Comportamentul agresiv se \u00eent\u00e2lne\u015fte nu numai \u00een activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are, ci \u015fi \u00een\u00a0 activit\u0103\u0163ile\u00a0 ludice, at\u00e2t din spa\u0163iul \u015fcolar c\u00e2t \u015fi din cel extra\u015fcolar.
\nAgresivitatea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de adaptare la mediul social. Ea poate fi cauzat\u0103 de o multitudine de factori din grupul social, din spa\u021biul familial \u0219i vehicula\u021bi \u00een mass-media, influen\u0163a\u0163i at\u00e2t de perioada de dezvoltare a individului, c\u00e2t \u015fi de tipul de activitate pe care \u00eel desf\u0103\u015foar\u0103.
\n<\/p>\n
Jocul \u015fi agresivitatea la \u015fcolari<\/strong><\/p>\n Jocul este o activitate complex\u0103 care presupune \u015fi faptul c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 o mare libertate \u00een desf\u0103\u015furare, s\u0103 fie spontan \u015fi s\u0103 se realizeze din pl\u0103cere.<\/p>\n Exist\u0103 dou\u0103\u00a0 orient\u0103ri diametral opuse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu interpretarea jocului. Una este aceea c\u0103 jocul este util \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii copilului \u015fi a doua interpretare eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 jocul este o activitate care promoveaz\u0103 agresivitatea \u015fi deci este inutil unei dezvolt\u0103ri morale a personalit\u0103\u0163ii copilului. \u00cen ciuda acestui fapt, \u00een grupurile de copii se pot \u00eenregistra \u015fi conflicte reale. Agresivitatea\u00a0 nu se declan\u015feaz\u0103 f\u0103r\u0103 un motiv clar. Atacurile au adesea un caracter explorator, cum ar fi comportamentele la care apeleaz\u0103 copiii mici pentru a testa spa\u0163iul social de ac\u0163iune \u015fi rangul \u00een raport cu tovar\u0103\u015fii de joc.<\/p>\n \u00cen comportamentul ludic, simbolismul agresiv joac\u0103 un rol important. De exemplu, salutul amenin\u0163are are scopul de a demonstra propria for\u0163\u0103, dar exist\u0103 \u015fi o serie de gesturi ce exprim\u0103 disponibilitatea pentru o lupt\u0103 comun\u0103 (salutul cu pumnul str\u00e2ns). Indivizii care se salut\u0103 reciproc \u00een acest fel sunt lega\u0163i \u00eentr-o comunitate de lupt\u0103.<\/p>\n Ca form\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 de amenin\u0163are ritualizat\u0103, r\u00e2sul are un efect coeziv \u015fi o motiva\u0163ie agresiv\u0103. Oamenii r\u00e2d de cineva \u00eempreun\u0103 cu al\u0163ii \u015fi adesea sunt g\u0103si\u0163i \u0163api isp\u0103\u015fitori pentru a se crea sentimentul coeziunii de grup pe calea agresiv\u0103. R\u00e2sul este perceput ca o form\u0103 de agresivitate de c\u0103tre persoana vizat\u0103, dar oamenii care r\u00e2d \u00eempreun\u0103 sunt lega\u0163i \u00eentre ei prin acest ritual.<\/p>\n Agresivitatea la copil este rezultatul a dou\u0103 componente: predispozi\u0163iile ereditare \u015fi propria experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103. Conduitele agresive la om se afl\u0103 sub controlul anumitor zone din creier (zona hipotalamic\u0103 exterioar\u0103 \u015fi cea rinoencefalic\u0103). Leziunile la nivelul sistemului nervos central \u015fi experien\u0163ele de frustrare cresc poten\u0163ialul agresiv.<\/p>\n Agresivitatea \u00een mediul familial<\/strong><\/p>\n Familia este mediul natural \u00een care se formeaz\u0103 personalitatea copiilor, dar \u015fi un factor de perfec\u0163ionare a personalit\u0103\u0163ii p\u0103rin\u0163ilor, chiar dac\u0103 func\u0163ia principal\u0103 este asigurarea securit\u0103\u0163ii membrilor s\u0103i \u015fi educarea copiilor.\u00a0 Ei \u00ee\u015fi formeaz\u0103 personalitatea, caracterul \u015fi trec de la egoism la altruism prin jocul imit\u0103rii \u015fi identific\u0103rii cu p\u0103rin\u0163ii .