\u00cen viziunea european\u0103, arta se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu educa\u021bia. Acestea se definesc \u0219i se completeaz\u0103 reciproc. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, educa\u021bia artistic\u0103 ajut\u0103 elevul s\u0103-\u0219i formeze imagini senzoriale, vizuale \u0219i cognitive, marc\u00e2nd \u00eenceputul comunic\u0103rii cu cei din jur, dar \u0219i cu sine \u00eensu\u0219i, ceea ce va conduce la o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a realit\u0103\u021bii. \u00cen cadrul activit\u0103\u021bilor artistico-plastice de tip nonformal, se ivesc\u00a0deseori ocazii pentru abord\u0103ri interdisciplinare, benefice pentru \u00eensu\u0219irea unor cuno\u0219tin\u021be \u0219i no\u021biuni specifice, cum ar fi: crearea unei imagini mentale prin activit\u0103\u021bi verbal-artistice, av\u00e2nd drept suport cuv\u00e2ntul \u0219i frumosul, artisticul din natur\u0103; identificarea unor elemente estetice identice sau analoge cu ale altor discipline de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (muzic\u0103, literatur\u0103, matematic\u0103, geografie) privind ritmul, armonia cromatic\u0103 sau diferite forme ale metaforei, orientarea \u00een spa\u021biu (de ex: ritmul plastic comparat cu ritmul muzical, folosirea regulilor compozi\u021biei literare \u00een compozi\u021bia plastic\u0103); crearea unei ambian\u021be estetice adecvate care s\u0103 stimuleze activitatea creatoare a elevilor (suport muzical adecvat, de mic\u0103 intensitate; recitarea unor versuri potrivite; lectura expresiv\u0103 a unor texte literare, mici povestiri, legende, ghicitori etc.).
\n<\/p>\n
\u00cen condi\u021biile societ\u0103\u021bii mondiale globalizate, organiza\u021biile interna\u021bionale au ar\u0103tat un interes deosebit fa\u021b\u0103 de educa\u021bia cultural- artistic\u0103, de aici rezult\u00e2nd dezvolt\u0103ri de politici- cheie \u00een acest domeniu, cu consecin\u021be \u0219i \u00een planul politicilor educa\u021bionale. Astfel, UNESCO a reprezentat \u00een ultimele decenii o for\u021b\u0103 conduc\u0103toare \u00een dezvoltarea ini\u021biativelor\u00a0 de politic\u0103 \u00een educa\u021bie \u0219i cultur\u0103. \u00cen 1999, directorul general UNESCO a cerut ca predarea artelor s\u0103 capete un rol special \u00een educa\u021bia copiilor. La r\u00e2ndul ei, Conferin\u021ba de la Lisabona din 1994 a afirmat nevoia de a stabili clar\u00a0 importan\u021ba educa\u021biei artistice \u00een societatea post post modern\u0103 \u00een care tr\u0103im. Documentul \u201dHarta-Ghid pentru educa\u021bie estetic\u0103\u201d, al UNESCO, din 2006, arat\u0103 clar c\u0103 educa\u021bia artistic\u0103 are urm\u0103ri importante sub urm\u0103toarele aspecte : aprobarea dreptului omului la educa\u021bie \u0219i participare cultural\u0103; dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor individuale; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii educa\u021biei; promovarea exprim\u0103rii diversit\u0103\u021bii culturale. Dezvolt\u0103ri de politici similare au avut loc \u00een Europa: \u00een 1995, Consiliul Europei a lansat proiectul \u201dCultur\u0103, Creativitate \u0219i Tineret\u201d. \u00cen 2005, Consiliul Europei a lansat \u201dConven\u021bia-Cadru asupra valorii mo\u0219tenirii culturale pentru societate\u201d, care a subliniat nevoia \u021b\u0103rilor din Europa de a conserva resursele lor culturale, de a-\u0219i promova identitatea cultural\u0103. Astfel, articolul 13 din Cadru statueaz\u0103 rolul esen\u021bial al mo\u0219tenirii culturale \u00een educa\u021bia