{"id":4883,"date":"2016-04-04T12:15:34","date_gmt":"2016-04-04T12:15:34","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=4883"},"modified":"2016-04-04T12:22:08","modified_gmt":"2016-04-04T12:22:08","slug":"conceptul-de-competenta-sociala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/conceptul-de-competenta-sociala","title":{"rendered":"Referin\u0163e teoretice privind conceptul de competen\u0163\u0103 social\u0103"},"content":{"rendered":"

Reber (1985:68) define\u015fte competen\u0163a drept „capacitatea de a \u00eendeplini sarcini sau de a face ceva<\/em>„. Robu (2011:22) spune c\u0103 din perspectiv\u0103 social\u0103, ea „este capacitatea unei persoane sau a unui grup de a interpreta un fenomen, de a solu\u0163iona o problem\u0103, de a lua o decizie sau de a efectua o ac\u0163iune<\/em>„. Defini\u0163ia propus\u0103 face confuzie \u00eentre termenul de capacitate \u015fi competen\u0163\u0103 \u00een contextul \u00een care literatura de specilitate \u015fi-a asumat definirea propus\u0103 \u00een 1978 a conceptului de capacitate \u015fi, totodat\u0103, literatura de specialitate consider\u0103 oportun\u0103 delimitarea conceptual\u0103 \u00eentre capacitate \u015fi competen\u0163\u0103.
\n\u015echiopu \u015fi Clecea (1997, 1998) definesc competen\u0163a „ca un produs al cuno\u015ftin\u0163elor, aptitudinilor, deprinderilor, priceperilor, capacit\u0103\u0163ilor, abilit\u0103\u0163ilor, tras\u0103turilor temperamental – caracteriologice […] care conduc la performan\u0163\u0103<\/em>„. Defini\u0163ia este aberant\u0103 \u00een contextul \u00een care se expun o serie de termeni similari ca fiind generatoare ale competen\u0163ei \u00een sensul performan\u0163ei. Poate c\u0103 defini\u0163ia propus\u0103 a avut ca scop s\u0103 aduc\u0103 pe linia compromisului \u015fi psihologii \u015fi sociologii pentru utilizarea aceluia\u015fi termen \u015fi a aceleia\u015fi definiri pentru termen.
\n<\/p>\n

1. Incompeten\u0163a de a defini competen\u0163a \u015fi dificultatea de a defini competen\u0163a social\u0103<\/strong><\/p>\n

Un fapt inedit \u00een definirea conceptelor componentelor competen\u0163ei este utilizarea, de c\u0103tre Paul Popescu Neveanu, \u00een 1978, a termenului de skill<\/em>, un concept at\u00e2t de modern azi, \u00een 2014. Acest fapt relev\u0103 capacitatea de sintez\u0103 \u015fi viziune a psihologului rom\u00e2n, bra\u015fovean de origine, Paul Popescu- Neveanu.<\/p>\n

Cu toate acestea, interesant este c\u0103 Neveanu nu include termenul de competen\u0163\u0103 \u00een inventarul de definire. Ulterior, \u00een 1988, psihologul argumenteaz\u0103 c\u0103 termenul de competen\u0163\u0103 face referire la atingerea performantei, dar societatea \u015fi literatura de specialitate din Rom\u00e2nia (\u015fi nu numai) nu delimiteaz\u0103 dac\u0103 se face referire la optim de performan\u0163\u0103 (ceea ce presupune mediocritate) sau excelen\u0163\u0103 \u00een performan\u0163\u0103 (ceea ce implic\u0103 eficacitatea).<\/p>\n

