\u00cen luna mai a anului 2015, \u00een Rom\u00e2nia, evaluarea competen\u0163elor de receptare a mesajului scris se realizeaz\u0103 deficitar, cu \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale principiului particularit\u0103\u0163ilor de v\u00e2rst\u0103: testul are \u015fase coli, \u00een care elevul mic trebuie s\u0103 navigheze permanent, cu prea multe desene \u015fi elemente grafice care \u00eel sperie \u015fi \u00eei distrag aten\u0163ia de la sarcin\u0103. Partea bun\u0103 const\u0103 \u00een folosirea codurilor \u015fi p\u0103strarea informa\u0163iilor de diagnoz\u0103 pentru evaluator.
\nArticolul prezint\u0103 comparativ exigen\u0163ele unei evalu\u0103ri moderne, inspirate de ultimele cercet\u0103ri \u00een domeniul psihopedagogiei, \u00een antitez\u0103 cu metehnele sistemului tradi\u0163ional de evaluare \u0219i \u00een dorin\u021ba de a inspira o schimbare.
\n<\/p>\n
Evaluarea este una dintre cele 3 activit\u0103\u0163i fundamentale ale procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt al\u0103turi de predare \u015fi \u00eenva\u0163are. Indiferent care este competen\u0163a pe care \u00ee\u015fi propune s\u0103 o evalueze, dasc\u0103lul rom\u00e2n de azi trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 modelul tradi\u0163ional- \u015fi o face destul de firav, inconsistent- al evalu\u0103rii ca act de putere sau ca mijloc de dominare a clasei de elevi. Ion T. Radu observ\u0103 c\u0103 \u201devaluarea\u00a0\u00a0 performan\u0163elor \u015fcolare este tot mai mult \u00een\u0163eleas\u0103 nu ca ac\u0163iune de control-sanc\u0163iune, limitat\u0103 la verificare \u015fi notare, ci ca proces ce se \u00eentrep\u0103trunde organic cu celelalte procese\u201dspecifice actului educa\u0163ional organizat<\/em>\u201d.<\/p>\n Secolul al XX-lea a fost decisiv pentru evolu\u0163ia evalu\u0103rii. Evaluarea diagnostic\u0103, formativ\u0103 \u015fi sumativ\u0103 s-au supus \u00een \u0163\u0103rile civilizate unor principii renascentiste care fixeaz\u0103 omul, educabilul, \u00een centrul procesului educa\u0163ional. Evaluarea azi trebuie s\u0103 fie nu un final de proces, nu un act paralel cu profilul personalit\u0103\u0163ii educabilului, ci \u201eun act care se integreaz\u0103 organic \u00een acela\u015fi proces de \u00eenv\u0103\u0163are, cre\u00e2nd rela\u0163ii interactive \u015fi circulare<\/em>\u201d (C.L. Oprea -Strategii didactice interactive, E.D.P., p.224). \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul modern trebuie s\u0103 dea elevului posibilitatea dezvolt\u0103rii metacognitive prin raportarea sa permanent\u0103 la propriile produc\u0163ii(autoevaluare) \u015fi a propriului proces de monitorizare critic\u0103 a muncii de \u00eenv\u0103\u0163are\/creare de produc\u0163ii noi(progres metacognitiv). Unul dintre itemii finali \u00een cadrul oric\u0103rui tip de prob\u0103 de evaluare formativ\u0103 sau sumativ\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een structura sa o consisten\u0163\u0103 reflexiv\u0103 metacognitiv\u0103, de autocon\u015ftientizare a demersului pentru educabil dar care ofer\u0103 dasc\u0103lului o informa\u0163ie diagnostic\u0103 permanent\u0103, pre\u0163ioas\u0103, despre acest aspect – al evolu\u0163iei metacognitive – unul deosebit de important dup\u0103 cercet\u0103rile lui Bordas Inmaculada din 2001. \u201dElevul s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul propriei form\u0103ri\u201d este un deziderat greu de realizat \u00eens\u0103 obligatoriu, \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 nu modern\u0103 – c\u0103dem poate \u00een capcana cuantific\u0103rii tehnologizate excesiv de itemii obiectivi – ci \u201erenascentist\u0103\u201d – cea care ofer\u0103 prin deschiderile ei noi funda\u0163ii puternice \u00een propria formare a educabilului \u015fi convingerea c\u0103 propria sa formare poate fi controlat\u0103 de el \u00eensu\u015fi prin autocunoa\u015ftere \u015fi autocon\u015ftientizare.