Managementul educa\u0163ional a dob\u00e2ndit un rol tot mai important \u00een cadrul paradigmei educa\u0163ionale actuale deoarece actorii de pe scena educa\u0163ional\u0103 au roluri bine determinate \u015fi la fel de importante. Problema este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este un domeniu prioritar al vie\u0163ii sociale fiind o \u00eentreprindere de lung\u0103 durat\u0103 de care depinde formarea factorului uman al na\u0163iunii.
\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dobrogean este unul cu un specific bine definit, Dobrogea este un mozaic etnic reflectat \u015fi \u00een structura clasei care poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u015fcoli din toate zonele, urban\u0103 \u015fi rural\u0103 deopotriv\u0103. Cu at\u00e2t mai mult, succesul managerului clasei multietnice, \u015fi al \u015fcolii \u00een care exist\u0103 asemenea clase, \u0163ine de abilit\u0103\u0163i specifice ale acestuia dar \u015fi de caracteristicile specifice ale acestui tip de colectiv de elevi.
\n<\/p>\n
Termenul de management educa\u0163ional apar\u0163ine domeniului mai larg al \u015ftiin\u0163elor socio-umane din aceea\u015fi familie cu pedagogia dar individualizate prin obiectul lor de studiu: economie, sociologie, psihologie, politologie. Managementul educa\u0163ional cunoa\u015fte, integreaz\u0103 \u015fi adapteaz\u0103 date preluate de la \u015ftiin\u0163ele conexe socio-umane astfel:<\/p>\n
\u00cen final, managementul educa\u0163ional const\u0103 \u00een arta managerului educa\u0163ional de a folosi idei (obiective educa\u0163ionale, programe analitice, strategii didactice), rela\u0163ii (determinate de structura organizatoric\u0103, leg\u0103turi \u00eentre elemente \u015fi ac\u0163iuni, sarcini, echilibrul autoritate\/ libertate, centralizare\/ descentralizare), oameni (formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare) \u015fi resurse (precizare, diversificare, preocupare, adaptare, integrare).<\/p>\n
Speciali\u015ftii au identificat trei niveluri la care se manifest\u0103 managementul educa\u0163ional:<\/p>\n
\u00cen literatura de specialitate, sunt men\u0163ionate o serie de tipuri de manageri educa\u0163ionali:<\/p>\n
Profesorul trebuie s\u0103 exercite o serie de func\u0163ii manageriale\u00a0 care constau \u00een: \u00cen ceea ce prive\u015fte managementul claselor cu specific multietnic, caracteristice multor \u015fcoli din spa\u0163iul dobrogean, trebuie surmontate, pe l\u00e2ng\u0103 diferen\u0163ele de v\u00e2rst\u0103, de abilit\u0103\u0163i sau de sex \u00eentre elevi, \u015fi acelea care \u0163in de mediul cultural. Diferen\u0163ele culturale se refer\u0103 mai pu\u0163in la subculturile generate de mediile socio-economice diferite din care provin elevii, \u015fi mai mult la valorile culturale proprii grupului etnic sau religios al elevului. Aceste diferen\u0163e pot fi importante \u015fi constau \u00een:<\/p>\n Aceste diferen\u0163e pot genera un c\u00e2mp de tensiuni greu de aplanat dac\u0103 profesorul le ignor\u0103 sau nu este capabil s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103. De aici rezult\u0103 necesitatea studierii culturii (v\u0103zut\u0103 ca mod de via\u0163\u0103 propriu unei familii \u00een cadrul mai larg al unei comunit\u0103\u0163i) deoarece familia constituie cadrul ini\u0163ial al socializ\u0103rii primare a copilului \u015fi majoritatea valorilor \u015fi percep\u0163iilor sociale fundamentale se formeaz\u0103 \u00een acest context. Dac\u0103 profesorul cunoa\u015fte structura \u015fi valorile familiei elevului din clasa multietnic\u0103, el poate anticipa \u015fi interpreta \u00een mod adecvat comportamentul \u015fi atitudinile elevului, ale familiei sale \u00een contexte particulare.