artistic\u0103. \u00cen 2006, Consliul Europei a organizat Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 cu tema \u201dPromovarea educa\u021biei culturale\u201d. Rezolu\u021bia Comisie Europene din 2007 recomanda \u201d\u00eencurajarea educa\u021biei artistice \u0219i participarea activ\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi culturale, cu o perspectiv\u0103 spre dezvoltarea creativit\u0103\u021bii \u0219i inova\u021biei\u201d. Prin aceast\u0103 rezolu\u021bie s-au definit metodele de promovare a competen\u021bei-cheie europene \u201dcon\u0219tientizare \u0219i exprimare\u201d. S-au stabilit totodat\u0103 cele mai bune practici \u00een acest domeniu, precum \u0219i recomand\u0103ri pentru cooperarea, \u00een statele membre,\u00a0 \u00eentre cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie, inclusiv educa\u021bia artistic\u0103. \u00cen 2008, Consiliul Europei a publicat Carta alb\u0103 a dialogului intercultural, document care a oferit o abordare intercultural\u0103, identific\u00e2nd totodat\u0103 organiza\u021biile educa\u021bionale cu rol \u00een schimbul intercultural, \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i dialog prin activit\u0103\u021bi artistice \u0219i culturale. Printre\u00a0 organiza\u021biile educa\u021bionale nominalizate se afl\u0103 muzee, situri culturale, gr\u0103dini\u021be \u0219i \u0219coli. \u00cen martie 2009, Parlamentul European\u00a0 a introdus o rezolu\u021bie pe Studii Artistice \u00een Uniunea European\u0103, iar recomand\u0103rile-cheie au inclus: educa\u021bia artistic\u0103 ar trebui s\u0103 fie obligatorie la toate nivelele \u0219colii; predarea artelor ar trebui s\u0103 foloseasc\u0103 cele mai noi tehnologii de informare \u0219i comunicare.<\/p>\n
A\u0219a cum se poate observa, \u00een viziunea european\u0103, arta se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu educa\u021bia. Acestea se definesc \u0219i se completeaz\u0103 reciproc: educa\u021bia a fost \u0219i este definit\u0103 ca art\u0103 (pedagogia \u2013 \u201darta educa\u021biei\u201d), iar arta are, prin natura ei, finalit\u0103\u021bi educative. Arta este acea\u00a0 activitate a omului care are ca scop producerea de valori estetice, folosind mijloace de exprimare specifice. A\u0219a cum limbajul vorbit sau scris con\u021bine cuvinte, limbajul matematic are la baz\u0103 cifre \u0219i semne, limbajul muzical se exprim\u0103 prin note, \u0219i artele vizuale dispun de un limbaj propriu. Punctul, linia, forma, culoarea \u0219i valoarea sunt elemente de limbaj artistico-plastic. Acestea constituie \u201ealfabetul\u201d artelor vizuale \u0219i reprezint\u0103 mijloace de comunicare specifice. Dac\u0103 nu cunoa\u0219tem acest alfabet, nu putem \u00een\u021belege mesajul unei opere de art\u0103, fie ea o oper\u0103 lierar\u0103, una plastic\u0103, ori una muzical\u0103. Muzica este una dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite arte, produc\u00e2nd, la fel ca literatura sau ca \u0219i artele plastice, r\u0103scoliri ad\u00e2nci sau emo\u021bii \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, veselie sau melancolie.<\/p>\n
\u00cen \u0219coala primar\u0103,\u00a0 copilul intr\u0103 \u00een contact cu mesajul unei opere plastice la orele de arte vizuale \u0219i abilit\u0103\u021bi practice, \u00een momentele lec\u021biei c\u00e2nd se prezint\u0103 o oper\u0103 plastic\u0103\u00a0 din patrimoniul na\u021bional sau mondial, dar \u0219i atunci c\u00e2nd se realizeaz\u0103 evaluarea produselor elevilor pe baza criteriilor de evaluare prestabilite (printre care se afl\u0103 \u0219i mesajul lucr\u0103rilor artistico-plastice expuse \u0219i, eventual, evaluate prin tehnica Turului galeriei).<\/p>\n
