Definit\u0103 prin joc, copil\u0103ria nu reprezint\u0103 doar o etap\u0103 a \u201emarii treceri\u201d a omului pe p\u0103m\u00e2nt, ci se instituie \u00een stare de spirit, generatoare a unei \u00een\u0163elegeri particulare a existen\u0163ei \u015fi a lumii. Prin urmare, ludicul este o coordonat\u0103 definitorie a oric\u0103rei activit\u0103\u0163i umane, inclusiv a celei de \u00eenv\u0103\u0163are, c\u0103ci prin prisma jocului achizi\u0163iile pot fi multiple \u015fi variate (de ordin cognitiv, comportamental), ajut\u00e2nd la realizarea obiectivelor procesului instructiv-educativ. Fire\u015fte, jocul e la \u00eendem\u00e2na oricui, este o preocupare atractiv\u0103 cu satisfac\u0163ii imediate, fapt care duce adesea la desf\u0103\u015furarea de c\u0103tre elevi a altor activit\u0103\u0163i dec\u00e2t cele de lectur\u0103, de rezolvare a temelor, de studiu individual.
\nCum facem ca jocul s\u0103 nu fie doar mijloc de relaxare, de eliberare de constr\u00e2ngeri \u015fi obliga\u0163ii, ci \u015fi instrument de \u00eenv\u0103\u0163are?
\n<\/p>\n
R\u0103spunsul ar trebui c\u0103utat \u00een paradigma noului sistem educa\u0163ional (care mizeaz\u0103 pe competen\u0163e \u015fi opereaz\u0103 cu metode activ-participative de predare-\u00eenv\u0103\u0163are), dar \u015fi \u00een priceperea dasc\u0103lului de a g\u0103si echilibrul dintre fond \u015fi form\u0103, dintre con\u0163inut \u015fi mijloacele proprii de transmitere a acestuia.<\/p>\n
\u201eCopil\u0103ria este inima tuturor v\u00e2rstelor\u201d- afirma autorul \u201eTrilogiei cunoa\u015fterii\u201d, poetul-filosof Lucian Blaga, subliniind importan\u0163a copil\u0103riei, ca surs\u0103 nesecat\u0103 de energie vital\u0103 \u015fi bucurie, de\u00a0 puritate \u015fi frumuse\u0163e spiritual\u0103. Profesorilor le revine misiunea de a s\u0103di \u00een \u201ereceptaculele deschise\u201d ale elevilor dragostea pentru literatur\u0103, pentru poezie. Iubind \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd literatura, elevii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 iubeasc\u0103 \u015fi s\u0103 cinsteasc\u0103 istoria, \u0163ara, folclorul, neamul, valorile culturale.<\/p>\n
\u00cen func\u0163ie de nivelul \u015fcolar c\u0103ruia se adreseaz\u0103, dasc\u0103lul utilizeaz\u0103 o serie de metode \u015fi strategii didactice pentru a face \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t literatura s\u0103 fie mai aproape de elevi, iar receptarea textelor poetice s\u0103 se fac\u0103 \u00een mod corect, dar \u015fi facil. Experien\u0163a proprie ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 metodele de predare-\u00eenv\u0103\u0163are folosite \u00een lec\u0163iile de limb\u0103 \u015fi\u00a0 literatur\u0103 sunt eficiente atunci c\u00e2nd \u00een centrul aten\u0163iei se afl\u0103 elevul si necesit\u0103\u0163ile acestuia. Predarea activ\u0103, centrat\u0103 pe elev, asigur\u0103 eficien\u0163a \u015fi \u00een privin\u0163a recept\u0103rii textelor poetice.<\/p>\n
Exerci\u0163iile de \u00eenc\u0103lzire sau de ice-breaking, utilizate la \u00eenceputul secven\u0163ei didactice, pot avea \u00een centrul aten\u0163iei, indiferent de nivelul \u015fcolar, crea\u0163iile poetice. Chiar dac\u0103 rolul acestor exerci\u0163ii nu este altul dec\u00e2t acela de a direc\u0163iona aten\u0163ia elevilor, prin brainstorming putem dinamiza activitatea, realiz\u00e2nd captarea aten\u0163iei elevilor \u015fi chiar predarea reciproc\u0103. De exemplu, un exerci\u0163iu de \u00eenc\u0103lzire poate cere elevilor, ca sarcin\u0103 de lucru, identificarea c\u00e2t mai multor poezii (ale aceluia\u015fi autor sau ale unor autori diferi\u0163i) al\u00a0 c\u0103ror\u00a0 titlu \u00eencepe cu litera \u2026 L (\u201eLa mijloc de codru\u201d, \u201eLacul\u201d, \u201eLa morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul\u201d, \u201eLa steaua\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d