<\/p>\n Clasa de elevi este un grup social foarte important pentru orice copil deoarece are o existen\u0163\u0103 \u00een timp destul de mare \u015fi o mare influen\u0163\u0103 asupra membrilor s\u0103i. Ea este un grup social tipic (definit \u00een sociologie drept anasamblu de indivizi \u00eentre care exist\u0103 rela\u0163ii bine definite \u015fi \u00een care fiecare individ are con\u015ftin\u0163a apartenen\u0163ei la grup). Tipologic, face parte din categoria grupurilor de munc\u0103, are un num\u0103r limitat de membri, egali \u00eentre ei \u015fi un animator (profesorul). Membrii s\u0103i au interese comune \u015fi urm\u0103resc realizarea unor scopuri specifice, bine delimitate. Activitatea grupului se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 o serie de norme, de acte reglementate oficial.<\/p>\n Clasa de elevi are o serie de func\u0163ii, cea mai important\u0103 este aceea de integrare social\u0103. Coeziunea grupului reprezint\u0103 integrarea membrilor \u00eentr-o unitate func\u0163ional\u0103 \u015fi este expresia capacit\u0103\u0163ii de a stabili leg\u0103turi c\u00e2t mai str\u00e2nse \u00eentre ace\u015ftia. Acestea pot fi aplicate cu succes \u00een managementul clasei multietnice deoarece ea este un grup care are nevoie de ac\u0163iuni sus\u0163inute de ob\u0163inere \u015fi de consolidare a coeziunii. Astfel, activitatea prin care elevii sunt ruga\u0163i s\u0103 deseneze un blazon care s\u0103 cuprind\u0103 tradi\u0163ii \u015fi istorie a familiei \u015fi etniei ajut\u0103 la cunoa\u015fterea istoriei grupului din care fac parte dar \u015fi la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea acestor cuno\u015ftin\u0163e colegilor de clas\u0103, rom\u00e2ni sau din alte grupuri etnice.<\/p>\n O modalitate de \u00eent\u0103rire a coeziunii grupului este proiectul educativ realizat la nivel individual. Utilitatea sa const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 leg\u0103tura dintre om \u015fi natur\u0103, \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite la diferite discipline \u015fi lumea exterioar\u0103. Metoda d\u0103 posibilitatea elevilor de a se implica \u015fi organiza prin investiga\u0163ie individual\u0103 \u015fi de grup, autoconduc\u00e2ndu-\u015fi procesul de educa\u0163ie, \u00eel pune \u00een contact cu comunitatea \u015fi le creeaz\u0103 oportunitatea de a-\u015fi sus\u0163ine public opiniile. Datorit\u0103 implic\u0103rii directe, elevii se simt cercet\u0103tori ai realit\u0103\u0163ii. Ei se simt responsabiliza\u0163i, se implic\u0103 cu pl\u0103cere \u015fi, ca urmare a explica\u0163iilor \u015fi sfaturilor date, \u00een\u0163eleg semnifica\u0163ia unor norme, opteaz\u0103 pentru ele \u015fi doresc s\u0103 se conduc\u0103 dup\u0103 acestea \u00een ac\u0163iunile lor.<\/p>\n Spectacolele \u015fi serb\u0103rile sunt \u015fi ele o modalitate eficient\u0103 at\u00e2t de realizare a intercunoa\u015fterii la nivelul clasei c\u00e2t \u015fi de sporire a coeziunii ca grup a acesteia. Se pot organiza serb\u0103ri \u00een care s\u0103 se ilustreze costume, c\u00e2ntece \u015fi dansuri tradi\u0163ionale ale fiec\u0103rei etnii sau pot fi organizate activit\u0103\u0163i \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii care s\u0103 ilustreze aceste tradi\u0163ii (\u00een \u015fcolile dobrogene \u015fi nu numai se organizeaz\u0103 adesea concursuri sau expozi\u0163ii culinare, fiecare etnie vine cu preparate tradi\u0163ionale care sunt astfel cunoscute de ceilal\u0163i elevi).<\/p>\n Principiile educa\u0163iei interculturale sunt puse \u00een practic\u0103 prin intermediul cadrului didactic dar \u015fi de c\u0103tre elevi este crucial dar definirea acestuia depinde de tipul de pedagogie asumat\u0103 de c\u0103tre cadrul didactic. Pedagogiile tradi\u0163ionale impun atitudinea profesorului atot\u015ftiutor, situat deasupra elevului. Acesta din urm\u0103 r\u0103m\u00e2ne cantonat \u00een rolul pasiv de receptor al unor cuno\u015ftin\u0163e ce nu pot fi trecute sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Acest tip de interac\u0163iune profesor \u2013 elev se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu prec\u0103dere \u00een cazul pedagogiei tradi\u0163ionale a transmisiei.