Alte defini\u0163ii date \u00een literatura de specialitate ale conceptului de competen\u0163\u0103 (implicit de competen\u0163\u0103 social\u0103) nu prezint\u0103 profunzime nici din perspectiv\u0103 filozofic-dialectal\u0103 \u015fi nici a con\u0163inutului lingvistic, ele sc\u0103p\u00e2nd din text problematica supus\u0103 aten\u0163iei speciali\u015ftilor din domeniul psihologiei de c\u0103tre Neveanu. \u00cen acest sens, termenul de competen\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne, a\u015fa cum recuno\u015fte \u015fi autorul celebrului dic\u0163ionar, o component\u0103 ce face imcomplet dic\u0163ionarul s\u0103u, dar a defini hazardat un termen poate crea confuzie \u00een r\u00e2ndul speciali\u015ftilor \u015fi al beneficiarilor.<\/p>\n

Reber (1985:68) define\u015fte competen\u0163a drept „capacitatea de a \u00eendeplini sarcini sau de a face ceva<\/em>„. Robu (2011:22) spune c\u0103 din perspectiv\u0103 social\u0103, ea „este capacitatea unei persoane sau a unui grup de a interpreta un fenomen, de a solu\u0163iona o problem\u0103, de a lua o decizie sau de a efectua o ac\u0163iune<\/em>„. Defini\u0163ia propus\u0103 face confuzie \u00eentre termenul de capacitate \u015fi competen\u0163\u0103 \u00een contextul \u00een care literatura de specialitate \u015fi-a asumat definirea propus\u0103 \u00een 1978 a conceptului de capacitate \u015fi, totodat\u0103, literatura de specialitate consider\u0103 oportun\u0103 delimitarea conceptual\u0103 \u00eentre capacitate \u015fi competen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u015echiopu \u015fi Chelcea (1997, 1998) definesc competen\u0163a ca „un produs al cuno\u015ftin\u0163elor, aptitudinilor, deprinderilor, priceperilor, capacit\u0103\u0163ilor, abilit\u0103\u0163ilor, tras\u0103turilor temperamental – caracteriologice […] care conduc la performan\u0163\u0103<\/em>„. Defini\u0163ia este aberant\u0103 \u00een contextul \u00een care se expun o serie de termeni similari ca fiind elemente generatoare ale competen\u0163ei \u00een sensul performan\u0163ei. Poate c\u0103 defini\u0163ia propus\u0103 a avut ca scop s\u0103 aduc\u0103 pe linia compromisului \u015fi psihologii \u015fi sociologii pentru utilizarea aceluia\u015fi termen \u015fi a aceleia\u015fi definiri pentru termen. Din nou, problematica utiliz\u0103rii conceptului de performan\u0163\u0103, ridicat\u0103 de Neveanu. Tot S. Chelcea (1998) scrie c\u0103 „competen\u0163a social\u0103 reprezint\u0103 un tip de comportament ce conduce la performan\u0163\u0103 social\u0103<\/em>„. At\u00e2t \u00een domeniul psihologiei c\u00e2t \u015fi al sociologiei, \u00een tipologiile asupra comportamentului, nu se reg\u0103se\u015fte un „tip de comportament care s\u0103 conduc\u0103 la performan\u0163\u0103 social\u0103” cu excep\u0163ia unei oarecare similarit\u0103\u0163i cu comportamentului prosocial. S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 se pune semnul egal \u00eentre competen\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi comportament prosocial? Poate c\u0103 ar fi o idee, dar nu cred c\u0103 este cea mai potrivit\u0103.<\/p>\n

\u00cen opinia mea, am putea defini competen\u0163a social\u0103<\/strong> ca un ansamblu conjugat de aptitudini, abilit\u0103\u0163i \u015fi capacitate \u00een domeniul manifest\u0103rilor sociale ale unui subiect uman la nivelul de expectan\u0163\u0103 al celorlal\u0163i. Acest\u0103 definire ofer\u0103 un nivel de etalonare \u00een optim de competen\u0163\u0103 \u015fi eficacitate, dar etalonul propus este subiectiv, nu respect\u0103 principiul normativit\u0103\u0163ii<\/p>\n

2. Abordarea structural\u0103 a conceptului de competen\u0163\u0103 din perspectiva psihologic\u0103: aptitudine, abilitate \u015fi capacitate<\/strong><\/p>\n