etc.), cu litera M (\u201eMai am un singur dor\u201d, \u201eMelancolie\u201d, \u201eMisterele nop\u0163ii\u201d) etc. Putem realiza, astfel, lucrul \u00een echip\u0103 (pentru fiecare grup vom da alt\u0103 liter\u0103 in\u0163ial\u0103), predarea-reciproc\u0103, actualizarea cuno\u015ftin\u0163elor. Se \u00eembin\u0103 armonios conversa\u0163ia, exerci\u0163iul, activitatea individual\u0103 \u00een \u00eendeplinrea obiectivelor cognitive, iar forma de joc \u00eembr\u0103cat\u0103 de asemenea cerin\u0163e antreneaz\u0103 chiar \u015fi pe cei mai reticen\u0163i dintre elevi. \u015ei metoda \u201eVota\u0163i un citat\u201d poate reprezenta debutul unei lec\u0163ii ce are ca subiect receptarea unui text poetic. Se va propune o list\u0103 de citate-versuri din poeziile unui autor, care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema ce urmeaz\u0103 a fi studiat\u0103. Fiecare elev va alege un citat pe care \u00eel consider\u0103 reprezentativ pentru subiectul lec\u0163iei, argument\u00e2nd op\u0163iunea f\u0103cut\u0103 \u00een cadrul discu\u0163iilor \u00een grup. Fire\u015fte, pentru a accentua aspectul ludic al activit\u0103\u0163ii, am putea recurge la folosirea unor plicuri colorate, post-ituri, forme geometrice corespunz\u0103toare unor citate etc. Competi\u0163ia, inerent\u0103 oric\u0103rui joc, va stimula spiritul de observa\u0163ie, creativitatea \u015fi voin\u0163a formabililor.<\/p>\n
Dirijarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii presupune o strategie didactic\u0103 bine pus\u0103 la punct, sus\u0163inut\u0103 de metode interactive, orientate spre \u00eendeplinirea obiectivelor opera\u0163ionale propuse. Nu se poate vorbi despre toate acestea f\u0103r\u0103 a efectua lectura textului, care are multiple valen\u0163e, informative \u015fi formative. Textul poetic, ca orice text literar, permite \u00een\u0163elegerea unor viziuni asupra lumii \u015fi raportarea eului elevului la cunoa\u015ftere si univers, de unde \u015fi dezvoltarea lui individual\u0103, formarea unor capacit\u0103\u0163i reflexive \u015fi critice, dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii \u015fi maturizarea afectiv\u0103. O lectur\u0103 eficient\u0103 a textelor poetice \u0163ine cont de preg\u0103tirea riguroas\u0103 a etapelor parcurgerii lecturii. De importan\u0163\u0103 major\u0103 este etapa pre-lecturii, momentul proiec\u0163iei ini\u0163iale a sensului, \u00een care \u00eentreb\u0103rile frontale, de leg\u0103tur\u0103, inverse prefigureaz\u0103 mesajul poetic, orient\u00e2nd lectura. La fel de important\u0103 este \u015fi etapa de dup\u0103 prima lectur\u0103 a textului, \u00een care sunt vizate exprimarea si valorificarea reac\u0163iilor emo\u0163ionale pe care lectura le provoac\u0103. Prin \u00eentreb\u0103ri inverse, profesorul va urm\u0103ri corelarea a\u015ftept\u0103rilor ini\u0163iale cu rezultatele primei lecturi, verific\u00e2nd cum a r\u0103spuns textul a\u015ftept\u0103rilor ini\u0163iale. Urmeaz\u0103 \u00een\u0163elegerea textului literar, care se poate realiza prin conversa\u0163ia euristic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area prin descoperire, prin predarea reciproc\u0103, ori prin metode ca: harta lecturii, cvintetul, diagrama lui Venn, explica\u0163ia, metoda cubului, mozaicul, puzzle-ul, metoda p\u0103l\u0103riilor g\u00e2nditoare, chestionarul pe marginea textului.<\/p>\n