<\/p>\n Anca Nedelcu consider\u0103 c\u0103 tipul de pedagogie care se potrive\u015fte obiectivelor \u015fi principiilor educa\u0163iei interculturale este pedagogia constructivist\u0103. Aceasta combin\u0103 dimensiunea cognitiv\u0103 a actului de \u00eenv\u0103\u0163are cu cea care \u00eencurajeaz\u0103 ac\u0163iunea, pe scala cresc\u0103toare a celor patru obiective ale educa\u0163iei interculturale. De asemenea, premisa pedagogiei constructiviste, conform c\u0103reia nu exist\u0103 adev\u0103ruri absolute, este \u015fi unul din principiile de baz\u0103 ale educa\u0163iei interculturale, ceea ce faciliteaz\u0103 utilizarea acestui tip de pedagogie \u00een punerea \u00een practic\u0103 a educa\u0163iei interculturale.<\/p>\n \u00cen cadrul pedagogiei constructiviste, profesorul este mai degrab\u0103 un \u201efacilitator\u201dal \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, un \u201emediator cultural\u201d, un \u201emoderator al dialogurilor\u201d. Acest rol ne duce cu g\u00e2ndul la maieutica socratic\u0103, metod\u0103 pedagogic\u0103 prin care elevul este condus c\u0103tre obiectul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin propria reflec\u0163ie, cu ajutorul dialogului \u015fi al comunic\u0103rii. Pedagogia constructivist\u0103 modeleaz\u0103 sarcinile profesorului, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 nu mai constituie sursa principal\u0103 de informa\u0163ie, ci doar una din resursele pe care elevii le pot utiliza \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, s\u0103 stimuleze dialogul \u00eentre elevi, s\u0103 \u00eencurajeze autonomia elevului \u00een sensul \u00eemputernicirii acestuia \u015fi pentru a-i dezvolta abilit\u0103\u0163ile de g\u00e2ndire critic\u0103 .<\/p>\n \u00cen cadrul acestui demers nu trebuie omis partenerul, al doilea membru al rela\u0163iei, elevul. Pentru a putea lua parte \u00een mod eficient la activit\u0103\u0163ile din cadrul educa\u0163iei interculturale, elevul trebuie s\u0103 se simt\u0103 valorizat \u00een propria sa identitate cultural\u0103, etnic\u0103 \u015fi religioas\u0103.<\/p>\n Este evident c\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care acesta este supus unor atitudini discriminatorii, reac\u0163ia sa la reflec\u0163ia asupra propriei culturi poate da rezultate adverse, din cauza complexelor de inferioritate internalizate sub ac\u0163iunea discrimin\u0103rii suferite .<\/p>\n Succesul procesului de management intervine la toate nivelurile amintite \u015fi \u0163ine, pe l\u00e2ng\u0103 al\u0163i factori precum actorii implica\u0163i \u00een proces (elevi, p\u0103rin\u0163i, alti profesori) de calitatea managerului educa\u0163ional, de modul \u00een care acesta \u015ftie s\u0103 gestioneze resursele, s\u0103 organizeze \u015fi s\u0103 conduc\u0103 organiza\u0163ia (deoarece orice colectiv, indiferent de num\u0103rul membrilor este o organiza\u0163ie) \u015fi s\u0103 propun\u0103 strategii de realizare a obiectivelor pe care \u015fi le-a propus. Dac\u0103 managerul aplic\u0103 aceste principii \u015fi strategii specifice va ob\u0163ine succesul \u00een demersul s\u0103u instructiv-educativ.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Managementul educa\u0163ional a dob\u00e2ndit un rol tot mai important \u00een cadrul paradigmei educa\u0163ionale actuale deoarece actorii de pe scena educa\u0163ional\u0103 au roluri bine determinate \u015fi la fel de importante. Problema este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este un … Cite\u0219te continuarea
\na<\/strong>. Planificarea activit\u0103\u0163ilor de tip instructiv \u015fi educativ prin care creeaz\u0103 sarcini \u015fi obiective pe diferite niveluri \u015fi determin\u0103 structurarea con\u0163inuturilor esen\u0163iale precum \u015fi realizarea orarului grupei.
