{"id":4866,"date":"2016-04-05T12:34:48","date_gmt":"2016-04-05T12:34:48","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=4866"},"modified":"2016-04-05T12:40:41","modified_gmt":"2016-04-05T12:40:41","slug":"educatia-civica-o-provocare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/educatia-civica-o-provocare","title":{"rendered":"Educa\u021bia civic\u0103 \u2013 o provocare major\u0103 pentru deciden\u021bi \u0219i practicieni. Studiu privind educa\u021bia civic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri europene"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen articol sunt prezentate rezultatele unui studiu privind disciplina <em>Educa\u021bie civic\u0103<\/em> \u00een \u021bara noastr\u0103 \u0219i \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri europene. Am analizat sfera disciplinei, modalit\u0103\u021bi de abordare \u0219i impactul asupra form\u0103rii elevilor. Consider c\u0103 formarea unei cet\u0103\u021benii active trebuie \u00eenceput\u0103 c\u00e2t mai timpuriu \u0219i continuat\u0103 pe tot traseul educa\u021bional. Fie c\u0103 \u00eembrac\u0103 forma unei discipline \u0219colare distincte (cu denumiri diferite de la un stat la altul), fie c\u0103 este un subiect integrat \u00een cadrul altor discipline sau o tem\u0103 inter-curricular\u0103, statutul educa\u021biei civice este unul privilegiat p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-full wp-image-4906\" title=\"Stefania_Cobzaru_educatia_civica_201604\" src=\"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/Cobzaru_educatia_civica_201604.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"233\" \/>Tr\u0103im o perioad\u0103 \u00een care se impune <strong>formarea unor cet\u0103\u021beni implica\u021bi \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i politic\u0103<\/strong>. Scopul este nu numai pentru a ne asigura c\u0103 valorile democra\u021biei vor prospera, ci \u0219i pentru \u00eencurajarea coeziunii sociale \u00een condi\u021biile cre\u0219terii diversit\u0103\u021bii sociale \u0219i culturale.<\/p>\n<p>\u00cen vederea cre\u0219terii angajamentului \u0219i particip\u0103rii, cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 posede informa\u021biile, abilit\u0103\u021bile \u0219i atitudinile potrivite. <strong>Competen\u021bele civice<\/strong> pot oferi indivizilor posibilitatea de a participa pe deplin la via\u021ba civic\u0103. Competen\u021bele civice necesare exercit\u0103rii cet\u0103\u021beniei \u00eentr-un mod activ, a\u0219a cum sunt determinate la nivel european se axeaz\u0103 pe o cunoa\u0219tere a conceptelor democratice de baz\u0103.<\/p>\n<p><strong>Educa\u021bia civic\u0103 influen\u021beaz\u0103 decisiv implicarea \u00een via\u021ba \u0219colar\u0103<\/strong>. Aceast\u0103 disciplin\u0103 motiveaz\u0103 elevii. Tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103 lec\u021biile pornesc de la ceea ce \u0219tiu elevii, de la ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 zilnic, \u00een mediul \u00een care tr\u0103iesc, ei sunt surprin\u0219i pl\u0103cut, de aceea i se mai spune \u201e\u00eenv\u0103\u021barea prin fapte\u201d.<\/p>\n<p><strong>Con\u021binuturile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii<\/strong>. Domenii: Persoana. Raporturile noastre cu lucrurile \u0219i fiin\u021bele.<\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline;\">Persoana<\/span>. Presupune o discu\u021bie cu fiecare dintre elevi. Discu\u021bia este, de fapt, o discu\u021bie despre demnitate (tr\u0103s\u0103turi morale, apartenen\u021ba european\u0103). Respectarea demnit\u0103\u021bii umane nu este negociabil\u0103. Fiecare persoan\u0103 are nevoie de \u00eencurajare, apreciere \u0219i sprijin. Problemele individuale nu pot fi folosite ca exemple (problematiz\u0103ri) \u00een clas\u0103. Totodat\u0103, este op\u021biunea elevilor dac\u0103 vor recunoa\u0219te faptul c\u0103 au trecut prin situa\u021bii similare. Cadrul didactic va invoca doar ni\u0219te situa\u021bii ipotetice, care s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i altora \u0219i din care exist\u0103 \u00eentotdeauna o ie\u0219ire.