Articolul prezint\u0103 \u00een ordine cronologic\u0103 cele mai cunoscute abord\u0103ri ale pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze de-a lungul timpului (metoda traducerii gramaticale, metoda ascultare-repetare, metoda comunic\u0103rii). Fiecare abordare este descris\u0103 succint, men\u021bion\u00e2nd-se avantajele \u0219i dezavantajele acesteia \u00een lucrul cu elevii, metodele, tehnicile \u0219i mijloacele folosite, rolul profesorului, pozi\u021bia elevilor. Articolul insist\u0103 asupra celei mai noi abord\u0103ri \u00een didactica de specialitate (metoda comunic\u0103rii), oferind exemple de activit\u0103\u021bi care pot fi folosite de c\u0103tre profesori la clas\u0103.
\n<\/p>\n
Modul \u00een care se pred\u0103 \u0219i se \u00eenva\u021b\u0103 limba englez\u0103 a cunoscut diverse abordari de-a lungul timpului, influen\u021bate de contextul social \u0219i cultural. \u00cen mod tradi\u021bional ( sec. XVIII), \u00eenv\u0103\u021barea limbii engleze se baza pe explic\u0103\u021bii ample referitoare la structura limbii \u0219i la regulile de gramatic\u0103 dupa care aceasta func\u021bioneaz\u0103. \u00cen acest caz, profesorul era actorul cel mai important \u00een timpul orei. El era autoritatea care vorbea cel mai mult, transmitea cuno\u0219tin\u021bele neces\u0103re elevilor, hot\u0103ra activita\u021bile ce urmau a se desf\u0103\u0219ura \u00een clas\u0103, \u00een timp ce elevii ascultau, \u00ee\u0219i luau noti\u021be \u0219i rezolvau exerci\u021biile pe care le primeau. \u00cen afar\u0103 de studierea am\u0103nun\u021bit\u0103 a regulilor de gramatic\u0103, \u00eenvatarea limbii engleze presupunea \u0219i\u00a0 memorarea unor lungi liste de cuvinte al\u0103turi de echivalentele acestora \u00een limba elevilor, precum \u0219i traducerea unor fragmente \u00eensemnate cantitativ din limba englez\u0103 \u00een limba cursan\u021bilor.<\/p>\n
Aceasta abordare, inspirat\u0103 din \u00eenv\u0103\u021barea limbilor clasice, cunoscut\u0103 \u00een didactica limbii engleze drept \u201emetoda traducerii gramaticale\u201d, \u201cgrammar translation method\u201d<\/strong>, s-a dovedit de-a lungul timpului ineficient\u0103, \u00eentruc\u00e2t elevii, pu\u0219i \u00een situa\u021bii concrete, nu erau capabili s\u0103 comunice, de\u0219i st\u0103p\u00e2neau foarte bine regulile de gramatic\u0103 ale limbii engleze \u0219i\u00a0 memoraser\u0103 liste foarte lungi de cuvinte engleze\u0219ti \u0219i traducerea lor. Deoarece profesorul vorbea cam tot timpul, elevilor le r\u0103m\u00e2nea foarte pu\u021bin timp pentru a \u00eencerca s\u0103 foloseasc\u0103 singuri limba pe care o studiau. Ei \u0219tiau foarte multe lucruri despre limba englez\u0103, dar nu erau capabili s\u0103 o foloseasc\u0103 pentru a comunica. Faptul c\u0103 profesorul transmitea o mul\u021bime de cuno\u0219tin\u021be \u0219i oferea explic\u0103\u021bii detaliate asupra felului \u00een care se folose\u0219te limba englez\u0103 \u00een diverse situa\u021bii nu \u00eensemna neap\u0103rat c\u0103 elevii chiar \u00eenv\u0103\u021bau s\u0103 o foloseasc\u0103 singuri. Regulile gramaticale sunt utile p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un punct, dar cunoa\u0219terea lor nu reprezint\u0103 un scop \u00een sine. Ele trebuie s\u0103 fie ni\u0219te mijloace a c\u0103ror cunoa\u0219tere s\u0103 faciliteze procesul comunic\u0103rii. Pe l\u00e2ng\u0103 