{"id":4033,"date":"2015-07-15T03:56:22","date_gmt":"2015-07-15T03:56:22","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=4033"},"modified":"2015-07-08T07:18:08","modified_gmt":"2015-07-08T07:18:08","slug":"mijloacele-de-invatamant-si-rolul-lor-motivational","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/mijloacele-de-invatamant-si-rolul-lor-motivational","title":{"rendered":"Mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u0219i rolul lor motiva\u021bional"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen \u015fcoala modern\u0103, procesul de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt se dore\u015fte a fi unul axat pe modelul interactiv, ce presupune corela\u0163ia \u015fi interac\u0163iunea reciproc\u0103 predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare. Dac\u0103 \u00een \u015fcoala tradi\u0163ional\u0103 cea mai important\u0103 era ac\u0163iunea de predare, iar personajul principal era profesorul, \u00een \u015fcoala modern\u0103 pionul principal este elevul care\u00a0 \u00ee\u015fi \u00eent\u0103re\u0219te, rectific\u0103 \u015fi modific\u0103 experin\u0163a cognitiv\u0103, cu scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii cuno\u0219tin\u021belor, profesorul av\u00e2nd rolul de a-l sus\u021bine cognitiv-afectiv-motiva\u0163ional-atitudinal, astfel realiz\u00e2ndu-se un echilibru \u00eentre predare \u0219i \u00eenv\u0103\u0163are.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Predarea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area\u00a0 formeaz\u0103\u00a0 un ansamblu\u00a0 ce poate fi completat prin evaluare, ac\u0163iuni ce sunt complementare \u015fi acoper\u0103\u00a0 \u00eentreaga activitatea cognitiv\u0103 \u015fi formativ\u0103 ([1], pg. 63). Perfec\u0163ionarea rela\u0163iei predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare revine \u00een aten\u021bia didacticii moderne, deoarece numai \u00een acest mod devine logic\u0103 \u0219i omogen\u0103 rela\u0163ia obiective-con\u0163inuturi-metodologie-rezultate-reglare.<\/p>\n<p>Profesorul Ioan Cerghit definea predarea ca pe \u201e<em>un ansamblu complex de ac\u0163iuni \u015fi comportamente didactice specifice, destinate \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii<\/em>\u201d ([2], pg. 18).<br \/>\nRela\u0163ia predare-\u00eenv\u0103\u0163area este exprimat\u0103 de Ioan Neac\u015fu \u00een termenii \u201ecutiei negre\u201d \u015fi ai dublului feed-back &#8211; predarea = input, \u00eenv\u0103\u0163area = output, iar apoi\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163area = input \u015fi rezultatele \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii = output &#8211;\u00a0 predarea fiind \u201e<em>un sistem de ac\u0163iuni variate \u00een form\u0103 \u015fi con\u0163inut, orientate spre elev, din realizarea c\u0103rora, \u00een sistemul de interac\u0163iuni profesor-elev, ia na\u015ftere \u00eenv\u0103\u0163area<\/em>\u201d ([10]\u00a0p. 67).<\/p>\n<p>Motiva\u0163ia constituie un factor cu o contribu\u0163ie decisiv\u0103 la succesul profesional \u015fi \u015fcolar. Dintre factorii motiva\u0163ionali amintim: recompensa, condi\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are, facilit\u0103\u0163ile, climatul psihosocial, cadrul organizatoric, mijloacele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, notarea etc. ([4], pg. 36).<\/p>\n<p>\u00cen accep\u0163iunea\u00a0 cea mai larg\u0103, motiva\u0163ia reprezint\u0103 \u201e<em>ansamblul factorilor dinamici care determin\u0103 conduita unui individ<\/em>\u201d. O defini\u0163ie mai complet\u0103 este cea oferit\u0103 de Al. Ro\u015fca, acesta v\u0103z\u00e2nd \u00een motiva\u0163ie totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c\u0103 sunt \u00eenn\u0103scute sau dob\u00e2ndite, con\u015ftientizate sau necon\u015ftientizate, simple trebuin\u0163e fiziologice sau idealuri abstracte.