Pentru educarea elevilor \u0219i ob\u021binerea unor rezultate eficiente \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103-i cunoa\u0219tem. Identificarea particularit\u0103\u021bilor \u0219i a progreselor \u00eenregistrate periodic regleaz\u0103 procesul de instruc\u021bie \u0219i educa\u021bie \u0219i asigur\u0103 acelea\u0219i \u0219anse tuturor elevilor.
\nCopilul trebuie s\u0103 fie observat, astfel \u00eenc\u00e2t primele probleme dificile s\u0103 nu fie neglijate, evit\u00e2ndu-se repercusiunile asupra dezvolt\u0103rii sale ulterioare. Solu\u021bii ideale nu exist\u0103, dar unele sunt mai potrivite dec\u00e2t altele.
\nRela\u021bia dintre elevii din ciclul primar \u0219i dasc\u0103li reprezint\u0103 un factor esen\u021bial \u00een stimularea proceselor cognitive, deoarece ei au tendin\u021ba de a \u00eemprumuta p\u0103reri \u0219i sisteme de valori.
\nMetodele de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare sunt benefice asupra copiilor. Orice educator trebuie s\u0103 renun\u021be la prejudec\u0103\u021bi, s\u0103-\u0219i direc\u021bioneze activit\u0103\u021bile baz\u00e2ndu-se pe cunoa\u0219terea elevilor, s\u0103 foloseasc\u0103 mijloace eficiente de influen\u021b\u0103 \u0219i formare. Poten\u021bialit\u0103\u021bile fiec\u0103rui elev trebuie puse \u00een valoare \u0219i educate, s\u0103 le oferim tehnici de exteriorizare \u0219i mijloace de exprimare, s\u0103 intervenim cu pondere diferit\u0103 \u00een roluri educa\u021bionale diferite.
\n<\/p>\n
Cunoa\u015fterea elevului are o deosebit\u0103 importan\u0163\u0103\u00a0 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Problema nu este\u00a0 nou\u0103, dar este \u00eentotdeauna actual\u0103. Dasc\u0103lii au datoria de a crea\u00a0 condi\u0163iile cele mai bune pentru a valorifica poten\u0163ialul psihologic al fiec\u0103rui elev \u00een parte. Ei trebuie s\u0103 identifice particularit\u0103\u0163ile elevilor, s\u0103 le cunoasc\u0103 progresele periodic, s\u0103 regleze procesul\u00a0 instructiv-educativ pentru a le da \u015fanse egale de dezvoltare tuturor elevilor. De aceea, cunoa\u015fterea psihologic\u0103 a copilului este necesar\u0103 \u015fi important\u0103. Ea vine \u00een sprijinul dasc\u0103lilor care trebuie s\u0103 aplice tratarea diferen\u0163iat\u0103 a copiilor, pentru a se ob\u021bine cele mai bune rezultate \u00een munca educativ\u0103. Este necesar s\u0103-i cunoa\u015ftem pe copii pentru a-i putea educa.\u00a0Pentru a avea un proces educativ eficient trebuie s\u0103 le descoperim punctele forte, temerile \u0219i fanteziile, s\u0103-i ajut\u0103m s\u0103 se exprime f\u0103r\u0103 teama c\u0103 vor fi gre\u0219it \u00een\u021bele\u0219i.\u00a0\u0218coala\u00a0 ofer\u0103 posibilitatea de a\u00a0 descoperi tr\u0103s\u0103turile pozitive \u015fi de a le\u00a0 diminua pe\u00a0 cele negative.<\/span><\/p>\n Cea mai potrivit\u0103 atitudine const\u0103 \u00een observarea copilului. Cu c\u00e2t mai repede\u00a0 se depisteaz\u0103\u00a0 expresia\u00a0 anumitor conflicte, cu at\u00e2t problema poate s\u0103 fie rezolvat\u0103 mai repede prin consultarea unor\u00a0 speciali\u015fti, cei\u00a0 mai potrivi\u0163i: cadre didactice, psihologi, doctori. A\u0219adar, de\u015fi aceste simptome apar\u0163in dezvolt\u0103rii copilului, ele trebuie tratate cu seriozitate, c\u0103ci pot persista influen\u021b\u00e2nd negativ comportamentul\u00a0 \u0219i dezvoltarea copilului. Pentru elevii din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, rela\u0163ia educa\u0163ional\u0103 ce se stabile\u0219te prin atitudinea cadrelor didactice \u00een clas\u0103 \u015fi \u00eenafara ei, reprezint\u0103\u00a0 factorul esen\u0163ial pentru stimularea proceselor cognitive. Elevii \u00eemprumut\u0103 de obicei de la educatori p\u0103reri \u015fi sisteme de valori.\u00a0 Activit\u0103\u0163ile\u00a0\u00a0 extra\u0219colare le\u00a0 permit elevilor s\u0103 ias\u0103\u00a0 dintr-un sistem cunoscut \u015fi s\u0103-\u0219i\u00a0 descopere alte\u00a0 moduri de a se manifesta, de a se pune \u00een valoare. De asemenea, metodele de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are pot avea un\u00a0\u00a0 puternic impact pozitiv asupra personalit\u0103\u0163ii elevilor.