Metodele didactice care \u00eembin\u0103 jocul cu \u00eenv\u0103\u0163area activ\u0103 trebuie alese \u015fi \u00een func\u0163ie de tipul de inteligen\u0163\u0103 de care dispune elevul (dup\u0103 H. Gardner, exist\u0103 8 tipuri de inteligen\u0163\u0103). Percep\u0163ia prin inteligen\u0163ele multiple permite \u00eembinarea activit\u0103\u0163ii pe grupe cu activitatea frontal\u0103 \u015fi individual\u0103, asigur\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163area prin descoperire, precum \u015fi diversificarea lec\u0163iilor, a metodelor de lucru utilizate. Aproape \u00een receptarea oric\u0103rei poezii li se poate cere elevilor, \u00een func\u0163ie de tipul de inteligen\u0163\u0103 de care dispun, s\u0103 asocieze\u00a0 unei strofe\u00a0 sau secven\u0163e poetice o imagine\/ culoare\/ o figur\u0103 geometric\u0103\/ un sunet. Discu\u0163iile \u00een grup, pornite de la op\u0163iunile fiec\u0103rei echipe, pot dirija \u00eenv\u0103\u0163area, orient\u00e2nd elevii c\u0103tre ideea central\u0103 a poeziei, iar corela\u0163iile f\u0103cute de elevi (de multe ori surprinz\u0103toare, de pild\u0103 \u00eentre poezia eminescian\u0103 \u015fi legile fizicii) r\u0103spund caracterului interdisciplinar al lec\u0163iei, a\u015fa cum se impune \u00een contextul educa\u0163ional actual. Elevilor care dispun de inteligen\u0163a verbal-lingvistic\u0103 li se va cere comentarea unor pasaje, realizarea\u00a0 unor compozi\u0163ii proprii pornind de la un vers, o strof\u0103. Elevii cu inteligen\u0163a logico-matematic\u0103 vor putea reda mesajul poeziei cu ajutorul unei probleme matematice, ori vor realiza schema prozodic\u0103 a unei poezii printr-un exerci\u0163iu\u00a0 matematic. Elevii \u00eenzestra\u0163i cu aptitudini muzicale vor identifica cu u\u015furin\u0163\u0103 sunete corespondente unor imagini poetice, vor fi capabili s\u0103 compun\u0103 melodii care s\u0103 redea mesajul poeziei. \u00cenv\u0103\u0163\u0103ceii care dispun de inteligen\u0163a corporal-kinestezic\u0103 vor transmite tema unei poezii ori con\u0163inutul unei strofe apel\u00e2nd la mimic\u0103, gestic\u0103 ori vor transpune mesajul poetic \u00eentr-o pies\u0103 de teatru. Cei care dispun de inteligen\u0163a naturalist\u0103 sau spa\u0163io-vizual\u0103 vor avea de redat mesajul poeziei prin desene, prin realizarea unor afi\u015fe ori a unor machete. Importan\u0163a acestei teorii a diferitelor tipuri de inteligen\u0163\u0103 rezid\u0103 \u00een aplicarea eficient\u0103 a unor metode specifice orelor de literatur\u0103, \u00eentre care amintim \u015fi metoda cubului, metoda cadranelor, a p\u0103l\u0103rilor g\u00e2nditoare. Avantajele utiliz\u0103rii acestor metode sunt reprezentate de stimularea aten\u0163iei \u015fi a g\u00e2ndirii elevilor \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, de con\u015ftientizarea de c\u0103tre elevi a propriului nivel de cuno\u015ftin\u0163e.<\/p>\n
Traseul\u00a0 oferit de trecerea \u00een revist\u0103 a diverselor metode moderne de predare-\u00eenv\u0103\u0163are indic\u0103 un grad suficient de mare de permisivitate\u00a0 de a le utiliza, acord\u00e2nd aten\u0163ia cuvenit\u0103 \u015fi coordonatei ludice a procesului de \u00eenv\u0103\u0163are. Fiece metod\u0103 presupune, ca \u015fi jocul, un cadru adecvat, reguli prestabilite, direc\u0163ie precis\u0103. Paleta oferit\u0103 de ghidurile metodologice este variat\u0103, fiecare dasc\u0103l va opta pentru solu\u0163ia cea mai bun\u0103 pentru elevi, \u00een acord cu nevoile lor reale de \u00eenv\u0103\u0163are, cu specificul psihoafectiv \u015fi cu particularit\u0103\u0163ile clasei.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> Definit\u0103 prin joc, copil\u0103ria nu reprezint\u0103 doar o etap\u0103 a \u201emarii treceri\u201d a omului pe p\u0103m\u00e2nt, ci se instituie \u00een stare de spirit, generatoare a unei \u00een\u0163elegeri particulare a existen\u0163ei \u015fi a lumii. Prin urmare, ludicul este o coordonat\u0103 definitorie … Cite\u0219te continuarea
\n1. Corni\u0163\u0103 Georgeta, 1993, Metodica pred\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne, Editura Umbria, Baia Mare.
\n2. Piaget, J, Chomsky, N, 1988, Teorii ale limbajului. Teorii ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti.
\n3. Secrieru Mihaela, 2004, Didactica limbii rom\u00e2ne, Editura \u201cUniversit\u0103\u0163ii Alexandru Ioan Cuza\u201d, Ia\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"