<\/p>\n<p>Motiva\u0163ia este factorul care determin\u0103 organismul s\u0103 ac\u0163ioneze \u015fi s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 anumite scopuri. Orice act de conduit\u0103 este motivat, chiar dac\u0103, uneori, nu ne d\u0103m seama pentru ce motiv facem o ac\u0163iune sau alta. Nici un act comportamental nu apare \u015fi nu se manifest\u0103 \u00een sine, f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 incitare, direc\u0163ionare \u015fi sus\u0163inere energetic\u0103.<\/p>\n<p>Formele\u00a0 motiva\u0163iei se pot clasifica ([6], pg. 66):<\/p>\n<p>1. Dup\u0103 natura stimulului motiva\u0163ia poate fi pozitiv\u0103 (are la baz\u0103 lauda, recompensa, \u00eencurajarea) \u015fi negativ\u0103 (cea care are la baz\u0103 amenin\u0163area, pedeapsa, blamarea).<\/p>\n<p>2. Dup\u0103 plasarea\u00a0 sursei generatoare a motiva\u0163iei, ea poate fi clasificat\u0103 \u00een intrinsec\u0103 (atunci c\u00e2nd sursa care o genereaz\u0103 sunt trebuin\u0163ele personale ale individului \u015fi este solidar\u0103 cu activit\u0103\u0163ile lui; De exemplu, un individ munce\u015fte pentru c\u0103 \u00eei place ceea ce face \u015fi munca reprezint\u0103 o surs\u0103 de satisfac\u0163ie pentru el sau dac\u0103 individul exercit\u0103 o munc\u0103 \u00een conformitate cu aptitudinile \u015fi abilit\u0103\u0163ile lui) \u015fi extrinsec\u0103 (c\u00e2nd sursa care genereaz\u0103 motiva\u0163ia se afl\u0103 \u00eenafara individului c\u0103ruia \u00eei este sugerat\u0103 sau chiar impus\u0103). Motiva\u0163ia extrinsec\u0103 nu izvor\u0103\u015fte din specificul activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate.<\/p>\n<p>Motiva\u0163ia extrinsec\u0103 poate fi negativ\u0103 (are la baz\u0103 reac\u0163ii de respingere \u015fi aversiunea individului fa\u0163\u0103 de consecin\u0163ele nepl\u0103cute precum concedierea, retrogradarea, critica, teama de e\u015fec, pierderea prestigiului \u015f. a. &#8211; \u00a0[6], pg. 66) sau pozitiv\u0103\u00a0 (c\u00e2nd omul vizeaz\u0103 ob\u0163inerea beneficiilor prin practicare cu succes a meseriei &#8211; beneficiile sunt salariul mai mare,ob\u0163inerea prestigiului profesional \u015fi social, dob\u00e2ndirea unor pozi\u0163ii ierahice superioare, ob\u0163inerea unor facilit\u0103\u0163i speciale cum ar fi locuin\u0163\u0103 de serviciu, ma\u015fin\u0103, telefon etc).<\/p>\n<p>3. Dup\u0103 natura trebuin\u0163elor individului, motiva\u0163ia poate fi: cognitiv\u0103 (are la baz\u0103 nevoia de a cunoa\u015fte a individului, curiozitatea, interesul intelectual fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 problem\u0103 sau fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 profesiune) \u015fi afectiv\u0103 (c\u00e2nd este determinat\u0103 de nevoia individului de a se sim\u0163i bine \u00een compania altora, de a ob\u0163ine aprobarea din partea altor\u00a0 persoane, de a se sim\u0163i apreciat etc. &#8211; [6], pg. 67).<\/p>\n<p>O analiz\u0103 a variet\u0103\u0163ii motivelor care stau la baza activit\u0103\u0163ii de munc\u0103 \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163are trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la piramida trebuin\u0163elor, datorat\u0103 psihologului american Abraham Maslow. Teoria lui Maslow este extrem de cunoscut\u0103 \u015fi a avut un imens succes, chiar dac\u0103 are o serie de limite. Conform acestei teorii, trebuin\u0163ele umane sunt organizate \u00eentr-o structur\u0103 ierarhic\u0103\u00a0 la baz\u0103 fiind plasate trebuin\u0163ele fiziologice, iar \u00een v\u00e2rful piramidei, trebuin\u0163ele referitoare la realizarea de sine.