\n Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd orizontul de cunoa\u015ftere al copilului ajuns \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 de dezvoltare, nu mai este satisf\u0103cut de etapa \u201ede ce?\u201d<\/p>\n Rolul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului este dificil \u015fi responsabil \u015fi orice eroare atitudinal\u0103 \u015fi afectiv\u0103 \u00een rela\u0163iile cu elevii, poate avea urm\u0103ri incalculabile \u00een planul psihologic al fiin\u0163ei umane supuse procesului educativ.\u00a0Cadrul didactic este, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi dasc\u0103l \u015fi p\u0103rinte \u015fi actor, \u00een orice moment al zilei, c\u00e2t este \u00een rela\u0163ie cu elevii.<\/p>\n El trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 structura psihologic\u0103 a grupului, dar \u015fi pe cea individual\u0103, pentru a putea ac\u0163iona benefic pe linia form\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii tr\u0103s\u0103turilor pozitive de caracter. Factorii educa\u0163ionali ce pot contribui la formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii copiilor<\/strong><\/p>\n Consider\u00e2nd copilul ca pe un adult \u00een devenire, cunoa\u015fterea fenomenelor evolu\u0163iei fizice \u015fi psihice va permite interven\u0163ia activ\u0103 \u00een stimularea, formarea \u015fi modelarea personalit\u0103\u0163ii sale.\u00a0Personalitatea cuprinde toate tr\u0103s\u0103turile fizice \u015fi psihice relativ stabile ale omului, tr\u0103s\u0103turi care determin\u0103 \u00een mod constant comportamentul lui.<\/p>\n Principalele componente psihice ale personalit\u0103\u0163ii sunt: temperamentul, caracterul, aptitudinile \u015fi talentul, componenta direc\u0163ional\u0103 sau orientarea personalit\u0103\u0163ii \u00een raport cu trebuin\u0163ele, interesele, idealurile sale. Personalitatea este rezultatul unei evolu\u0163ii lungi, care are loc \u00een primul r\u00e2nd \u00een condi\u0163iile interac\u0163iunii cu mediul social. Trebuie urm\u0103rit\u0103, paralel cu influen\u0163area celorlalte laturi ale personalit\u0103\u0163ii copilului cu deosebire, educarea tr\u0103s\u0103turilor temperamentale \u015fi de caracter.<\/p>\n Tr\u0103s\u0103turile de caracter exprim\u0103 rela\u0163ii cu ad\u00e2nc\u0103 semnifica\u0163ie ca atitudine fa\u0163\u0103 de oameni, fa\u0163\u0103 de societate (colectivismul, sinceritatea, respectul), atitudinea fa\u0163\u0103 de munc\u0103 (h\u0103rnicie, punctualitate, spirit creator) \u015fi atitudinea fa\u0163\u0103 de sine \u00eensu\u015fi (modestia, exigen\u0163a, demnitatea personal\u0103).<\/p>\n Spre deosebire de tr\u0103s\u0103turile temperamentale care se bazeaz\u0103 pe calit\u0103\u0163i \u00eenn\u0103scute ale sistemului nervos, tr\u0103s\u0103turile de caracter sunt dob\u00e2ndite \u00een cursul vie\u0163ii fiec\u0103ruia \u00een interac\u0163iunea acestuia cu mediul social; de aceea este necesar\u0103 cooperarea tuturor factorilor educa\u0163ionali care pot contribui la formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii copiilor. Contribu\u0163ii la formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii copiilor<\/strong><\/p>\n Analiz\u00e2nd faptele din jurul nostru, constat\u0103m, cu surprindere, c\u0103 suferim de neputin\u0163a de a colabora, de a coopera.\u00a0Numeroase valori ale civiliza\u0163iei au fost create de personalit\u0103\u0163i ce au lucrat \u00een echip\u0103 \u015fi au fost posibile realiz\u0103rile acestora pentru c\u0103 membrii echipelor au manifestat \u00eencredere unii \u00een al\u0163ii.