<\/p>\n<p>Probleme specifice capitolului: Fiecare elev va sim\u021bi c\u0103 poate \u00eenv\u0103\u021ba, reu\u0219i, rezolva. Fiecare persoan\u0103 merit\u0103 respect, laude, diplome, premii, excursii. Ca profesioni\u0219ti trebuie s\u0103 avem \u00een vedere faptul c\u0103 raportul ideal laud\u0103\/ comentarii pozitive, tinde s\u0103 \u00eencline spre varianta a doua, adic\u0103 1 la 5,6. Comentariile de tipul \u201dSunt de acord cu asta&#8230;\u201d sau \u201dUite o idee minunat\u0103\u201d, ajut\u0103 la \u00eent\u0103rirea tipului de comportament ( conform Heaphy \u0219i Losada-cercet\u0103tori care au analizat raportul). Cu toate c\u0103 unele studii de leadership au costatat faptul c\u0103 feedback-ul negativ asigur\u0103 cel mai mult \u201espa\u021biu de cre\u0219tere\u201d, trebuie s\u0103 re\u021binem faptul c\u0103 doar feedback-ul pozitiv poate motiva oamenii s\u0103 continue cu mai mult\u0103 vigoare, determinare, creativitate. Pentru \u0219colarii mici feedback-ul pozitiv asigur\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea performan\u021belor \u0219colare. Cum proced\u0103m \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd copilul acas\u0103 este l\u0103udat pentru persoana lui (\u201dE\u0219ti o fat\u0103 frumoas\u0103\u201d\/ \u201d E\u0219ti un b\u0103iat bun\u201d) \u0219i la \u0219coal\u0103 trebuie s\u0103-i eviden\u021biem comportamentul pozitiv? \u00cen cadrul \u0219edin\u021belor de consiliere trebuie reamintit p\u0103rin\u021bilor faptul c\u0103 lauda trebuie s\u0103 modeleze comportamentul \u0219i atitudinile fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 ale copiilor. P\u0103rin\u021bii trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be lauda-proces: \u201eAi muncit mult \u0219i ai reu\u0219it. Bravo!\u201d, \u00een detrimentul laudei-persoan\u0103. Copiii care primesc laude-proces sunt mai temerari, accept\u0103 provoc\u0103rile f\u0103r\u0103 re\u021bineri, sunt motiva\u021bi. Concluzie: laudele p\u0103rin\u021bilor reprezint\u0103 \u201dun motora\u0219\u201d care stimuleaz\u0103 copiii, \u00eens\u0103 trebuie ca ace\u0219tia s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 le utilizeze!<\/p>\n<p>\u201e<em>Laud\u0103 eforturile, ac\u021biunea \u0219i munca copilului. \u00cen felul acesta o s\u0103 pui \u00een valoare mult mai mult demersurile lui, iar copilul o s\u0103 perceap\u0103 lauda ca un adev\u0103rat premiu, cu efecte mult mai bune pe termen lung.<\/em>\u201d &#8211; Elizabeth Gunderson, profesor de psihologie la Universitatea Temple-Philadelphia.<\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline;\">Raporturile noastre cu lucrurile \u0219i fiin\u021bele<\/span>. Reprezint\u0103 primul pas pe care elevii \u00eel fac \u00een rela\u021bionare. Rela\u021bionarea se face pe baza acelora\u0219i valori cu ale aprecierii sinelui. Raporturile cu lucrurile \u2013 rolul lucrurilor de mijlocitor al satisfacerii nevoilor umane, nu justific\u0103 o atitudine negativ\u0103 fa\u021b\u0103 de lucruri. Comportamentele ecologice trebuie s\u0103 fie tot timpul \u00een aten\u021bia cadrelor didactice. O alt\u0103 abordare \u2013 lucrurile ne reprezint\u0103 la nivel individual, de grup, na\u021bional, ca specie. Aceasta este, de fapt, miza educa\u021bional\u0103 a capitolului. Rela\u021biile cu fiin\u021bele implic\u0103 numeroase aspecte etice. Omul trebuie s\u0103 respecte plantele \u0219i animalele, \u00eentruc\u00e2t s-a demonstrat faptul c\u0103 echilibrul planetei depinde de respectarea vie\u021bii. Disciplina <em>Educa\u021bie civic\u0103<\/em> asigur\u0103 interdisciplinaritatea \u00eentre aspectele \u0219tiin\u021bifice \u0219i cele legate de etic\u0103. Faptul c\u0103 omul nu consum\u0103 anumite plante nu \u00eel \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te s\u0103 le distrug\u0103. Echilibrul natural poate avea de suferit. Faptul c\u0103 anumite persoane pot fi periculoase pentru via\u021ba oamenilor, nu ne d\u0103 dreptul s\u0103 le atac\u0103m, s\u0103 le distrugem. Lan\u021burile trofice se rup \u0219i pot ap\u0103rea dezechilibre. Gr\u0103dinile Zoologice \u2013 din perspectiv\u0103 etic\u0103 sunt spa\u021bii naturale create pentru a putea vedea animalele \u00een habitatul lor. Nu trebuie s\u0103 rezolv\u0103m noi problema gratiilor, a cu\u0219tilor &#8211; trebuie doar s\u0103 le prezent\u0103m aspectul \u0219i ei s\u0103 reflecteze. Ideea de colec\u021bie este important\u0103. Muzeele pot fi definite acum ca \u0219i resurse importante de colec\u021bii.