regulile gramaticale, elevii trebuie s\u0103 fie expu\u0219i la situa\u021bii concrete de comunicare \u0219i s\u0103 aiba \u0219ansa de a participa ei \u00een\u0219i\u0219i la aceste situa\u021bii. Profit\u00e2nd de dezvoltarea tehnologiei care devine din ce \u00een ce mai accesibil\u0103, sus\u021bin\u0103torii acestei metode introduc \u00een clase casetofoane, televizoare, calculatoare. Elevii au \u0219ansa de a auzi\u00a0 vorbitori nativi \u0219i nu doar limba artificial\u0103 pe care o auzeau pana atunci de la profesor. Ei sunt pu\u0219i s\u0103 repete \u00een cor sau individual ceea ce aud, \u00een ideea c\u0103 astfel se va forma un anumit tip de comportament \u0219i \u00een felul acesta limba str\u0103ina va fi u\u0219or \u00eensu\u0219it\u0103. Rolul profesorului este de a-i face pe elevi s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i de a le corecta gre\u0219elile.<\/p>\n Avantajele majore al acestei metode sunt importante. Elevii sunt expu\u0219i la limba englez\u0103 autentic\u0103. Ei con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 englez\u0103 se vorbeste folosind accente, intona\u021bii, ritmuri diferite. Profesorul nu mai este autoritatea suprem\u0103 a c\u0103rui misiune este doar de a transmite cuno\u0219tin\u021be. Elevul are pentru prima dat\u0103 ocazia de a se\u00a0 auzi vorbind englez\u0103. Dezavantajele \u00eens\u0103 sunt evidente. Limba este scoas\u0103 din context, iar elevii tot nu sunt \u00een stare s\u0103 comunice a\u0219a cum ar trebui s\u0103 o fac\u0103 \u00een situa\u021bii concrete, \u00een afara clasei. Cea mai noua \u00eens\u0103 abordare, folosit\u0103 frecvent ast\u0103zi \u00een s\u0103lile de clas\u0103 este cea numit\u0103\u00a0 \u201emetoda comunic\u0103rii\u201d, \u201ccommunicative approach\u201d<\/strong>, un termen umbrel\u0103 care \u00eensumeaz\u0103 o multitudine de metode de predare ale limbii engleze. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o societate \u00een care comunicarea este esen\u021bial\u0103, \u00eenv\u0103\u021barea limbii engleze este orientat\u0103 \u00een acest sens. Ob\u021binerea unui loc de munc\u0103 este condi\u021bionat\u0103 \u00een multe cazuri de abilitatea de comunica eficient \u00een cadrul unui interviu. Succesul economic este favorizat de publicitate, tot o forma de comunicare. Exemplele sunt nesf\u00e2r\u0219ite. Scopul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze \u00een acest context este de a-i face pe elevi s\u0103 comunice \u00een aceast\u0103 limb\u0103.\u00a0 Elevul nu repet\u0103 pur \u0219i \u0219implu ceea ce aude, ci este pus \u00een situa\u021bii care il determin\u0103 s\u0103 comunice (pentru a \u00eemprumuta o carte, pentru a rezolva un puzzle, pentru a cere o informa\u021bie, pentru a cump\u0103ra un cadou etc).\u00a0 Astfel el devine actorul principal \u00een timpul orei. Rolul profesorului se schimb\u0103. El nu mai este autoritatea suprem\u0103 care impune activit\u0103\u021bile la care elevii sunt obliga\u021bi s\u0103 participe, ci este un antrenor care \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i sprijin\u0103 pe cursan\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte c\u0103pacitatea de a se exprima cursiv \u00een limba englez\u0103. Elevii sunt organiza\u021bi \u00een grupuri \u0219i \u00eencuraja\u021bi s\u0103 comunice \u00eentre ei, m\u0103rindu-se astfel timpul \u00een care vorbesc \u00een englez\u0103.