\u00a0Colaborarea \u015fi cooperarea vizeaz\u0103 dezvoltarea competen\u0163elor de:<\/p>\n Problema fundamental\u0103 pe care \u015fcoal\u0103 trebuie s\u0103 o rezolve \u00een domeniul educa\u0163iei este formarea con\u015ftiin\u0163ei morale \u015fi a caracterului, deoarece respectarea \u00een orice ac\u0163iune a valorilor morale implic\u0103 t\u0103ria de caracter ce define\u015fte \u201eomul de cuv\u00e2nt”, \u201eomul de omenie”, \u201eomul care nu joaca teatru”, formul\u0103ri prin care poporul aduce elogii omului de caracter.\u00a0Frumuse\u0163ea si t\u0103ria caracterului, puncte marcante ale personalit\u0103\u0163ii umane, se manifest\u0103 \u00een ac\u0163iune.<\/p>\n Goethe sublinia \u00een \u201eMaxime \u015fi reflec\u0163ii”: Cum po\u0163i s\u0103 te cuno\u015fti pe tine \u00eensu\u0163i? Niciodat\u0103 prin contemplare, ci prin ac\u0163iune. \u00cencearc\u0103 s\u0103-\u0163i faci datoria \u015fi vei afla \u00eendat\u0103 c\u00e2te parale faci<\/em>.<\/p>\n Pedagogia, \u015ftiin\u0163a care studiaz\u0103 educa\u021bia din toate punctele de vedere, are c\u00e2teodat\u0103 aspectul unei ma\u015fini de precizie, care ne inspir\u0103 admira\u0163ie.\u00a0Citind-o, totul pare simplu \u015fi frumos, dar realitatea mi-a demonstrat c\u0103, pentru a fi frumos totul, este nevoie de mult\u0103 munc\u0103, d\u0103ruire, de o minte iscoditoare, care s\u0103 caute mereu noi metode \u015fi procedee de a ajunge la inima \u015fi sufletul copilului, pentru a-l putea modela. Acest lucru a c\u0103utat a ne \u00eendruma \u015fi vechea pedagogie \u015fi cea modern\u0103, fiecare av\u00e2nd propuse c\u0103i proprii.<\/p>\n \u00cen concluzie, activitatea educativ\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 cu succes dac\u0103 este cunoscut materialul uman \u015fi acest lucru nu este posibil dac\u0103 nu sunt exploatate toate sursele: familia, societatea, rela\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor – elev.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00centr-o lume straniu de mi\u015fc\u0103toare, se \u00eenmul\u0163esc motivele de nelini\u015fte individual\u0103, motive amplificate de teama de nou, iar pentru copil, al\u0103turi de p\u0103rin\u0163i, cadrul didactic trebuie s\u0103 constituie sprijinul de care are nevoie, factorul principal de formare treptat\u0103 a viitorului … Cite\u0219te continuarea \n
\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul, prin misiunea pe care o are, aprinde o flac\u0103ra \u00een mintea \u015fi inima elevilor, se d\u0103ruie fiec\u0103rei genera\u0163ii \u015fi fiec\u0103rui elev, contribuind la construc\u0163ia personalit\u0103\u0163ii lor.<\/p>\n
\n\u00cen esen\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este un sistem de comunicare, educator-elev, care antreneaz\u0103 tr\u0103iri \u015fi conduite afective, mobilizeaz\u0103 capacit\u0103\u0163i, aptitudini \u015fi manifest\u0103ri temperamentale care nu pot fi circumscrise \u00een sfera unor raporturi uniforme, perfect programabile.<\/p>\n\n
\n1. Binet, Alfred – Idei moderne despre copii<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1975
\n2. Oprea, Olga – Tehnologia instruirii<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1979
\n3. R\u0103dulescu, Mihaela – Pedagogia Freinet<\/em>, Ed. Polirom, 1999<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"