Mai dificil de \u00een\u021beles este, \u00eens\u0103, pentru elevi, descoperirea mesajului unei opere muzicale f\u0103r\u0103 text, lucru ce devine posibil dac\u0103 orient\u0103m acest\u0103 activitate prin numeroase audi\u021bii muzicale de opere simfonice \u00eenc\u0103 din etapa clasei preg\u0103titoare. Mai simplu pentru copii este \u00eens\u0103 s\u0103 descopere mesajul artistic atunci c\u00e2nd partitura muzical\u0103 \u0219i opera artistico-plastic\u0103 sunt abordate integrat \u0219i c\u00e2nd au loc transferuri de tehnici de descoperire a acestui mesaj.<\/p>\n
\u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, educa\u021bia artistic\u0103 ajut\u0103 elevul s\u0103-\u0219i formeze imagini senzoriale, vizuale \u0219i cognitive, acestea marc\u00e2nd \u00eenceputul comunic\u0103rii cu cei din jur dar \u0219i cu sine \u00eensu\u0219i, ceea ce va conduce la o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a realit\u0103\u021bii. \u0218coala urm\u0103re\u0219te formarea capacit\u0103\u021bii tinerilor de a aprecia frumuse\u021bea din natur\u0103, cultivarea gustului pentru frumos \u0219i stabilirea unor rela\u021bii cu celelalte discipline studiate. Toate acestea pot fi realizate at\u00e2t \u00een cadre formale de educa\u021bie, c\u00e2t \u0219i nonformale sau informale.<\/p>\n
\u00cen cadrul activit\u0103\u021bilor artistico-plastice de tip nonformal deseori se ivesc ocazii de rela\u021bii interdisciplinare, benefice pentru \u00eensu\u0219irea unor cuno\u0219tin\u021be \u0219i no\u021biuni specifice, cum ar fi: crearea unei imagini mentale prin activit\u0103\u021bi verbal-artistice, av\u00e2nd drept suport cuv\u00e2ntul \u0219i frumosul, artisticul din natur\u0103; identificarea unor elemente estetice identice sau analoge cu ale altor discipline de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (muzic\u0103, literatur\u0103, matematic\u0103, geografie) privind ritmul, armonia cromatic\u0103 sau diferite forme ale metaforei, orientarea \u00een spa\u021biu (de ex: ritmul plastic comparat cu ritmul muzical, folosirea regulilor compozi\u021biei literare \u00een compozi\u021bia plastic\u0103); crearea unei ambian\u021be estetice adecvate care s\u0103 stimuleze activitatea creatoare a elevilor (suport muzical adecvat, de mic\u0103 intensitate; recitarea unor versuri potrivite; lectura expresiv\u0103 a unor texte literare, mici povestiri, legende, ghicitori etc.).<\/p>\n
Gamele cromatice se preteaz\u0103 \u00eens\u0103 a fi asociate \u00een special cu muzica. Fundalul sonor al activit\u0103\u021bilor constituie asocia\u021bii care \u00eentre\u021bin buna dispozi\u021bie \u0219i stimuleaz\u0103 actul creativ, antren\u00e2nd elevii s\u0103 realizeze amestecuri variate de culori. Pornind de la gamele muzicale, elevii pot fi antrena\u021bi s\u0103 asocieze fiec\u0103rui sunet (not\u0103) muzical\u0103 o culoare, cu ajutorul c\u0103reia se propune apoi organizarea unei compozi\u021bii potrivite gamei alese. Pe baza observa\u021biilor pictorului Van Gogh legate de gamele anotimpurilor, se poate realiza o compozi\u021bie reprezent\u00e2nd un anotimp preferat, av\u00e2nd ca suport diferite fragmente muzicale adecvate.<\/p>\n
