Desenele timpurii ale copiilor nu arat\u0103 nici b\u0103nuita conformitate fa\u0163\u0103 de aspectul realist \u015fi nici proiec\u0163iile spa\u0163iale la care ne-am a\u015ftepta. Care este explica\u0163ia? De ce deseneaz\u0103 a\u015fa?
\nEste oare suficient s\u0103 expunem, s\u0103 apreciem, s\u0103 ierarhiz\u0103m lucr\u0103rile care sunt mai bune?
\nToate sunt bune!
\nDar ne punem oare \u00eentrebarea – Ce ne spun copiii despre ei \u00een desenele realizate? \u00cencerc\u0103m oare s\u0103 p\u0103trundem astfel \u00een lumea copilului, s\u0103 decifr\u0103m semnifica\u0163ia psihologic\u0103, social\u0103 \u015fi moral\u0103 pe care ele o de\u0163in? Este de ajuns ca v\u0103z\u00e2nd aceste lucr\u0103ri s\u0103 ne m\u0103rginim la aprecierea liniilor trasate, a culorilor folosite, a corectitudinii formelor redate? Oare nu putem vedea copilul viu, a\u015fa cum este sau nu integrat \u00een familia sa, satisf\u0103cut sau nu \u00een ceea ce prive\u015fte nevoile sale fundamentale? Credem oare c\u0103 prin vizitele \u00een familie vom putea afla mai mult dec\u00e2t ceea ce ne spun \u00een mod elocvent lucr\u0103rile copiilor?
\n<\/p>\n
Desenele copilului sunt o oglind\u0103 fidel\u0103 a sufletului, foaia de h\u00e2rtie este un ecran pe care copilul \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 personalitatea. Desenul copilului nu e un capriciu, un lucru f\u0103cut din plictiseal\u0103, ci viziunea lui asupra lumii. To\u0163i copii deseneaz\u0103 spontan, dintr-o pornire fireasc\u0103. Prin aceste desene copilul \u00ee\u015fi spune p\u0103rerea despre lumea \u00eenconjur\u0103toare, despre felul cum vede obiectele, fiin\u0163ele, \u00ee\u015fi exteriorizeaz\u0103 sentimentele \u015fi ideile potrivit gradului de inteligen\u0163\u0103, oglindesc nivelul de cuno\u015ftin\u0163e, priceperi \u015fi deprinderi. Este o form\u0103 de reflectare afectiv\u0103 \u015fi individual\u0103 total\u0103.<\/p>\n
Educa\u0163ia estetic\u0103 este un factor care influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod deosebit conturarea personalit\u0103\u0163ii umane, contribuind prin formele sale specifice la dezvoltarea receptivit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de actul de cultur\u0103, la formarea \u015fi cultivarea gustului fa\u0163\u0103 de frumos \u015fi fa\u0163\u0103 de adev\u0103r, realiz\u00e2nd \u00een acelasi timp completarea culturii generale a copilului.<\/span><\/p>\n De aceea vom g\u0103si diferen\u0163e \u00eensemnate \u00eentre atitudinile \u015fi produc\u0163iile copiilor occidentali \u015fi cele ale eschimo\u015filor, \u00eentre cele ale copiilor \u00eengriji\u0163i \u015fi a celor neglija\u0163i dar \u015fi atunci va fi util s\u0103 subliniem unele caracteristici.<\/p>\n Formele de reprezentare vizual\u0103 ne solicit\u0103 aten\u0163ia nu numai pentru c\u0103 sunt de un v\u0103dit interes educa\u0163ional, dar \u015fi pentru c\u0103 toate tr\u0103s\u0103turile fundamentale care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een moduri rafinate, complicate \u015fi modificate \u00een arta matur\u0103 se v\u0103desc cu o limpezime elementar\u0103 \u00een imaginile create de copii. Desenele timpurii ale copiilor nu arat\u0103 nici b\u0103nuita conformitate fa\u0163\u0103 de aspectul realist \u015fi nici proiec\u0163iile spa\u0163iale la care ne-am a\u015ftepta. Care este explica\u0163ia? Al\u0163i teoreticieni au sus\u0163inut teoria privind trasarea liniilor drepte, a cercurilor sau ovalelor de c\u0103tre copii deoarece aceste forme sunt mai u\u015for de desenat. Este adev\u0103rat, dar nu se spune ce proces mintal \u00eei face pe copii s\u0103 identifice obiecte cu figuri geometrice. Cea mai veche \u015fi chiar \u015fi acum cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 explica\u0163ie a desenelor f\u0103cute de copii este aceea c\u0103 \u00eentruc\u00e2t copiii nu reprezint\u0103 ceea ce se presupune c\u0103 v\u0103d, trebuie s\u0103 intervin\u0103 aici o alt\u0103 activitate mintal\u0103 dec\u00e2t percep\u0163ia. \u00cen\u00a0 general, nu doar \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, abstractizarea \u015fi intelectualismul sunt dominante. Omul modern, f\u0103r\u0103 a-\u015fi\u00a0 da seama, tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o idolatrie con\u015ftient\u0103 sau nu a abstrac\u0163iei, a formulei, a tehnologiei. \u00cei lipse\u015fte din ce \u00een ce mai mult capacitatea unei abord\u0103ri mai ample sau de a include tr\u0103irile estetice \u015fi g\u00e2ndurile nemecaniciste. Copiii tr\u0103iesc \u00een acest mediu \u015fi sunt modela\u0163i de influen\u0163a lor. De aici tendin\u0163a c\u0103tre o atrofiere a personalit\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103tre o m\u0103rginire a felului de a g\u00e2ndi.<\/p>\n La expozi\u0163ii, serb\u0103ri \u015fi alte ocazii, rezultatele muncii sunt ar\u0103tate unui public mai mare, copilul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 critice dar totodat\u0103 s\u0103 aud\u0103 critici cu privire la ceea ce el a produs. Dar ne punem oare \u00eentrebarea – Ce ne spun copiii despre ei \u00een desenele realizate? \u00cencerc\u0103m oare s\u0103 p\u0103trundem astfel \u00een lumea copilului, s\u0103 decifr\u0103m semnifica\u0163ia psihologic\u0103, social\u0103 \u015fi moral\u0103 pe care ele o de\u0163in? Este de ajuns ca v\u0103z\u00e2nd aceste lucr\u0103ri s\u0103 ne m\u0103rginim la aprecierea liniilor trasate, a culorilor folosite, a corectitudinii formelor redate? Oare nu putem vedea copilul viu, a\u015fa cum este sau nu integrat \u00een familia sa, satisf\u0103cut sau nu \u00een ceea ce prive\u015fte nevoile sale fundamentale? Credem oare c\u0103 prin vizitele \u00een familie vom putea afla mai mult dec\u00e2t ceea ce ne spun \u00een mod elocvent lucr\u0103rile copiilor?<\/p>\n \u00cen zadar vom pune tot felul de \u00eentreb\u0103ri p\u0103rin\u0163ilor, deoarece tot nu vom afla de la ei care este \u00een mintea copilului imaginea propriei familii. Dar acest lucru \u00eel putem \u201dciti\u201d din lucr\u0103rile lor, desigur, numai cu condi\u0163ia s\u0103 \u00eencerc\u0103m.<\/p>\n Desenele copiilor normali, la care inteligen\u0163a se dezvolt\u0103 \u00een mod firesc, trece prin mai multe faze care succed \u00eentr-o ordine marc\u00e2nd fiecare evolu\u0163ia copilului la un moment dat. Fiecare faz\u0103 are propria ei motivare, propriile ei capacit\u0103\u0163i de expresie, propria ei frumuse\u0163e. Aceste faze trebuie parcurse f\u0103r\u0103 pripeal\u0103. \u201dUn artist nu sare peste trepte<\/em>, spunea Jean Cocteau, dac\u0103 o face \u00ee\u015fi irose\u015fte timpul, c\u0103ci va trebui s\u0103 le urce din nou mai t\u00e2rziu.<\/em>\u201d<\/span><\/p>\n Imagina\u0163ia joac\u0103 un rol foarte important \u00een crea\u0163iile plastice. Imagina\u0163ia creatoare creaz\u0103 copilului posibilitatea s\u0103 se oglindeasc\u0103 \u00een lume nu numai ca spectator. Momentele de creativitate incit\u0103 resursele multilaterale ale personalit\u0103\u0163ii. \u0218colarul mic este \u00eenc\u00e2ntat de produsele fanteziei sale, chiar dac\u0103 acestea sunt doar par\u0163ial reu\u015fite. Tenta\u0163ia crea\u0163iei este foarte mare \u015fi permite copilului noi \u015fi noi c\u0103ut\u0103ri.