<\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline;\">Raporturile noastre cu ceilal\u021bi oameni<\/span>. Oricare dintre noi trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oare activit\u0103\u021bile astfel \u00eenc\u00e2t libertatea \u0219i demnitatea celorlal\u021bi s\u0103 fie respectate. Este bine s\u0103 se insiste supra comportamentelor pozitive. Cele negative nu trebuie ocolite, ca \u0219i cum nu ar exista. \u00cen discu\u021biile despre grupuri vom discuta despre toleran\u021b\u0103, ierarhie, normativitate. Clasa va fi abordat\u0103 ca grup social. Este bine s\u0103 se dezbat\u0103 defini\u021bia lui Mielu Zlate: \u201eAnsamblu de indivizi (elevi), constituit istoric, \u00eentre care exist\u0103 diverse tipuri de interac\u021biuni \u0219i rela\u021bii comune determinate.\u201d Totodat\u0103, clasa ca grup social, trebuie analizat\u0103 din perspectiva oferit\u0103 de Romi\u021b\u0103 B. Iucu: \u00eentinderea clasei, interac\u021biunea membrilor clasei, scopurile, structura grupului, compozi\u021bia \u0219i organizarea, sintalitatea, problematica liderilor. Dimensiunea normativ\u0103 a grupului presupune ansambluri de reguli explicite \u0219i implicite. Un grup special \u00eel reprezint\u0103 familia, de aceea discu\u021biile trebuie atent deschise \u0219i conduse. Trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 structura familiei actuale a suferit unele modific\u0103ri: p\u0103rin\u021bi pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, familii monoparentale. Tema familiei trebuie abordat\u0103 lu\u00e2nd \u00een discu\u021bie toate formele, f\u0103r\u0103 a se discuta un model unic. Oamenii tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u00een cadrul unor comunit\u0103\u021bi. Acestea sunt mai restr\u00e2nse (sate, comune, ora\u0219e, jude\u021be) sau mai largi (popoare, na\u021biuni). \u00cen discu\u021biile legate de raporturile cu ceilal\u021bi oameni pot ap\u0103rea stereotipuri, prejudec\u0103\u021bi legate de rasism, na\u021bionalism, xenofobie, antisemitism, sexism, gerontofobie (ostilitatea fa\u021b\u0103 de persoanele v\u00e2rstnice). Trebuie comb\u0103tut\u0103 ideea c\u0103 diferen\u021bele sunt anormale.<\/p>\n<p>Etapele standard ale unei lec\u021bii de educa\u021bie civic\u0103 sunt:<\/p>\n<ul>\n<li><span style=\"font-weight: 300;\">identificarea dintr-o \u00een\u0219iruire dat\u0103;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"font-weight: 300;\">exemplificarea, \u00eent\u00e2i dup\u0103 un model, apoi independent;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"font-weight: 300;\">compararea prin sublinierea asem\u0103n\u0103rilor\/ deosebirilor ( model, independent);<\/span><\/li>\n<li><span style=\"font-weight: 300;\">construc\u021bia personal\u0103 a unui punct de vedere (model, independent).<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p>Metode de lucru:\u00a0<span style=\"font-weight: 300;\">\u00eenv\u0103\u021bare prin cooperare, <\/span><span style=\"font-weight: 300;\">brainstorming,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">joc de rol,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">simularea unui proces,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">dezbatere simpl\u0103 \u2013 cu decizia luat\u0103 de \u201dpublic\u201d,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">vizit\u0103 pe teren,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">studiu