O astfel de asociere adecvat\u0103 (armonic\u0103)– at\u00e2t din punctul de vedere al descrierii literare, precum \u0219i din punctul de vedere al sonoriz\u0103rii, dar \u0219i din perspectiva tonurilor \u0219i nuan\u021belor de culoare sau din cea a emo\u021biilor de baz\u0103- studiate la dezvoltare personal\u0103– a imaginii picturale cu gamele cromatice, limbajul muzical\u00a0 \u0219i sentimentul dominant exprimat, poate ar\u0103ta astfel: prim\u0103vara \u2013 gama ro\u0219u-verde, care sugereaz\u0103 prospe\u021bime, optimism (gama La major)- textul literar \u201dVestitorii prim\u0103verii\u201d de George Co\u0219buc- sentimentul fericirii frenetice; vara \u2013 gama oranj-albastru, care sugereaz\u0103 c\u0103ldur\u0103 (rezonan\u021ba gamei Re major)- textul literar \u201dVara \u201d de George Co\u0219buc- sentimentul bucuriei \u00eemplinite; toamna \u2013 gama galben-violet, care corespunde gamelor \u00een modul minor-\u00a0 textul literar ,,Rapsodii de toamn\u0103\u201d de George Top\u00eerceanu- sentimentul melancoliei; iarna \u2013 gama alb-negru, care sugereaz\u0103 prezen\u021ba luminii \u0219i a \u00eentunericului (tonalitatea grav\u0103 a acordurilor extremelor)- textul literar \u201dIarna\u201d de Vasile Alecsandri- sentimentul speran\u021bei, atitudinea optimist\u0103.<\/p>\n
Un fragment muzical poate transfera ritmul s\u0103u unei compozi\u021bii plastice, imprim\u00e2nd utilizarea unor anumite elemente de limbaj plastic cu ajutorul c\u0103rora se reprezint\u0103 diferit p\u0103r\u021bile mai lente fa\u021b\u0103 de cele mai vioaie. El poate influen\u021ba totodat\u0103 realizarea unor compuneri inspirate ale elevilor. \u00cen acela\u0219i timp, \u0219i ritmul de lucru al elevilor poate fi influen\u021bat de ritmul muzicii audiate, precum \u0219i de gama cromatic\u0103 predominant\u0103. Printre obiectivele generale ale unei astfel de activit\u0103\u021bi se pot enumera: corelarea elementelor de limbaj plastic cu fragmente de muzic\u0103 clasic\u0103; asocierea impresiilor \u0219i a emo\u021biilor sugerate de anumite c\u00e2ntece audiate cu tema lucr\u0103rii plastice; manifestarea interesului fa\u021b\u0103 de muzica clasic\u0103, \u00een general, \u0219i fa\u021b\u0103 de cea audiat\u0103, \u00een special; dezvoltarea imagina\u021biei creatoare, a sensibilit\u0103\u021bii \u0219i a gustului pentru frumos prin valorificarea muzicii \u00een crea\u021bia plastic\u0103.<\/p>\n
Ca form\u0103 e manifestare artistic\u0103, muzica joac\u0103 un rol important \u00een via\u0163a omului, de la experien\u0163ele estetice \u015fi emo\u0163ionale, la experien\u0163ele intra- \u015fi interpersonale. \u00cen cele mai multe genuri \u0219i forme muzicale, caracteristicile primare structurale sunt melodia \u015fi ritmul. Muzica porne\u0219te din corpurile noastre. Suntem capabili de a produce sunete muzicale prin vibrarea corzilor vocale, prin lovirea palmelor sau a picioarelor. De asemenea, exprimarea ritmic\u0103 pare a fi important\u0103 \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 foarte fraged\u0103. Conform lui Wood (1982), muzica poate \u00eembog\u0103\u0163i toate laturile dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n
Copiii pot reprezenta (crea, interpreta) prin muzic\u0103, imagini, idei, povestiri, poezii, jocuri, st\u0103ri de spirit \u0219i emo\u0163ii, individual sau \u00een grupuri. O astfel de abordare poate fi, de exemplu, realizarea de c\u0103tre elevi a unor imagini ilustrative pentru lecturi pe care ace\u0219tia le-au parcurs, texte ilustrate muzical prin anumite piese. Prin suportul informa\u021bional al textului, de preferin\u021b\u0103 literar, se realizeaz\u0103 o mai bun\u0103 comunicare \u00eentre imaginea pictural\u0103 pe care elevii o execut\u0103 \u0219i structura muzical\u0103 a liniei melodice.<\/p>\n