<\/p>\n Dac\u0103, de pild\u0103, cunoa\u015fterea se realizeaz\u0103 a\u015fa cum sus\u0163in cei mai mul\u0163i dintre psihologii experimentali\u015fti, \u00een propor\u0163ie de circa 80% \u00een primii 8-10 ani fa\u0163\u0103 de tot ceea ce se acumuleaz\u0103 \u00een tot restul vie\u0163ii, avea dreptate Albert Einstein c\u00e2nd afirma c\u0103 din multe motive, inclusiv din cele ale eficien\u0163ei sociale, \u201dimagina\u0163ia creatoare este mai important\u0103 dec\u00e2t suma cuno\u015ftin\u0163elor acumulate<\/em>\u201d.<\/p>\n Si cum putem stimula aceast\u0103 imagina\u0163ie creatoare ? C\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 trag\u0103 o linie? c\u0103 picteaz\u0103 cerul verde \u015fi iarba albastr\u0103? Nu trebuie s\u0103 fim victime ale unei educa\u0163ii estetice rigide. C\u0103 teama de a nu deforma, de a nu dep\u0103\u015fi un contur, de a nu folosi culorile da ap\u0103 pentru c\u0103 ne murd\u0103ream, multora le-a trunchiat\u00a0 sufletul, le-a \u00eenchistat g\u00e2ndirea plastic\u0103 creativ\u0103. De mult\u0103 vreme c\u0103utam un argument \u00eempotriva unor \u00eendrum\u0103ri didactice de genul: Apa verde? apa e albastr\u0103, iarba e verde, de ce n-au ro\u0163ile spi\u0163e? Dac\u0103 deseneaz\u0103 c\u0103su\u0163a c\u00e2t un purice \u015fi pisica de 10 ori mai mare, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au sim\u0163ul m\u0103surii, la v\u00e2rsta lor nu se pun acelea\u015fi probleme ca la v\u00e2rsta noastr\u0103. Ei apreciz\u0103 cu alte raporturi, de natur\u0103 afectiv\u0103 mai ales, se exprim\u0103 dup\u0103 alte legi dec\u00e2t cele ale \u015ftiin\u0163ei, repet\u0103 ce le place, deseneaz\u0103 mai mare ceea ce au \u00eendr\u0103git.<\/p>\n \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul se va \u00eentreba\u00a0 dac\u0103 este bine s\u0103-\u015fi lase elevii singuri \u00een grija propriului discern\u0103m\u00e2nt. Nu este arta oare una din acele deprinderi pe care trebuie s\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163\u0103m singuri? Orice interven\u0163ie nepotrivit\u0103 poate tulbura judecata elevilor sau \u00eei poate lipsi de o descoperire pe care ar fi f\u0103cut-o cu mai mult folos ei \u00een\u015fi\u015fi. Si totu\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul poate face mult – el trebuie s\u0103 urmeze calea de mijloc, s\u0103 predea totul \u015fi s\u0103 nu predea nimic. \u00centreaga instruc\u0163ie trebuie \u00eentemeiat\u0103 pe con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 concep\u0163ia vizual\u0103 a elevilor evolueaz\u0103 dup\u0103 principii proprii \u015fi c\u0103 interven\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de ceea ce reclam\u0103\u00a0 procesul individual de cre\u015ftere \u00een diferite momente. Totu\u015fi, nu putem spera s\u0103 cultiv\u0103m sim\u0163ul formei vizuale \u00eentr-o por\u0163iune a planului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dac\u0103 acest sim\u0163 este neglijat sau prost folosit \u00een alta.<\/p>\n \u201dA \u00eencerca s\u0103 creem o insul\u0103 de educa\u0163ie \u00eentr-un ocean de ignoran\u0163\u0103 este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o autoam\u0103gire<\/em>\u201d, spunea Rudolph Arnhein. Bibliografie:<\/strong><\/em> Desenele timpurii ale copiilor nu arat\u0103 nici b\u0103nuita conformitate fa\u0163\u0103 de aspectul realist \u015fi nici proiec\u0163iile spa\u0163iale la care ne-am a\u015ftepta. Care este explica\u0163ia? De ce deseneaz\u0103 a\u015fa? Este oare suficient s\u0103 expunem, s\u0103 apreciem, s\u0103 ierarhiz\u0103m lucr\u0103rile care sunt … Cite\u0219te continuarea
\nPicturile \u015fi sculpturile din orice stil au propriet\u0103\u0163i ce nu pot fi explicate ca simple modific\u0103ri ale materiei prime perceptuale receptate prin sim\u0163uri.<\/p>\n