de caz,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">expunere structurat\u0103 de \u00eentreb\u0103ri,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">analiz\u0103 de text (ziare, reviste),\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">invitarea unei persoane-resurs\u0103,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">p\u0103l\u0103riile g\u00e2nditoare,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">mozaicul,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">Phillips 6-6-6,\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">ciorchinele\/ explozia stelar\u0103.\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">tehnica livr\u0103rii discursului<\/span><\/p>\n<p><strong>Individualizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii<\/strong>. \u00cenc\u0103 de la prima lec\u021bie de <em>Educa\u021bie civic\u0103,<\/em>\u00a0elevii \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 sunt persoane unice, c\u0103 trebuie s\u0103 fie respectat\u0103 unicitatea fiec\u0103rui individ \u0219i c\u0103 demnitatea nu poate fi \u00eenc\u0103lcat\u0103. Individualizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii presupune \u00een\u021belegerea, acceptarea \u0219i respectarea diferen\u021belor. Elevii vor respecta specificul fiec\u0103ruia, astfel se va crea o comunitate educa\u021bional\u0103 care va valoriza diversitatea \u0219i o va utiliza ca un avantaj.<\/p>\n<p>Recomand\u0103rile programei \u0219colare &#8211; Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa\u021biei na\u021bionale nr. 5003\/ 02.12.2014<br \/>\nBuget de timp \u2013 1 or\u0103\/ s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe durata unui an \u0219colar, clasele a III-a \u0219i a IV-a.<br \/>\nTip de model curricular \u2013 bazat pe competen\u021be generale, specifice.<\/p>\n<p>Demersurile de educare civic\u0103 propuse prin program\u0103 sunt \u00een concordan\u021b\u0103 cu recomand\u0103rile cuprinse \u00een:<br \/>\n&#8211; Recomandarea Parlamentului European \u0219i a Consiliului Uniunii Europene privind competen\u021bele cheie din perspectiva \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi<br \/>\n&#8211; Raportul c\u0103tre UNESCO al Comisiei Interna\u021bionale pentru Educa\u021bie \u00een secolul al XXI-lea<br \/>\n&#8211; Conven\u021bia ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.<\/p>\n<p>Educa\u021bia prin \u0219i pentru democra\u021bie este un proces complex \u0219i de lung\u0103 durat\u0103. \u0218colarul mic este implicat \u00een via\u021ba social\u0103 prin apartenen\u021ba sa la familie, la grupurile de prieteni \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare, dar \u0219i prin rela\u021biile specifice pe care le poate stabili cu diverse institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii din comunitate. De aceea, procesul de socializare poate \u0219i trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 de timpuriu. Programa \u0219colar\u0103 are \u00een vedere faptul c\u0103 elevii claselor a III-a \u2013 a IV-a se afl\u0103 \u00een stadiul opera\u021biilor concrete. \u00cen acest stadiu copiii beneficiaz\u0103 de o inteligen\u021b\u0103 inductiv-logic\u0103 \u0219i concret\u0103, care poate fi alimentat\u0103 prin joc, modalitate care le poate asigura coresponden\u021be concrete \u00een realitate. Strategiile didactice care permit formarea competen\u021belor la disciplina Educa\u021bie civic\u0103 au ca dominante exemplul moral-civic, ini\u021biativa \u0219i voluntariatul, participarea\/ implicarea \u0219i activismul. Strategiile de tip inductiv, analogice, euristice dezvolt\u0103 capacitatea de comunicare a elevilor, stimuleaz\u0103 explorarea, cooperarea \u0219i activitatea independent\u0103. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ \u0219i presupune respectarea unor exigen\u021be ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii durabile. Utilizarea calculatorului ca mijloc modern de instruire se poate face prin prezent\u0103ri, filme didactice, ilustr\u0103ri audio-video ale unor situa\u021bii. \u00cenv\u0103\u021barea pe baz\u0103 de proiecte este o strategie util\u0103 \u0219i eficient\u0103.