\nb<\/strong>. Organizarea activit\u0103\u0163ilor grupei \u00een care determin\u0103 programul de munc\u0103 instructiv-educativ \u015fi creeaz\u0103 structurile \u015fi tipurile de organizare. Educatorul are sarcina de a constitui \u015fi determina climatul psiho-pedagogic .
\nc<\/strong>. Comunicarea realiz\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice, seturilor axiologice sub forma mesajelor \u015fi stabile\u015fte canalele de comunicare \u015fi repertoriile comune. Activitatea educativ\u0103 necesit\u0103 un dialog continuu \u015fi const\u0103 \u00een arta formul\u0103rii \u00eentreb\u0103rilor dar \u015fi \u00een libertatea acordat\u0103 elevilor \u00een structurarea r\u0103spunsurilor. Dialogul educabil-profesor necesit\u0103 un climat educa\u0163ional stabil, deschis \u015fi constructiv.
\nd<\/strong>. Conducerea activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate \u00een clas\u0103 prin care dirijeaz\u0103 procesul asimil\u0103rii dar \u015fi al form\u0103rii educabililor prin desf\u0103\u015furarea procesului educa\u0163ional.
\ne<\/strong>. Coordonarea proceselor instructiv-educative ale grupei \u00een ansamblul lor, urm\u0103re\u015fte realizarea permanent\u0103 a sincroniz\u0103rii dintre obiectivele individuale \u015fi cele comune.
\nf<\/strong>. \u00cendrumarea educabililor pe calea cunoa\u015fterii prin analize adaptate situa\u0163iei, prin sfaturi \u015fi recomand\u0103ri care s\u0103 men\u0163in\u0103 comportamentele \u015fi reac\u0163iile lor.
\ng<\/strong>. Consilierea celor educa\u0163i \u00een activit\u0103\u0163ile \u015fcolare \u015fi \u00een cele extra\u015fcolare prin sfaturi, prin ajutorare \u015fi prin orientare cultural\u0103 \u015fi axiologic\u0103.
\nh<\/strong>. Motivarea activit\u0103\u0163ii prin aprecieri pozitive sau negative utiliz\u00e2nd aprecieri verbale \u015fi limbajul nonverbal \u00een scopul dezvolt\u0103rii comportamentelor pozitive.
\ni<\/strong>. Controlul celor educa\u0163i \u00een scopul cunoa\u015fterii stadiului \u00een care se afl\u0103 activitatea de realizare a obiectivelor precum \u015fi nivelele de performan\u0163\u0103 ale acestora. Este o func\u0163ie cu rol regulator \u015fi de modificare a activit\u0103\u0163ii \u015fi atitudinii educabililor.
\nj<\/strong>. Evaluarea const\u0103 \u00een m\u0103surarea atingerii scopurilor \u015fi obiectivelor dintr-o etap\u0103 prin folosirea instrumentelor de evaluare sumativ\u0103, prin prelucr\u0103ri statistice ale datelor recoltate \u015fi prin elaborarea sintezei aoprecierilor finale.<\/p>\n\n
\nPedagogia modern\u0103 a identificat o serie de activit\u0103\u0163i care faciliteaz\u0103 intercunoa\u015fterea \u015fi \u00eent\u0103rirea coeziunii grupului:<\/p>\n\n
\nBarbu L., Managementul calit\u0103\u0163ii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, Editura Sf. Ierarh Nicolae, Bucure\u015fti, 2010.
\nExperien\u0163ele didactice \u015fi psihopedagogice de succes. Simpozion interna\u0163ional, Edi\u0163ia a II-a, s. n., Poarta Alb\u0103, 2011.
\nGhergu\u0163, Alois, Management general \u015fi strategic \u00een educa\u0163ie: Ghid practic, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2007.
\nInstitutul Intercultural Timi\u015foara, Educa\u0163ie intercultural\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163i multietnice, s. n., Timi\u015foara, 2002.
\nIucu, Romi\u0163\u0103 B., Managementul \u015fi gestiunea clasei de elevi: Fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2000.
\nNedelcu, Anca, Fundamentele educa\u0163iei interculturale, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2008.
\nStan, Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2003.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"