<\/p>\n \u015ecoala, definit\u0103 prin atribute ca\u00a0 accesibilitate, creativitate, flexibilitate \u015fi continuitate (V. Chi\u015f, 2002, p. 36), reprezint\u0103 principalul factor care poate contribui prin aptitudinea cadrelor didactice la stimularea proceselor cognitive. Metodele de cunoa\u015ftere psihopedagogic\u0103 \u00eel ajut\u0103 pe\u00a0 educator s\u0103\u00a0 surprind\u0103 structura de baz\u0103 a\u00a0 \u00eensu\u015firilor psihice ale \u015fcolarului, put\u00e2nd interveni cu succes pentru a corecta unele tulbur\u0103ri, acolo unde este nevoie.<\/p>\n Pentru a ob\u021bine rezultatele cele mai bune,\u00a0 educatorii trebuie s\u0103 renun\u0163e la tipare standard \u015fi la prejudec\u0103\u0163i, \u015fi s\u0103-\u015fi desf\u0103\u0219oare activit\u0103\u021bile\u00a0 baz\u00e2ndu-se pe cunoa\u015fterea personalit\u0103\u021bii elevilor, \u00een fiecare etap\u0103 a dezvolt\u0103rii lui, folosind\u00a0 cele mai potrivite mijloace pentru a-l influen\u021ba \u0219i forma. Poten\u0163ialit\u0103\u0163ile fiec\u0103rui copil trebuie s\u0103 fie valorificate \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 \u015fi educate prin formarea deprinderilor. Copilul are nevoie\u00a0 s\u0103-i\u00a0 oferim\u00a0 informa\u0163ii sau tehnici de exteriorizare care s\u0103-l ajute s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi\u00a0 de exprimare cu valoare individual\u0103 \u015fi social\u0103. Actul pedagogic va da randament si va fi eficient doar dac\u0103 procesul de formare\u00a0 urm\u0103re\u0219te aptitudinile \u015fi caracteristicile generale de personalitate, asigur\u00e2ndu-se astfel o unitate\u00a0 \u00eentre caracteristicile persoanei \u015fi obiectivele procesului formativ. Planificarea\u00a0 \u015f\u0163iin\u0163ific\u0103 a activit\u0103\u021bilor instructiv \u2013 educative \u0219i cunoa\u0219terea c\u00e2t mai aprofundat\u0103 a\u00a0 individualit\u0103\u0163ii elevilor trebuie s\u0103 fie \u00eentr-o rela\u021bie c\u00e2t mai str\u00e2ns\u0103. Astfel, organizarea sistemului \u015fcolar\u00a0 permite\u00a0 g\u0103sirea unor modalit\u0103\u021bi\u00a0 integrative accesibile pentru fiecare. Modul de formulare al obiectivelor, accesibilizarea \u0219i structurarea con\u021binuturilor lec\u021biilor \u0219i al activit\u0103\u021bilor propuse, folosirea celor mai eficiente metode, mijloace \u0219i strategii de evaluare, adecvate v\u00e2rstei, vor fi \u00eentotdeauna o prioritate pentru un dasc\u0103l. \u201dO educa\u021bie bine f\u0103cut\u0103 poate \u00eentotdeauna s\u0103 scoat\u0103 dintr-un suflet, oricare ar fi el, partea folositoare pe care o con\u021bine.<\/em>\u201d( V. Hugo)<\/p>\n Din perspectiv\u0103 psihopedagogic\u0103, a cunoa\u0219te un copil presupune identificarea notelor dominante ale personalit\u0103\u021bii sale, \u00een\u021belegerea motivelor care \u00eel determin\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze \u00eentr-un anumit mod la situa\u021biile cu care se confrunt\u0103, prevederea atitudinilor ulterioare \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, anticiparea modului \u00een care se va manifesta \u0219i va valorifica inflen\u021bele educa\u021biei. Volumul \u0219i nivelul cuno\u0219tin\u021belor transmise elevilor, num\u0103rul \u0219i\u00a0 dificultatea sarcinilor propuse pentru formarea deprinderilor, cantitatea \u0219i durata efortului \u00een activit\u0103\u021bile de instruire la lec\u021bii \u0219i \u00eenafara lor trebuie s\u0103 fie adaptate posibilit\u0103\u021bilor pe care le au at\u00e2t la nivelul v\u00e2rstei, c\u00e2t \u0219i individual.<\/p>\n James R. Okey (1970) considera c\u0103 fiecare profesor trebuie s\u0103-\u015fi pun\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri importante: \u00cen cunoa\u015fterea psihologic\u0103 se pune problema semnifica\u0163iei cuno\u0219tin\u021belor ob\u0163inute, dac\u0103 acestea sunt sau nu relevante, pentru a\u00a0 permite depistarea\u00a0 caracteristicilor de baz\u0103\u00a0 \u015fi diferen\u0163ierea lor. Putem cunoa\u0219te copiii at\u00e2t\u00a0 \u00een timpul activit\u0103\u0163ilor cotidiene, utiliz\u00e2ndu-se observa\u0163ii implicite \u015fi limbajul comun, c\u00e2t mai ales folosind\u00a0 mijloace \u015ftiin\u0163ifice, mult mai\u00a0 obiective ( observa\u0163ie explicit\u0103, convorbirea, ancheta, chestionarul etc). Se urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia lui \u00een timp c\u00e2t \u015fi nivelul de reprezentare al caracteristicilor sale la un moment dat.