\u00a0 Profesorul nu mai urm\u0103re\u0219te cu prec\u0103dere corectarea gre\u0219elilor \u0219i nu \u00eei \u00eentrerupe pe elevi, ci \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 comunie fluent. Nu se mai insist\u0103 pe regulile de gramatic\u0103, pe pronun\u021bia corect\u0103, pe traduceri, ci pe func\u021biile limbii (a saluta, a mul\u021bumi, a face o invita\u021bie etc.),\u00a0 pe ceea ce este \u00een stare s\u0103 fac\u0103 elevul, folosind limba. Profesorul are \u00een vedere nu at\u00e2t acurate\u021bea limbii folosite, ci abilitatea elevului de a se descurca \u00een situa\u021bii concrete de comunicare (ce registru trebuie folosit, ce cuvinte trebuie selectate, care este tonul adecvat \u00een diverse situa\u021bii de comunicare precum o petrecere, un interviu, un discurs official etc).<\/p>\n Printre avantajele majore al acestei abord\u0103ri se num\u0103r\u0103 faptul c\u0103 limba se \u00eenva\u021b\u0103 \u00een context, c\u0103 elevii sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bii concrete de comunicare, sunt \u00eencurajati s\u0103 comunice\u00a0 \u00eentre ei \u0219i s\u0103 aib\u0103 astfel \u00eencredere \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i. Dezavantajul major este c\u0103, odat\u0103 neglijate gre\u0219elile \u00een favoarea fluen\u021bei \u00een comunicare, elevii se obi\u0219nuiesc cu structuri gre\u0219ite care se corecteaz\u0103 cu dificultate. De asemenea, de multe ori elevii folosesc limba lor atunci c\u00e2nd nu sunt urm\u0103ri\u021bi sau se tem s\u0103 nu fie ironiza\u021bi de colegi pentru felul \u00een care vorbesc limba englez\u0103.<\/p>\n Exemple de activit\u0103\u021bi specifice acestei abord\u0103ri: Fiecare abordare prezentat\u0103 are avantaje \u0219i dezavantaje, lesne de \u00een\u021beles. \u00cen practica la clas\u0103, profesorii combin\u0103 o mul\u021bime de metode, adaptate particularit\u0103\u021bilor elevilor pe care \u00eei au \u00een fa\u021b\u0103, \u00een vederea unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103ri eficiente. Ei au \u00een vedere faptul c\u0103 elevul trebuie \u00eencurajat s\u0103 utilizeze c\u00e2t mai mult limba englez\u0103 pentru a comunic\u0103 \u00een situa\u021bii similare celor din via\u021ba real\u0103, dar nu pot neglija \u00een totalitate nici regulile gramaticale, acurate\u021bea limbii folosite, corectitudinea scrisului, traducerile, mai ales av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 majoritatea examenelor oficiale (bacalaureatul, examenele de admitere la facult\u0103\u021bi de profil) presupun verificarea cuno\u0219tin\u021belor de gramatic\u0103 \u0219i redactarea unor texte \u00een limba englez\u0103.\u00a0 Ceea ce dicteaz\u0103 alegerea unei metode sau a alteia sunt nevoile \u0219i posibilit\u0103\u021bilor elevilor a c\u0103ror interes trebuie urm\u0103rit cu prec\u0103dere.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Articolul prezint\u0103 \u00een ordine cronologic\u0103 cele mai cunoscute abord\u0103ri ale pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze de-a lungul timpului (metoda traducerii gramaticale, metoda ascultare-repetare, metoda comunic\u0103rii). Fiecare abordare este descris\u0103 succint, men\u021bion\u00e2nd-se avantajele \u0219i dezavantajele acesteia \u00een lucrul cu elevii, metodele, … Cite\u0219te continuarea
