{"id":4148,"date":"2015-09-03T02:08:00","date_gmt":"2015-09-03T02:08:00","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=4148"},"modified":"2015-08-26T06:41:02","modified_gmt":"2015-08-26T06:41:02","slug":"influente-sociale-asupra-limbajului-copilului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/influente-sociale-asupra-limbajului-copilului","title":{"rendered":"Influen\u021be sociale asupra limbajului copilului de 3 ani"},"content":{"rendered":"<p>Articolul promoveaz\u0103 factorii sociali care influen\u0163eaz\u0103 dezvoltarea limbajului copilului de 3 ani, lu\u00e2nd \u00een considerare debutul acestuia la mediul din gr\u0103dini\u0163\u0103.\u00a0Sunt eviden\u0163iate o serie de studii \u015fi de cercet\u0103ri din domeniul psihologiei care promoveaz\u0103 importan\u0163a dezvolt\u0103rii \u015fi stimul\u0103rii limbajului \u00eenainte de debutul \u00een pre\u015fcolaritate a copilului ca factori primordiali \u00een procesul copilului de adaptare.<br \/>\nFie c\u0103 este vorba de stilul vorbirii adul\u0163ilor, fie de episoadele de aten\u0163ie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103, comunicarea cu copilul va influen\u0163a \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 adaptarea copilului la noul mediu.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>La intrarea \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103, nivelul limbajului atins de fiecare copil depinde de anumi\u0163i factori din care cel mai important este familia \u015fi grupul de adul\u0163i \u00een compania c\u0103ruia tr\u0103ie\u015fte copilul. Vorbind cu cei din jur, copilului i se dezvolt\u0103 competen\u0163a lingvistic\u0103 \u015fi cea comunicativ\u0103 (Schaffer, 2005). Func\u0163ia de comunicare nu se eviden\u0163iaz\u0103 doar prin simpla posesie a limbajului. A utiliza limbajul implic\u0103 \u015fi nevoia de a fi \u00een\u0163ele\u015fi de cei c\u0103rora ne adres\u0103m.<\/p>\n<p>Revenind asupra teoriei piagetiene, Schaffer (2005) este de p\u0103rere c\u0103 egocentrismul copiilor s-ar putea s\u0103 nu fie at\u00e2t de relevant \u00een perioada copil\u0103riei mici precum este abilitatea lor de a lua \u00een considerare perspectiva altuia care ar fi slab dezvoltat\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Copiii mici nu con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 mesajul lor este nepotrivit, sim\u0163indu-se adesea frustra\u0163i de faptul c\u0103 ceea ce spun este f\u0103r\u0103 sens pentru cel care ascult\u0103. O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 o reprezint\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area anumitor reguli pentru utilizarea limbajului \u00een interac\u0163iunile sociale- de ex. alternarea r\u00e2ndului, evitarea vorbirii simultane. Concluzia este c\u0103 abilit\u0103\u0163ile sociale se \u00eentrep\u0103trund cu cele lingvistice.<\/p>\n<p>Numeroase studii eviden\u0163iaz\u0103 importan\u0163a dezvolt\u0103rii \u015fi stimul\u0103rii limbajului \u00eenainte de intrarea copilului \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103 fiind relevante pentru \u00een\u0163elegerea procesului de adaptare la noul mediu. Lu\u0103m \u00een considerare c\u00e2teva din acestea:<\/p>\n<p>Stilul vorbirii adul\u0163ilor<\/p>\n<ul>\n<li>Cercet\u0103rile efectuate de Jill \u015fi Peter de Villiers (1978, apud Hayes, Orrel, 2007) eviden\u0163iaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area limbajului prin interac\u0163iunea social\u0103 dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii. Utilizarea unor cuvinte simplificate prin eliminarea fonemelor dificile ofer\u0103 copilului un model simplu de limbaj (ex. \u201e pa-pa\u201d mai accesibil dec\u00e2t \u201epr\u00e2nz\u201d), la fel cum trecerea la cuvinte \u201eliterare\u201d demonstreaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o form\u0103 de \u00eendrumare din partea p\u0103rin\u0163ilor chiar dac\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 incon\u015ftient\u0103.