Robu (2011) consider\u0103 c\u0103 definirea conceptului de competen\u0163\u0103 social\u0103 nu se poate realiza f\u0103r\u0103 a face referiri la concepte precum aptitudine, abilitate \u015fi capacitate. Astfel, autorul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 aptitudinea, abilitatea \u015fi capacitatea sunt componente ale competen\u0163ei sociale din perspectiva psihologiei.<\/p>\n

Paul Popescu- Neveanu (1978) define\u015fte conceptul de aptitudine ca „\u00eensu\u015fire sau sisteme de \u00eensu\u015firi ale subiectului, mijlocind reu\u015fita \u00eentr-o activitate, posibilitatea de a ac\u0163iona \u015fi a ob\u0163ine performan\u0163e, factor al persoanei ce faciliteaz\u0103 cunoa\u015fterea practica, elabor\u0103rile tehnice, artistice \u015fi comunicarea<\/em>” (Neveanu, 1978:59). Aptitudinea, \u00een aprecierea lui H. Pieron (1968), desemneaz\u0103 „substratul constitutiv al unei capacit\u0103\u0163i, care va depinde de dezvoltarea sa natural\u0103 prin exerci\u0163iu<\/em>„. Astfel, se creioneaz\u0103 o rela\u0163ie de interdependen\u0163\u0103 \u00eentre rolul constructiv\/ distructiv al aptitudinii prin exerci\u0163iu.<\/p>\n

Capacitatea este definit\u0103 de Paul Popescu-Neveanu (1978:98) drept „sistem de \u00eensu\u015firi func\u0163ionale \u015fi opera\u0163ionale \u00een uniune cu deprinderile, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi experien\u0163a necesar\u0103, care duc la ac\u0163iuni eficiente \u015fi de performan\u0163\u0103. Capacitatea este \u00eentotdeauna demonstrat\u0103 \u015fi demonstrabil\u0103 prin fapte, spre deosebire de aptitudine, care dup\u0103 un sens mai vechi, reprezint\u0103 numai un segment al capacit\u0103\u0163ilor, respectiv, \u00eensu\u015firile poten\u0163iale ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie puse \u00een valoare<\/em>„.<\/p>\n

\u00cen acest context de definire, consider\u0103m c\u0103 este oportun\u0103 identificarea unei rela\u0163ii de dependen\u0163\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de aptitudine \u00een sensul \u00een care capacitatea este un produs al aptitudinii, oric\u00e2nd demonstrabil\u0103. Cu alte cuvinte, sintetiz\u0103m \u00een urm\u0103torii termeni: capacitatea este un sistem de informa\u0163ii \u015fi componente fiziopsihice ce produce performan\u0163\u0103 prin activitate.<\/p>\n

U. \u015echiopu (1997) consider\u0103 c\u0103 abilitatea este sinonim\u0103 cu priceperea, dexteritatea, \u00eendem\u00e2narea, dib\u0103cia, iscusin\u0163a. Paul Popescu- Neveanu (1978: 9) atrage aten\u0163ia: „a nu se confund\u0103 abilitatea cu deprinderea, baz\u00e2ndu-se pe plasticitate neuropsihic\u0103, \u015fi a nu se reduce la cuno\u015ftin\u0163e, \u00eentruc\u00eet reprezint\u0103 o condi\u0163ie pentru formarea \u015fi utilizarea optim\u0103, \u00een situa\u0163ii noi, a deprinderilor \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor. \u00een englez\u0103 termenul <\/em>skill semnific\u0103 at\u00eet abilitatea c\u00e2t \u015fi aptitudinea<\/em>„.<\/p>\n

3. Competen\u0163a social\u0103 \u015fi personalitatea uman\u0103 (abordare structural\u0103)<\/strong><\/p>\n

Despre conceptul de competen\u0163\u0103 social\u0103 exist\u0103, \u00een literatura de specialitate autohton\u0103, multiple referin\u021be, dintre care enumer\u0103m:<\/p>\n