<\/p>\n \u201eConstructivismul pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii metodele evaluative tradi\u0163ionale, uniforme,care \u015fi-au p\u0103strat credin\u0163a \u00een adev\u0103rurile absolute. Este recomandabil\u0103 o completare a evalu\u0103rilor prin autoobservare \u015fi observ\u0103ri externe, preferate fiind procedeele calitative<\/em>\u201d. (Horst Siebert, 2001, p.209).<\/p>\n Lipsa unor evalu\u0103ri inteligente (\u201egoal-free\u201d, iluminativ\u0103-dialogat\u0103 sau \u201eprin \u00eemputernicire\u201d) creeaz\u0103 rutin\u0103, conformism, \u015fi nu duce la dezvoltarea complet\u0103 a personalit\u0103\u0163ii.(C.L.Oprea) Cu alte cuvinte, rolul evalu\u0103rii trebuie s\u0103 fie de motivare, ameliorare, autocon\u015ftientizare, \u015fi nu de sanc\u0163ionare. Pentru \u015fcolarul mic, practicile tradi\u0163ionale (cu judecat\u0103 \u0219i cuantificare verbalizate zilnic \u00een fa\u0163a elevului) sunt devastatoare \u015fi au consecin\u0163e negative serioase \u00een evolu\u0163ia sa viitoare pe parcursul \u00eentregii vie\u0163i, nu doar a \u015fcolarit\u0103\u0163ii. Lipsa de maturitate a p\u0103rin\u0163ilor \u00een \u201egestionarea\u201d calificativelor situeaz\u0103 educabilul \u00eentr-o angoas\u0103 permanent\u0103 \u00eentre ultimul \u201ebine\u201d \u015fi viitorul posibil \u201ebine\u201d de la test, dac\u0103 sunt ignorate implica\u0163iile metacognitive. Lipsa preocup\u0103rilor pentru parcursul metacognitiv fac din practicile curente de evaluare ni\u015fte mijloace sigure de distrugere \u015fi deformare a imaginii de sine.<\/p>\n O strategie de evaluare eficient\u0103 va \u0163ine cont de to\u0163i factorii care concur\u0103 la procesul de formare – posibil\u0103 limb\u0103 matern\u0103 maghiar\u0103, context familial dificil, profil psihomotor sensibil, blocaje temporare-\u015fi va folosi evaluarea mai ales pentru a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 progresul evident\u00a0 rezultat din implicare, angajare plenar\u0103 \u00een sarcin\u0103. O strategie de evaluare eficient\u0103 va folosi mijloace de evaluare interactive \u015fi complexe ca portofoliul sau proiectul.<\/p>\n \u201eE\u015fecul \u00een \u00eendeplinirea unei sarcini nu trebuie s\u0103 antreneze e\u015fecul generalizat al celui care \u00eel sufer\u0103<\/em>\u201d (Monteil,1997), elevului trebuie s\u0103 i se recunoasc\u0103 dreptul la gre\u015feal\u0103, c\u0103ci gre\u015felile creative sunt foarte importante \u00een dezvoltarea sa cognitiv\u0103. Horst Siebert vorbe\u015fte despre \u201elauda gre\u015felii\u201d, cu inten\u0163ia ascuns\u0103 evident\u0103 de a o dep\u0103\u015fi. Modul \u00een care este \u015fi se simte evaluat elevul influen\u0163eaz\u0103 performan\u0163ele, reu\u015fita \u015fcolar\u0103, dar \u015fi fericirea lui pe perioada \u015fcolarit\u0103\u0163ii. Anii de \u015fcoal\u0103 pot s\u0103 fie ani de munc\u0103, de construc\u0163ie sau de groaz\u0103, cu stagn\u0103ri \u015fi blocaje, e\u015fecuri, chiar renun\u0163\u0103ri. \u201dConduitele rezultate dintr-o anumit\u0103 form\u0103 de organizare a rela\u0163iilor \u00een interiorul \u015fcolii-locul elevului bun \u015fi a celui slab-pot furniza o baz\u0103 comportamental\u0103 care constituie o mediere \u00eentre individ \u015fi obiectul susceptibil s\u0103 afecteze procesul de cunoa\u015ftere<\/em>\u201d (Monteil).