<\/li>\n<li>\u00centr-un alt studiu elaborat de Peter de Villiers s-a relevat faptul c\u0103 p\u0103rin\u0163ii sunt \u00eenclina\u0163i s\u0103 vorbeasc\u0103 mult mai corect gramatical cu copiii lor dec\u00e2t atunci c\u00e2nd vorbesc cu al\u0163i adul\u0163i \u015fi \u00ee\u015fi construiesc propozi\u0163iile mai simplu \u015fi mai clar. De Villiers este de p\u0103rere c\u0103 acei copii care au deprins structura profund\u0103 \u015fi regulile limbajului vor depune un efort mic prin natura interac\u0163iunii sociale pe care o are cu ceilal\u0163i din jurul s\u0103u (Hayes, Orrel, 2007).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Episoadele de aten\u0163ie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103<\/p>\n<ul>\n<li>C\u0103r\u0163ile cu poze prezentate copilului la o v\u00e2rst\u0103 timpurie au dovedit \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului receptiv al copiilor. \u00centr-un studiu elaborat de Murphy ( 1978, apud Schaffer,2005) mamele se uitau la c\u0103r\u0163i cu poze \u00eempreun\u0103 cu copiii lor de 1-2 ani. De c\u00e2te ori copiii indicau cu degetul o imagine mama realiza un comentariu verbal utiliz\u00e2nd aten\u0163ia \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 ca pe o oportunitate de a oferi informa\u0163ie verbal\u0103 copilului reglat\u0103 cu interesul spontan al acestuia.<\/li>\n<li>Lecturarea de c\u0103tre mame\u00a0 a unor povestioare relev\u0103 existen\u0163a \u00een familie a interesului pentru lectur\u0103, rela\u0163ia copilului cu mama &#8211; grija acesteia pentru lectur\u0103, climatul familial motiva\u0163ional \u2013 existen\u0163a unor interese pentru lectur\u0103 ale familiei, valorizarea c\u0103r\u0163ilor, indiferent de nivelul real de cultur\u0103 al familiei. (Dumitrana, 2000) Exist\u0103 studii care au\u00a0 monitorizat\u00a0 lectura realizat\u0103 de mam\u0103 copilului p\u00e2n\u0103 la 3 ani. S-au ob\u0163inut corela\u0163ii semnificative \u00eentre particularit\u0103\u0163ile mamei (abilitatea verbal\u0103, nivelul studiilor acesteia) \u015fi anumite caracteristici ale copilului( sexul, ordinea na\u015fterii copilului \u00een familie). Astfel, 81% din mame, dintr-un e\u015fantion reprezentativ na\u0163ional din America, au raportat \u00een cadrul studiului c\u0103 citesc s\u0103pt\u0103m\u00e2nal copiilor,\u00a0 55% din mamele intervievate \u00een 5 e\u015fantioane bienale din 1986 p\u00e2n\u0103 \u00een 1994 au raportat c\u0103 citesc copilului cel pu\u0163in\u00a0 de\u00a0 trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Referitor la sexul copilului s-a descoperit c\u0103 mamele citesc cu o frecven\u0163\u0103 mai mare fetelor dec\u00e2t b\u0103ie\u0163ilor, \u015fi mai intens primului copil dec\u00e2t celui de-al doilea. Referitor la efectul lecturii asupra dezvolt\u0103rii cognitive, studiul a concluzionat faptul c\u0103 lectura este asociat\u0103 cu dezvoltarea limbajului. Corela\u0163ia prezenta semnifica\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte efectul lecturii asupra produc\u0163iei vocabularului \u015fi gradului de \u00een\u0163elegere la 14, 24, 36 luni. Copiii c\u0103rora li se cite\u015fte de la o v\u00e2rst\u0103\u00a0 timpurie dezvolt\u0103 un vocabular bogat \u015fi un grad de \u00een\u0163elegere ridicat (Raikes, Gayle, Brooks-Gunn, Raikes, Pan, LeMonda, Constantine, Banks Tarullo, &amp; Rodriguez, 2006).<\/li>\n<li>Contactul verbal timpuriu mam\u0103-copil \u00een situa\u0163ii de joc &#8211; Tomasello \u015fi Todd (1983, apud Schaffer, 2005) au \u00eenregistrat video perechi de mame \u015fi copiii lor \u00een situa\u0163ii de joc \u00eencep\u00e2nd de la prima aniversare \u015fi continu\u00e2nd de-a lungul a 6 luni. Copiii care au avut parte de aten\u0163ie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 cu mamele lor \u015fi-au dezvoltat un vocabular bogat, exprim\u00e2ndu-se verbal cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi interrela\u0163ion\u00e2nd verbal cu cei din jur f\u0103r\u0103 nici o problem\u0103.<\/li>\n<li>Responsivitatea mamei determin\u0103 progresul copiilor \u00een achizi\u0163ia limbajului. Astfel un studiu realizat \u00een 2001 ( Tamis-LeMonda, Bornstein, BaumWell, apud Schaffer, 2005) a ob\u0163inut diferi\u0163i indici ai responsivit\u0103\u0163ii maternale fa\u0163\u0103 de activit\u0103\u0163ile de joc al copilului. M\u0103sur\u0103rile fiind reluate \u00een cel de-al doilea an de via\u0163\u0103, s-a constatat c\u0103, cu c\u00e2t gradul de responsivitate era mai mare, cu at\u00e2t progresul copilului \u00een achizi\u0163ia limbajului era mai rapid.