<\/p>\n<p>Tematici proiecte<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td><strong>Clasa a III-a<\/strong><\/td>\n<td><strong>Clasa a IV-a<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Jurnalul clasei<\/td>\n<td>Cutia cu fapte bune<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Regulamentul scris \u0219i ilustrat al clasei mele<\/td>\n<td>Ziua por\u021bilor deschise<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>\u0218coala mea verde<\/td>\n<td>Sunt un copil civilizat<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>M\u00e2inile mici fac fapte mari<\/td>\n<td>Cunoa\u0219te-\u021bi drepturile!<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Circul\u0103m \u0219i ne comport\u0103m responsabil pe strad\u0103<\/td>\n<td>\u0218coala tuturor<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Obiceiuri de iarn\u0103<\/td>\n<td>T\u00e2rg de Pa\u0219te\/ M\u0103r\u021bi\u0219or<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>C\u0103l\u0103tor prin \u021bara mea<\/td>\n<td>C\u0103l\u0103tor prin Europa<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Rezultate ale proiectelor: colec\u021bii, coduri ilustrate, albume, portofolii, pagini web, colaje, competi\u021bii \u00eentre clase.<\/p>\n<p>Educa\u021bia copiilor pentru integrarea \u00een comunitate este un proces complex \u0219i \u00eendelungat, ce poate fi facilitat prin activit\u0103\u021bi complementare realizate \u00een contexte nonformale \u0219i informale (printr-un parteneriat \u0219coal\u0103-familie-comunitate): ac\u021biuni comunitare de ecologizare; plant\u0103ri de arbori, spa\u021bii verzi; reciclare selectiv\u0103; monitorizarea unor zone din \u0219coal\u0103 sau din apropierea \u0219colii; organizarea de t\u00e2rguri cu produse realizate de copii \u00een scopul str\u00e2ngerii de fonduri pentru dona\u021bii; str\u00e2ngerea de haine, juc\u0103rii, rechizite pentru grupuri defavorizate; vizite la muzee, biblioteci, unit\u0103\u021bi economice, prim\u0103rii, poli\u021bie, judec\u0103torie; excursii tematice. Participarea p\u0103rin\u021bilor la ac\u021biunile organizate de \u0219coal\u0103 conduce la \u00eent\u0103rirea rela\u021biei p\u0103rinte-copil, eficientizarea comunic\u0103rii \u0219coal\u0103-familie, dar \u0219i la implicarea p\u0103rin\u021bilor \u00een oferirea unor modele civice.<\/p>\n<p>Evaluarea se face prin cele trei forme cunoscute: evaluarea ini\u021bial\u0103, continu\u0103 sau formativ\u0103 \u0219i sumativ\u0103. Elevii pot sesiza progresele pe care le fac \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare, iar cadrele didactice \u00ee\u0219i pot regla permanent strategiile didactice \u00een scopul eficientiz\u0103rii acestora, dar pot aplica \u0219i reglajele corecte \u00een proiectare. Se pot utiliza at\u00e2t instrumente clasice de evaluare, precum \u0219i proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic\u0103 a activit\u0103\u021bii \u0219i comportamentului elevilor. Evaluarea de competen\u021be presupune eviden\u021bierea abilit\u0103\u021bilor, atitudinilor \u0219i cuno\u0219tin\u021belor civice dob\u00e2ndite.<\/p>\n<p><strong>Educa\u021bia civic\u0103 \u00een Europa<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen <strong>Belgia<\/strong> (comunitatea flamand\u0103), curriculumul educa\u021biei secundare prevede obiective finale pentru Implicare activ\u0103, Drepturile omului \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale, Sistemul democratic \u0219i Dimensiunea european\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. \u00cen <strong>Republica Ceh\u0103<\/strong>, curriculumul cadru stabile\u0219te mai multe discipline inter-curriculare referitoare la educa\u021bia civic\u0103: Cet\u0103\u021benia democratic\u0103, G\u00e2ndirea \u00een cadrul unui context european \u0219i global, Educa\u021bia multicultural\u0103. Disciplinele