\u00a0 \u00cen primul caz, organizarea investiga\u0163iei se va realiza folosindu-se metoda longitudinal\u0103 (investiga\u0163ia retrospectiv\u0103 ), \u00een cel de-al doilea caz \u2013 metoda transversal\u0103 (cunoa\u015fterea structurii psihologice ), ( Holban, I., 1978). Alternarea\u00a0 celor dou\u0103 forme de abordare \u00een cunoa\u015ftere ofer\u0103 educatorului modalit\u0103\u021bi\u00a0 de interven\u0163ie eficient\u0103 \u0219i eliminarea multor gre\u0219eli posibile \u00een\u00a0 verificarea \u0219i evaluarea elevilor, \u00eei d\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eentrevad\u0103 cum se va manifesta copilul mai t\u00e2rziu, s\u0103 aib\u0103 unele p\u0103reri despre \u0219ansele de reu\u0219it\u0103 ale acestuia.<\/p>\n Copilul nu este totu\u015fi un robot ce\u00a0 ac\u0163ioneaz\u0103 doar atunci c\u00e2nd este programat. El este o personalitate \u00een devenire,\u00a0 un material maleabil sub influen\u0163a factorilor de mediu \u015fi educa\u0163ionali care, ca orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103, are nevoi \u015fi trebuin\u0163e \u0219i necesit\u0103 ajutor\u00a0 pentru cre\u015ftere \u015fi dezvoltare. Cu c\u00e2t \u00eel cunoa\u0219tem mai bine pe cel pe care \u00eel educ\u0103m, cu at\u00e2t rezultatele nu vor \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103, fiind, de cele mai multe ori, cele pe care ni le dorim.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Pentru educarea elevilor \u0219i ob\u021binerea unor rezultate eficiente \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt trebuie, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103-i cunoa\u0219tem. Identificarea particularit\u0103\u021bilor \u0219i a progreselor \u00eenregistrate periodic regleaz\u0103 procesul de instruc\u021bie \u0219i educa\u021bie \u0219i asigur\u0103 acelea\u0219i \u0219anse tuturor elevilor. Copilul trebuie s\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\nPrimele manifest\u0103ri ale unei probleme dificile nu trebuie neglijate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ocoleasc\u0103 \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 posibil\u0103 repercusiunile asupra dezvolt\u0103rii\u00a0 personalit\u0103\u0163ii sale de mai t\u00e2rziu. Nu exist\u0103 solu\u0163ie ideal\u0103 pentru ca un copil s\u0103 se dezvolte, dar unele atitudini sunt mai potrivite dec\u00e2t altele. A fi iubitor, \u00een\u0163eleg\u0103tor \u015fi a avea bun-sim\u0163 sunt caracteristici esen\u0163iale pentru a-l ajuta pe copil s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 dificult\u0103\u0163ile. Unele momente din copil\u0103rie\u00a0 au o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103\u00a0 pentru dezvoltarea armonioas\u0103 de mai t\u00e2rziu.
\nActul didactic trebuie s\u0103 fie dirijat \u00een func\u0163ie de cunoa\u015fterea psihologic\u0103 a capacit\u0103\u0163ilor, intereselor, aptitudinilor elevilor, ac\u0163iunea educativ\u0103 fiind \u00een acest fel eficient\u0103. Pentru atingerea obiectivelor\u00a0 acestui proces complex, copilul trebuie observat zilnic deoarece doar astfel \u00eei putem\u00a0 descoperi punctele forte, temerile \u015fi fanteziile, eliber\u00e2ndu-l de teama de a nu gre\u015fi sau de a fi gre\u015fit \u00een\u0163eles.<\/p>\n
\na) Cum poate s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele despre capacit\u0103\u0163ile fiec\u0103rui elev ?
\nb) Care sunt cuno\u015ftin\u0163ele de acest fel de care are nevoie?
\nc) Ce fel de decizii cu privire la procesul instructiv poate lua dac\u0103 dispune de asemenea cuno\u015ftin\u0163e ?<\/p>\n
\nTucicov-Bogdan, A. (1972). Psihologie general\u0103 \u015fi psihologie social\u0103. EDP, Bucure\u015fti.
\nKulcsar, T. (1978). Factorii psihologici ai reu\u015fitei \u015fcolare. EDP, Bucure\u015fti.
\nClaparede, E. (1975). Psihologia copilului \u015fi pedagogia experimental\u0103. Editura Didactic\u0103 \u015fi\u00a0Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti.
\nBonchi\u015f, E. (2004). Psihologia copilului. Editura Universit\u0103\u0163ii din Oradea, Oradea.
\nSas, C. (2010). Cunoa\u0219terea \u0219i dezvoltarea competen\u021bei emo\u021bionale. Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"