<\/p>\n<p>Modelul ierarhic al trebuin\u0163elor umane, elaborat de Maslow, cuprinde urm\u0103toarele categorii de trebuin\u0163e:<\/p>\n<ul>\n<li>trebuin\u0163e fiziologice (trebuin\u0163a de hran\u0103, de ap\u0103, trebuin\u0163a sexual\u0103, trebuin\u0163a de odihn\u0103);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e de securitate (ap\u0103rare, protec\u0163ie, echilibru emo\u0163ional);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e de iubire \u015fi apartenen\u0163\u0103 la grup (trebuin\u0163a de a apar\u0163ine unui grup, de a fi acceptat, trebuin\u0163a de a oferi \u015fi primi afec\u0163iune);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e de stim\u0103 de sine (trebuin\u0163a de prestigiu, trebuin\u0163a de a beneficia de aprobare \u015fi pre\u0163uire, trebuin\u0163a de a atinge obiective);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e cognitive (trebuin\u0163a de a \u00een\u0163elege, de a cunoa\u015fte, de a explora, de a descoperi);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e estetice (trebuin\u0163a de frumos, de ordine, de simetrie, de armonie);<\/li>\n<li>trebuin\u0163e de autoactualizare:\u00a0 de autorealizare \u015fi de valorificare a propriului poten\u0163ial (trebuin\u0163a de a-\u015fi utiliza poten\u0163ialul creativ, de a g\u0103si auto\u00eemplinirea- \u00a0[8], pg. 122).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Termenul de mijloc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt desemneaz\u0103 resursele materiale concepute \u015fi realizate pentru activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare, pe care profesorul le utilizeaz\u0103 pentru a facilita perceperea, \u00een\u0163elegerea, fixarea \u015fi consolidarea cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor practice. Mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pentru studiul istoriei reprezint\u0103 un ansamblu de resurse \u015fi instrumente materiale \u015fi tehnice folosite de profesori \u00een predare \u015fi de elev \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, pentru realizarea obiectivelor stabilite de programele \u015fcolare la acest obiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u00a0\u00a0([3], pg. 124).<\/p>\n<p>Mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, prin poten\u0163ialul pedagogic, presupun principii care le asigur\u0103 func\u0163ii speciale \u00een raport cu rolul dominant \u00een activitatea didactic\u0103. Principiile au \u00een vedere activizarea procesului de cunoa\u015ftere, prin solicitarea memoriei \u015fi a interesului pentru problemele prezentate. Func\u0163iile mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt ([3], pg. 131):<br \/>\na) Func\u0163ia de comunicare a informa\u0163iilor.<br \/>\nb) Func\u0163ia de substituire const\u0103 \u00een faptul c\u0103 mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt substituie realitatea matematic\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 proprie. Prin imagini, modele etc. asigur\u0103 observarea \u00een grup, ofer\u0103 posibilitatea elevului de a explora realitatea substituit\u0103, de a investiga spa\u0163iul istoric, cauzele unor evenimente.<br \/>\nc) Func\u0163ia de motivare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii (stimulatoare) const\u0103 \u00een capacitatea mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dirijate de profesor de a provoca, dezvolta \u015fi stimula motiva\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Cu ajutorul lor, profesorul de matematic\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 prezinte \u00een mod atr\u0103g\u0103tor, captivant, tema avut\u0103 \u00een dezbatere \u00een procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are.<br \/>\nd) Func\u0163ia formativ\u0103 se valorific\u0103 \u00een predarea-\u00eenv\u0103\u0163are a matematicii prin capacitatea mijloacelor audio-vizuale de a stimula analiza, sinteza, compara\u0163ia.