<\/p>\n Calitatea dezvolt\u0103rii copilului depinde de valorile cultivate \u00een familie, iar coeziunea sa\u00a0 este\u00a0 un\u00a0 factor important \u00een evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a membrilor s\u0103i.\u00a0Considerat\u0103 spa\u0163iul cel mai profund de rela\u0163ii afective, un refugiu din calea adversit\u0103\u0163ilor, familia este \u015fi cel mai activ centru de agresivitate, poate \u015fi pentru c\u0103 fiecare \u00ee\u015fi poate dezvolta adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale (2).\u00a0Exist\u0103 climate familiale constant agitate sau constant calde, climate de armonie sau climate de ne\u00een\u0163elegere, climate de solidaritate sau de ostilitate.<\/p>\n Un mediu familial fr\u0103m\u00e2ntat de tensiuni, deformat de defectele p\u0103rin\u0163ilor, de viciile sau ne\u00een\u0163elegerilor lor, de certitudini, de acte de violen\u0163\u0103, distorsionat prin lipsa mutual\u0103 de afec\u0163iune a membrilor s\u0103i, constituie un mediu traumatizant pentru con\u015ftiin\u0163a copilului.\u00a0Un copil crescut \u00eentr-o ambian\u0163\u0103 familial\u0103 conflictual\u0103 \u00een care for\u0163a \u015fi violen\u0163a reprezint\u0103 principalele solu\u0163ii de rezolvare a problemelor, va avea tendin\u0163a de a repeta ceea ce a perceput \u00een familie.<\/p>\n Sursele principale care contribuie la dob\u00e2ndirea unor stiluri agresive de comportament sunt, dup\u0103 Bandura, urm\u0103toarele (5):<\/p>\n Agresivitatea, ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 a rela\u0163iilor intrafamiliale, \u00ee\u015fi are originea \u00een nesatisfacerea trebuin\u0163elor de baz\u0103, \u00een stiluri de comportament anterior dob\u00e2ndite de p\u0103rin\u0163i, \u00een s\u0103r\u0103cia \u015fi neajunsurile concretizate \u00een condi\u0163ii de locuit precare sau \u00een alcoolismul \u00eent\u00e2lnit cu prec\u0103dere la tat\u0103 \u015fi nu arareori la mam\u0103. Toate \u015fi fiecare contribuie la acumularea permanent\u0103 a stresului, un catalizator sigur al comportamentului agresiv.<\/p>\n Traume (de multe ori ireversibile) pot rezulta din structura disimetric\u0103 a familiei: p\u0103rinte absent, p\u0103rinte sau copil unic, preferin\u0163a manifestat\u0103 de p\u0103rin\u0163i pentru unul dintre copii, etc.\u00a0Stilul dominator al p\u0103rin\u0163ilor, \u00een special al tat\u0103lui, caracterizat printr-o severitate excesiv\u0103 \u015fi interdic\u0163ii nejustificate, asociate uneori cu abuzul fizic, influen\u0163eaz\u0103 procesul de formare a personalit\u0103\u0163ii copilului \u015fi poten\u0163eaz\u0103 comportamentele agresive.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Comportamentul agresiv se \u00eent\u00e2lne\u015fte nu numai \u00een activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are, ci \u015fi \u00een\u00a0 activit\u0103\u0163ile\u00a0 ludice, at\u00e2t din spa\u0163iul \u015fcolar c\u00e2t \u015fi din cel extra\u015fcolar. Agresivitatea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de adaptare la mediul social. Ea poate fi cauzat\u0103 de o multitudine … Cite\u0219te continuarea
\nExist\u0103 \u015fi o alt\u0103 pozi\u0163ie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu abordarea jocului, o interpretare de mijloc \u015fi anume – jocul este benefic dar cu condi\u0163ia s\u0103 fie asistat de adult, cel pu\u0163in prin \u00eendrumare verbal\u0103.<\/p>\n\n
\n1) Eibl-Eibesfeldt, I., Agresivitatea uman\u0103<\/em>, Editura Trei, Ia\u015fi, 1995.
\n2) P\u0103unescu, C., Agresivitatea \u015fi condi\u0163ia uman\u0103<\/em>, Editura Tehnic\u0103, Bucure\u015fti, 1994.
\n3) Petroman, P., Psihologia familiei<\/em>, Editura Eurobit, Timi\u015foara, 2003.
\n4) Sillamy, N., Dic\u0163ionar de psihologie \u2013 Larousse<\/em>, Editura Universul Enciclopedic, Bucure\u015fti, 1996.
\n5) Bandura, A., Agression: a social learning analisys<\/em>, Englewood Cliggs, N.Y. Pretice Hall, 1973.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"