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Tot mai des \u00een ultimii ani se vehiculeaz\u0103 ipoteza conform c\u0103reia nu doar mama de\u0163ine\u00a0rol primordial \u00een dezvoltarea \u015fi formarea copilului ci \u015fi ta\u0163ii pot contribui \u00eentr-o egal\u0103 m\u0103sur\u0103 la \u00eengrijirea copilului. Un studiu recent reliefeaz\u0103 faptul c\u0103 \u201e<em>nu are sens ca societatea noastr\u0103 s\u0103 mai continue s\u0103 promoveze rolul primordial al mamei \u00een \u00eengrijirea copiilor p\u00e2n\u0103 la 3 ani<\/em>\u201d. \u00cen familiile \u00een care doar un p\u0103rinte lucreaz\u0103, decizia luat\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne acas\u0103 cu copilul nu-i r\u0103m\u00e2ne doar mamei. Mai mult, cuplurile, se specific\u0103 \u00een acela\u015fi articol, ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare mai multe op\u0163iuni printre care entuziasmul, talentul, tactica \u00een \u00eengrijirea copilului ar trebui s\u0103 fie primordiale. Stimularea limbajului prin cititul c\u0103r\u0163ilor \u015fi jocul timpuriu a copiilor crescu\u0163i at\u00e2t de mame c\u00e2t \u015fi de ta\u0163i aplic\u00e2nd acelea\u015fi strategii va influen\u0163a dezvoltarea superioar\u0103 a limbajului fa\u0163\u0103 de copiii crescu\u0163i doar de un singur p\u0103rinte fie tat\u0103, fie mam\u0103. Ace\u015fti copii vor dezvolta \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103\u00a0 competen\u0163e academice\u00a0 la un nivel mult mai ridicat\u00a0 dec\u00e2t\u00a0 copiii \u00eengriji\u0163i p\u00e2n\u0103 la 3 ani doar de un singur p\u0103rinte ( Brooks-Gunn, Martin, 2008).<\/p>\n<p>Consider\u0103m c\u0103 mamele\u00a0 care comunic\u0103 frecvent cu copilul, \u00eei citesc acestuia pove\u015fti sau c\u0103r\u0163i cu imagini\u00a0 \u015fi mai t\u00e2rziu \u00eencurajeaz\u0103 conversa\u0163iile cu acesta, influen\u0163eaz\u0103 dezvoltarea limbajului \u015fi exprim\u0103rii acestuia. Vocabularul unui copil de 2 ani depinde \u00een mod direct de timpul pe care mama sau alte persoane i l-au acordat pentru a-i vorbi.<\/p>\n<p>Limbajul constituie un mijloc important \u00een adaptarea copilului la mediul din gr\u0103dini\u0163\u0103.\u00a0 Impactul copilului cu colectivul nou format din copii de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103, cu educatoarea, implic\u0103 verbalizarea propriilor g\u00e2nduri, nevoi, \u00eentr-un cuv\u00e2nt comunicarea cu cei din jur, iar acest aspect dac\u0103 a fost exersat \u00een familie p\u00e2n\u0103 la 3 ani acomodarea \u015fi asimilarea la noul mediu va fi realizat\u0103 f\u0103r\u0103 a resim\u0163i starea de disconfort.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\nSchaffer, R.H. (2005). <em>Introducere \u00een psihologia copilului<\/em>. ASCR. Cluj-Napoca.<br \/>\nRaikes,H., Pan,A.,B., Luze,G.,Raikes,A.,H., Constantine,J.,Banks Tarullo,L., Rodriguez,E.,T. (2006). <em>Mother-Child Bookreading in Families: Correlates and Outcomes During the First Three Years of Life in Child Development<\/em>, July\/August 2006, Volume 77,Number 4.<br \/>\nDumitrana, M. (2000). <em>Copilul, familia \u015fi gr\u0103dini\u0163a<\/em>. Editura Compania. Bucure\u015fti.<br \/>\nHayes, N.,Orrell,S. (2007).<em> Introducere \u00een psihologie<\/em>. Editura Bic All. Bucure\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Articolul promoveaz\u0103 factorii sociali care influen\u0163eaz\u0103 dezvoltarea limbajului copilului de 3 ani, lu\u00e2nd \u00een considerare debutul acestuia la mediul din gr\u0103dini\u0163\u0103.\u00a0Sunt eviden\u0163iate o serie de studii \u015fi de cercet\u0103ri din domeniul psihologiei care promoveaz\u0103 importan\u0163a dezvolt\u0103rii \u015fi stimul\u0103rii limbajului \u00eenainte &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/influente-sociale-asupra-limbajului-copilului\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[431],"class_list":["post-4148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-viorica-pop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4148"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4179,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4148\/revisions\/4179"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}