<\/p>\n Cercet\u0103rile recente arat\u0103 c\u0103 modul de notare influen\u0163eaz\u0103 comportamentul cognitiv viitor, pentru sesiunile urm\u0103toare de \u00eenv\u0103\u0163are. Astfel, elevii eticheta\u0163i ca fiind \u201ebuni\u201d se mobilizeaz\u0103 \u015fi ob\u0163in rezultate superioare elevilor \u201eslabi\u201d. Diferen\u0163ele se estompeaz\u0103 dac\u0103 nu se anun\u0163\u0103 subiec\u0163ii c\u0103 se preg\u0103te\u015fte o sesiune de evaluare. Aceste cercet\u0103ri sunt foarte generoase pentru viitorul fiin\u0163ei umane \u00een devenire, pentru c\u0103 au demonstrat clar c\u0103 nu exist\u0103 elevi slabi. Gradul de automobilizare \u00een situa\u0163ia problem\u0103-prob\u0103 de evaluare, obstacol de dep\u0103\u015fit \u00een via\u0163\u0103-sunt dependente de imaginea de sine \u015fi de contextele imediate, familiare, \u00een care evolueaz\u0103 educabilul, ceea ce presupune din partea dasc\u0103lului strategii de cunoa\u015ftere a acestor detalii obiective \u015fi subiective iar pe baza lor conceperea strategiilor de predare-raportare metacognitiv\u0103. Jurnalul reflexiv, itemii subiectivi, exerci\u0163iile de dezvoltare a inteligen\u0163ei emo\u0163ionale, tehnicile de medita\u0163ie duc la progres metacognitiv \u015fi la progres \u00een formarea educabilului. Este obligatorie monitorizarea imaginii de sine a acestuia.<\/p>\n C.L. Oprea vorbe\u015fte despre un sistem eficient de evaluare care \u201easigur\u0103 un flux continuu de informa\u0163ii, \u00eenl\u0103tur\u0103 barierele \u00een comunicare, trebuie s\u0103 fie flexibil, ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i de optimizare a procesului<\/em>\u201d. \u201dAccentul se mut\u0103 de pe m\u0103surarea produselor pe constatarea efectelor ac\u0163iunilor valorizatoare \u015fi pe stimularea capacit\u0103\u0163ii de autoevaluare<\/em>\u201d, iar \u201eevaluarea de judecare a performan\u0163elor va ceda locul evalu\u0103rii de dezvoltare, a evalu\u0103rii centrate pe efecte – \u201egoal-free\u201d(care urm\u0103re\u015fte schimb\u0103rile observabile \u00een educabil). Managementul centrat pe control este \u00eenlocuit de management centrat pe \u201eangajament implicativ<\/em>\u201d (Oprea), \u00een timp ce accentul strategic se mut\u0103 de la sanc\u0163ionare la dezvoltare.\u00a0Evaluarea clasic\u0103 ar trebui \u00eenlocuit\u0103 cu cea dialogat\u0103, care implic\u0103 autoevaluare, deci autocon\u015ftientizare \u015fi automonitorizare.\u00a0<\/span><\/p>\n Bibliografie:\u00a0<\/strong><\/em> \u00cen luna mai a anului 2015, \u00een Rom\u00e2nia, evaluarea competen\u0163elor de receptare a mesajului scris se realizeaz\u0103 deficitar, cu \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale principiului particularit\u0103\u0163ilor de v\u00e2rst\u0103: testul are \u015fase coli, \u00een care elevul mic trebuie s\u0103 navigheze permanent, cu prea multe … Cite\u0219te continuarea
\nSiebert, Horst (2001). Pedagogie constructivista. Ia\u0219i: Editura Institutul European.
\nOprea, Crengu\u0163a L\u0103cr\u0103mioara (2009). Strategii didactice interactive. Bucure\u0219ti: EDP.
\nCampbell, Ross (2001). Educa\u0163ia prin iubire. Bucure\u0219ti: Editura Curtea Veche.
\nGardner, Howard (2001). Frames of Mind. Basic Books.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"