inter-curriculare sunt definite prin domenii tematice, precum \u0219i cuno\u0219tin\u021be, aptitudini, abilit\u0103\u021bi, atitudini \u0219i valori ce trebuie dezvoltate la elevi prin predarea disciplinei sau sub forma proiectelor individuale, seminariilor. \u00cen <strong>Estonia<\/strong>, curricula na\u021bionale introduse \u00een 2011 stabilesc mai multe competen\u021be referitoare la educa\u021bia civic\u0103: valori, aptitudini sociale, aptitudini de comunicare \u0219i aptitudini antreprenoriale. \u00cen <strong>Spania<\/strong>, curriculumul na\u021bional minim stabile\u0219te competen\u021bele sociale \u0219i civice care trebuie dob\u00e2ndite \u00een toate domeniile \u0219i disciplinele educa\u021biei obligatorii. \u00cen <strong>Fran\u021ba<\/strong>, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i competen\u021bele esen\u021biale includ competen\u021bele sociale \u0219i civice \u0219i sunt specificate cuno\u0219tin\u021bele, aptitudinile \u0219i atitudinile adiacente pe care elevii ar trebui s\u0103 le dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00een timpul educa\u021biei obligatorii. \u00cen <strong>Letonia<\/strong>, Standardele Na\u021bionale pentru Educa\u021bia Obligatorie \u0219i Educa\u021bia Secundar\u0103 Superioar\u0103 au stabilit ca aptitudinile sociale \u0219i de comunicare s\u0103 fie dezvoltate prin intermediul majorit\u0103\u021bii disciplinelor. \u00cen <strong>Lituania<\/strong>, curricula pentru educa\u021bia primar\u0103 \u0219i secundar\u0103 inferioar\u0103 define\u0219te \u201dEduca\u021bia social\u0103 \u0219i civic\u0103\u201d drept un domeniu care ar trebui implementat \u00een cadrul tuturor disciplinelor, activit\u0103\u021bilor educa\u021biei non-formale \u0219i auto-administr\u0103rii \u0219colii. \u00cen <strong>Luxemburg<\/strong>, curriculumul pentru educa\u021bia pre\u0219colar\u0103 \u0219i primar\u0103 cuprinde \u201eAbord\u0103ri ale rela\u021biilor\u201d. \u00cen <strong>Ungaria<\/strong>, curriculumul na\u021bional de baz\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar \u0219i secundar superior stabile\u0219te printre obiectivele fundamentale c\u00e2teva competen\u021be cheie referitoare la educa\u021bia civic\u0103: competen\u021be sociale \u0219i civice, comunicarea \u00een limba matern\u0103, a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 \u00eenve\u021bi, sim\u021bul ini\u021biativei \u0219i al antreprenoriatului. \u00cen <strong>Polonia<\/strong>, cele dou\u0103 curricula de baz\u0103 specific\u0103 faptul c\u0103 dezvoltarea unui ansamblu de atitudini relevante pentru educa\u021bia civic\u0103 reprezint\u0103 o atribu\u021bie \u00een \u00eentreaga \u0219coal\u0103. \u00cen <strong>Finlanda<\/strong>, at\u00e2t curricula de baz\u0103 pentru educa\u021bia obligatorie, c\u00e2t \u0219i cele pentru educa\u021bia secundar\u0103 superioar\u0103, stabilesc \u201dcet\u0103\u021benia \u0219i antreprenoriatul participativ\u201d drept o tem\u0103 inter-curricular\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een toate disciplinele \u0219colare. \u00cen <strong>Regatul Unit al Marii Britanii (Sco\u021bia)<\/strong>, una din cele patru arii inter-curriculare este \u201dCet\u0103\u021beni responsabili\u201d \u0219i este definit\u0103 ca ansamblu de cuno\u0219tin\u021be, aptitudini \u0219i atribute care trebuie \u00eencorporate \u00een \u00eenv\u0103\u021bare, predare \u0219i existen\u021ba institu\u021biilor educa\u021bionale. \u00cen <strong>Sco\u021bia<\/strong>, aria curricular\u0103 \u201dS\u0103n\u0103tate \u0219i bun\u0103stare\u201d este responsabilitatea tuturor practicienilor, con\u021bine experien\u021be variate \u0219i rezultate \u00een conformitate cu educa\u021bia civic\u0103. \u00cen <strong>Irlanda<\/strong>, la nivel primar, educa\u021bia civic\u0103 este inclus\u0103 \u00een programul pentru educa\u021bie social\u0103, personal\u0103 \u0219i pentru s\u0103n\u0103tate pentru a fi dezoltat\u0103 \u00eentr-o serie de contexte formale, informale de \u00eenv\u0103\u021bare (climar \u0219colar \u0219i atmosfera pozitiv\u0103, timp specific conform orarului \u0219i o abordare integrat\u0103 \u00een cadrul mai multor domenii de studiu). \u00cen <strong>Irlanda de Nord<\/strong>, educa\u021bia civic\u0103 este inclus\u0103 \u00een domenii de studiu precum \u201dDezvoltare personal\u0103 \u0219i \u00een\u021belegere reciproc\u0103\u201d \u0219i \u201d\u00cenv\u0103\u021barea pentru via\u021b\u0103 \u0219i munc\u0103\u201d la nivelele primar \u0219i secundar. \u00cen <strong>Austria<\/strong>, domeniul educa\u021bie civic\u0103 este considerat \u201eprincipiu educa\u021bional integrant\u201d. \u00cen <strong>Portugalia<\/strong>, \u201dEduca\u021bia pentru cet\u0103\u021benie\u201d este element integrant al tuturor ariilor curriculare \u00een educa\u021bia de baz\u0103 \u0219i cea secundar\u0103 superioar\u0103.<\/p>\n<p><strong>O cultur\u0103 \u0219colar\u0103 participativ\u0103 pentru o educa\u021bie civic\u0103 de succes<\/strong><\/p>\n<p>\u0218colile sunt un microcosmos, unde elevii \u00eenva\u021b\u0103 zilnic s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u021beni activi \u0219i responsabili. Implicarea elevilor \u00een luarea deciziilor care \u00eei afecteaz\u0103 necesit\u0103 o cultur\u0103 \u0219colar\u0103 \u00een care participarea bazat\u0103 pe principii democratice este \u00eencurajat\u0103 \u0219i apreciat\u0103. Curricula na\u021bionale europene exprim\u0103 foarte clar faptul c\u0103 educa\u021bia civic\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 un domeniu de aplicare vast, care s\u0103 cuprind\u0103 transmiterea cuno\u0219tin\u021belor, dob\u00e2ndirea unor aptitudini analitice \u0219i a unei g\u00e2ndiri critice \u0219i dezvoltarea valorilor \u0219i atitudinilor democratice, acestea trebuie s\u0103 promoveze \u0219i participarea activ\u0103 a tinerilor \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i comunitate. Acest ultim obiectiv este recomandat mai ales la nivel secundar superior.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\nMEC \u2013 Proiect PHARE \u2013 \u201dEduca\u021bie civic\u0103\u201d, autoare Doina-Olga \u0218tef\u0103nescu \u2013 Ghidul \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarei \/ \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului<br \/>\nComisia European\u0103 &#8211; Studiu EURYDICE \u2013 \u201dEduca\u021bia civic\u0103 \u00een Europa\u201d, Agen\u021bia Executiv\u0103 pentru Educa\u021bie, Audiovizual \u0219i Cultur\u0103, 2012.<br \/>\nJinga, Ioan, \u201dEduca\u021bia \u0219i via\u021ba cotidian\u0103\u201d, EDP, R.A., 2005<br \/>\nIucu, Romi\u021b\u0103, Managementul clasei de elevi\u201d, POLIROM, 2006<br \/>\n\u021aoca, Ioan, \u201dManagement educa\u021bional\u201d, EDP R. A., 2007<br \/>\nPrograma \u0219colar\u0103 pentru disciplina Educa\u021bie civic\u0103, clasele a III-a \u0219i a IV-a-Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa\u021biei na\u021bionale nr. 5003 \/ 02.12.2014<br \/>\nImagine: Internet<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen articol sunt prezentate rezultatele unui studiu privind disciplina Educa\u021bie civic\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 \u0219i \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri europene. Am analizat sfera disciplinei, modalit\u0103\u021bi de abordare \u0219i impactul asupra form\u0103rii elevilor. Consider c\u0103 formarea unei cet\u0103\u021benii active trebuie \u00eenceput\u0103 c\u00e2t &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/educatia-civica-o-provocare\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4906,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[502],"class_list":["post-4866","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-propuse","tag-stefania-cobzaru"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4866"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4909,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4866\/revisions\/4909"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}