\nS-a sugerat c\u0103 din punct de vedere tehnic copilul este incapabil s\u0103 reproduc\u0103 ceea ce percepe. A\u015fa cum ei nu pot lovi centrul \u0163intei, pentru c\u0103 le lipse\u015fte concentrarea privirii \u015fi siguran\u0163a m\u00e2inii ce caracterizeaz\u0103 \u0163inta\u015ful adult, tot astfel ochii \u015fi m\u00e2inile lor nu au deprinderea de a realiza linii corespunz\u0103toare cu creionul sau cu penelul. Este deci adev\u0103rat c\u0103 desenele copiilor v\u0103desc o st\u0103p\u00e2nire incomplet\u0103 a activit\u0103\u0163ii motorii \u015fi c\u0103 liniile lor urmeaz\u0103 cursuri neregulate, dar cel mai adesea liniile sunt trase destul de precis pentru a indica ce reprezint\u0103 desenul, mai ales pentru privitorul care poate compara desene de acela\u015fi fel. Deci nu lipsa de \u00eendem\u00e2nare motorie se g\u0103se\u015fte \u00een explica\u0163ia aceasta.<\/p>\n
\nNu se poate invoca nici lipsa de interes sau neglijen\u0163a observa\u0163iei. Copii observ\u0103 cu o perspicacitate ce d\u0103 de ru\u015fine numero\u015fi adul\u0163i \u015fi nimeni din cei care au v\u0103zut concentra\u0163ia intens\u0103 cu care copii lucreaz\u0103 nu vor accepta o explica\u0163ie bazat\u0103 pe neglijen\u0163\u0103 sau indiferen\u0163\u0103.<\/p>\n
\nCopiii deseneaz\u0103 generalit\u0103\u0163i, dar asta nu explic\u0103 totul. Ne\u00eendoielnic copiii v\u0103d mult mai multe dec\u0103t ceea ce deseneaz\u0103. Felul\u00a0 cum se prezint\u0103 o imagine depinde de criteriile desenatorului \u015fi de scopul desenului. Chiar \u015fi \u00een practica noastr\u0103, un simplu cerc sau un punct exprim\u0103 uneori mult mai mult dec\u00e2t imaginea detaliat\u0103.<\/p>\n
\nEste oare suficient s\u0103 expunem, s\u0103 apreciem, s\u0103 ierarhiz\u0103m lucr\u0103rile care sunt mai bune?
\nToate sunt bune!<\/p>\n
\nRenun\u0163\u00e2nd la dogme. Nu pun\u00e2ndu-i s\u0103 redea exact obiectele reale, ci \u00eendrum\u00e2ndu-i s\u0103 descopere, nu imit\u00e2nd natura \u201ddin afar\u0103\u201d, ci scormonind structurile, sensurile, calit\u0103\u0163ile expresive ale acesteia \u015fi mai ales a celei interioare proprii.<\/p>\n
\nCopiilor ar trebui s\u0103 le spunem: \u201dJuca\u0163i-v\u0103, copii, cu culorile, liber, f\u0103r\u0103 nici o grij\u0103! C\u00e2t mai sunte\u0163i copii!\u2019\u2019<\/p>\n
\nAm descoperit argumentul c\u0103utat \u00een cartea sculptori\u0163ei Athene T. Spear, o exeget\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u015fi (\u201dP\u0103s\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi\u201d,\u00a0 Editura Meridiane, Bucure\u015fti,1978). Argumentul apar\u0163ine genialului nostru maestru: \u201dC\u00e2nd vezi un pe\u015fte nu te g\u00e2nde\u015fti la solzi, nu-i a\u015fa? Te g\u00e2nde\u015fti la iu\u0163imea lui, la trupul lui plutind \u015fi str\u0103lucind, v\u0103zut prin ap\u0103\u2026 Dac\u0103 i-a\u015f face aripioare \u015fi ochi \u015fi solzi, i-a\u015f curma mi\u015fcarea\u2026 Eu doresc \u00eens\u0103 sclipirea spiritului s\u0103u.<\/em>\u201d<\/p>\n
\nG\u00e2ndirea vizual\u0103 este invizibil\u0103. Pedagogul de m\u00e2ine trebuie s\u0103 priveasc\u0103 mintea ce g\u00e2nde\u015fte \u015fi percepe \u00een interac\u0163iune cu n\u0103zuin\u0163ele, pasiunile \u015fi temerile \u00eentregii fiin\u0163e umane.<\/p>\n
\nAthena T. Spear (1978). P\u0103s\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi. Ed. Meridiane, Bucure\u015fti.
\nRudolf Arnheim (1979). Art\u0103 \u015fi percep\u0163ie vizual\u0103. Ed. Meridiane, Bucure\u015fti.
\nUrsula \u015echiopu, Viorica Pi\u015fcoi (1998). Psihologia general\u0103 \u015fi a copilului. Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103,\u00a0Bucure\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"