Pentru o mai bun\u0103 contextualizare a activit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare (\u0219tiut fiind c\u0103 la baza form\u0103rii competen\u021belor, cu at\u00e2t mai mult a celor transversale, se afl\u0103 ancorarea cuno\u0219tin\u021belor \u00eensu\u0219ite de elevi cu realitatea imediat\u0103, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte,\u00a0 o bun\u0103 motivare a educabililor) sarcina de \u00eenv\u0103\u021bare-\u00a0 cu un caracter\u00a0 profund integrat- poate fi aceea de se realiza o copert\u0103 adecvat\u0103 lecturii respective, lucrare artistico- plastic\u0103 care s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 at\u00e2t con\u021binutul ideatic al textului literar pus \u00een discu\u021bie, c\u00e2t \u0219i reprezentarea vizual\u0103 a ,,imaginilor muzicale\u201d percepute \u00een mod subiectiv de c\u0103tre fiecare elev. Rezultatele grafice ofer\u0103 o gam\u0103 nelimitat\u0103 de reprezent\u0103ri vizuale ale muzicii, \u00een timp ce \u0219i experien\u0163ele muzicale pot fi reprezentate prin diverse imagini. Explorarea acestor moduri de a transforma imagini sau fotografii, partituri grafice \u00een muzic\u0103 \u015fi invers, este un mod creativ de a integra \u015fi de a dezvolta abilit\u0103\u0163ile muzicale, vizuale, auditive \u0219i artistice. Aceste tipuri de abord\u0103ri, caracterizate prin\u00a0 integrarea con\u021binuturilor \u0219i tehnicilor de lucru la disciplinele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din ciclul primar (cum ar fi comunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, muzic\u0103 \u0219i mi\u0219care, arte vizuale \u0219i abilit\u0103\u021bi practice, dar \u0219i \u0219i la dezvoltare personal\u0103),\u00a0 le formeaz\u0103\u00a0 elevilor, \u00een timp, abilit\u0103\u021bi creative \u0219i originalitate procedural\u0103, acestea fiind apoi transferate \u00een structura ad\u00e2nc\u0103, profund\u0103,\u00a0 a personalit\u0103\u021bii lor.<\/p>\n
Prin urmare, cea mai frumoas\u0103 exprimare a g\u00e2ndurilor copilului \u00een imagini este arta. Prin intermediul imaginii \u0219i al textului literar, elevul din \u0219coala primar\u0103 poate comunica mai bine sentimentele sale dec\u00e2t \u00een cuvinte, deoarece simbolurile grafice \u0219i imaginile sunt purt\u0103toare de mesaje, idei \u0219i ac\u021biuni, fiind mult mai simplu de exprimat la acest nivel de v\u00e2rst\u0103. Astfel, educa\u021bia artistic\u0103 \u00eendepline\u0219te nu doar un rol de cunoa\u0219tere \u0219i unul estetic, ci \u0219i un important rol de comunicare.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cen viziunea european\u0103, arta se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu educa\u021bia. Acestea se definesc \u0219i se completeaz\u0103 reciproc. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, educa\u021bia artistic\u0103 ajut\u0103 elevul s\u0103-\u0219i formeze imagini senzoriale, vizuale \u0219i cognitive, marc\u00e2nd \u00eenceputul comunic\u0103rii cu cei din jur, dar … Cite\u0219te continuarea
\nBamford, A., 2006, Factorul ,,Wow\u201d, Rezultat al cercet\u0103rii globale asupra impactului artelor \u00een educa\u021bie.
\nBamford, A., 2009, O introducere \u00een evaluarea educa\u021biei artistice \u0219i culturale.
\nDowning, D., Jonhson, F. &Kaur, S., 2003, Un studiu al artelor \u00een \u0219colile primare din Anglia.
\nEurydice, 2006, Bruxelles, M\u0103suri educa\u021bionale specifice de a promova toate formele de \u00eenzestrare din \u0219coal\u0103 \u00een Europa.
\nRoco M., 2001,\u00a0 \u2013 Creativitatea \u015fi inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 , Ed. Polirom.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"