<br \/>\ne) Func\u0163ia ergonomic\u0103 (func\u0163ia de realizare a efortului \u00een activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u0163are) este capacitatea mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de a transmite un volum mare de informa\u0163ii \u00eentr-un timp scurt. Folosirea unor mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt c\u00e2t mai diversificate \u00een activitatea la clas\u0103 ofer\u0103 profesorului de matematic\u0103 cadrul necesar unor activit\u0103\u0163i eficiente, cu valen\u0163e educative deosebite.<br \/>\nf) Func\u0163ia de evaluare\u00a0\u00a0([3], pg. 135) a randamentului \u015fcolar ofer\u0103 posibilitatea profesorului de matematic\u0103 de a ob\u0163ine informa\u0163ii referitoare la rezultatele instruirii, cuno\u015ftin\u0163e stocate (ex: pe calculator), capacit\u0103\u0163i \u015fi deprinderi dob\u00e2ndite de elevi.<\/p>\n<p>Putem concluziona c\u0103 profesorul este cel care, prin alegerea mijloacelor adecvate de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i prin elaborarea strategiilor specifice, poate s\u0103 \u00eei motiveze pe elevi, indiferent de ciclul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt dar\u021bin\u00e2nd cont de acesta, s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 no\u021biunile\u00a0 de matematic\u0103 \u0219i nu numai.<\/p>\n<p><em><strong>Referin\u021be \u0219i bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\n[1] Cerghit, Ioan, Neac\u015fu, Ioan Negre\u0163-Dobridor, Ion, P\u00e2ni\u015foar\u0103, Ion-Ovidiu,\u00a0<em>Prelegeri pedagogice<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2001.<br \/>\n[2] Ioan Cerghit, <em>Sisteme de instruire alternative \u015fi complementare. Structuri, stiluri, strategii<\/em>, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2002.<br \/>\n[3] Ionescu, Miron (coord.), Radu, Ion (coord.), <em>Didactica modern\u0103<\/em>, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.<br \/>\n[4] Iosif, Gh., Moldovan-Scholz, M., <em>Psihologia muncii<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, R.A., Bucure\u015fti, 1996.<br \/>\n[5] Maslow, Abraham, <em>Motiva\u0163ie \u015fi personalitate<\/em>, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2009<br \/>\n[6] Omer, Ioana, <em>Psihologia muncii<\/em>, Editura Funda\u0163iei \u201dRom\u00e2nia de m\u00e2ine\u201d, Bucure\u015fti, 2007.<br \/>\n[7] Roco, Mihaela, <em>Creativitatea \u015fi inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004.<br \/>\n[8] Dorina S\u0103l\u0103v\u0103stru, <em>Psihologia \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2009.<br \/>\n[9] Stoica, D., Stoica, M., <em>Psihopedagogie \u015fcolar\u0103<\/em>, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 1982.<br \/>\n[10] Neac\u0219u, Ioan, <em>Instruire \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen \u015fcoala modern\u0103, procesul de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt se dore\u015fte a fi unul axat pe modelul interactiv, ce presupune corela\u0163ia \u015fi interac\u0163iunea reciproc\u0103 predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare. Dac\u0103 \u00een \u015fcoala tradi\u0163ional\u0103 cea mai important\u0103 era ac\u0163iunea de predare, iar personajul principal era profesorul, \u00een \u015fcoala &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/mijloacele-de-invatamant-si-rolul-lor-motivational\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[418],"class_list":["post-4033","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-delia-mustaca"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4033"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4035,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033\/revisions\/4035"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}