\nIneficien\u021ba metodei descrise anterior i-a determinat pe speciali\u0219tii \u00een didactica limbii engleze s\u0103 elaboreze noi metode de a studia aceast\u0103 limb\u0103. Printre cele mai cunoscute men\u021bion\u0103m teoria lingvistului american Stephan Krashen. Inspirandu-se din teoria behaviorista a lui Skinner, care considera c\u0103 orice lucru se \u00eenva\u021b\u0103 urm\u00e2nd schema stimul-r\u0103spuns, Stephan Krashen considera c\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103 este\u00a0 un comportament care poate fi \u00eenv\u0103\u021bat asemenea limbii materne. Aceasta metod\u0103, folosit\u0103 cu prec\u0103dere \u00eentre anii 1950-1960, numit\u0103 \u00een didactic\u0103 \u201emetoda ascultare-repetare\u201d, \u201caudio-lingual method\u201d<\/strong>,\u00a0se bazeaz\u0103 pe limba vorbit\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea regulilor gramaticale devine inutil\u0103 \u00een cazul acestei noi teorii.<\/p>\n
\nVarianta britanic\u0103 a acestei teorii americane se nume\u0219te \u201cPresentation, Practice, Production<\/em>\u201d (\u201dprezentare, practic\u0103, produc\u021bie\u201d).\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 limba str\u0103in\u0103 se \u00eenva\u021b\u0103 \u00een context, profesorul prezint\u0103 o situa\u021bie de comunicare ( la magazin, la cinema, la spital etc).\u00a0 O data ce elevii au fost informa\u021bi referitor la situa\u021bia de comunicare pe care urmeaza s\u0103 o simuleze, profesorul le transmite cuno\u0219tin\u021bele pe care ar trebui s\u0103 le foloseasc\u0103 (cuvinte, intona\u021bie, gesturi). Ei repet\u0103 individual sau \u00een cor. O data ce \u0219i-au \u00eensu\u0219it cuno\u0219tin\u021bele transmise, se construiesc alte situa\u021bii de comunicare similare. Spre exemplu, dac\u0103 ini\u021bial ei sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 poarte un dialog pentru a face o rezervare la un restaurant, se trece apoi la a face o rezervare la un hotel.<\/p>\n
\n1. Elevii lucreaz\u0103 pe perechi. Un elev prime\u0219te o poz\u0103 pe care trebuie s\u0103 o descrie \u00een timp ce cel\u0103lalt deseneaz\u0103 ceea ce i se descrie. La sf\u00e2r\u0219it, cei doi compar\u0103 poza \u0219i desenul.
\n2. Un grup de elevi urm\u0103resc o parte dintr-un film, \u00een timp ce alt grup urm\u0103re\u0219te alt\u0103 parte a filmului. O parte a filmului r\u0103m\u00e2ne nevizionat\u0103. La f\u00eenal, cele doua grupuri se reunesc \u0219i discut\u0103 pentru a recrea povestea.
\n3. Elevii sunt grupa\u021bi c\u00e2te patru. Ei trebuie s\u0103 realizeze un afi\u0219 \u00een care s\u0103 prezinte un eveniment care va avea loc \u00een ora\u0219ul lor. Pentru a realiza acest afi\u0219, ei trebuie s\u0103 comunice \u00een englez\u0103.
\n4. Un elev st\u0103 \u00een fa\u021ba clasei \u0219i descrie artistul preferat, f\u0103r\u0103 a-i da numele. Ceilal\u021bi \u00eei pun \u00eentreb\u0103ri la care el trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 doar cu da sau nu. Jocul continu\u0103 p\u00e2n\u0103 elevii ghicesc despre cine e vorba.
\n5. Jocuri de rol (la gar\u0103, la cinema, la magazin).
\n6. Simularea unei petreceri, a unui interviu de angajare.<\/p>\n
\nHarmer, Jeremy, The Practice of English Teaching, London, Longman, 1991.
\nScrivener, James, Learning Teaching, London,\u00a0 Macmillan, 2005.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"