{"id":4988,"date":"2016-06-21T03:41:59","date_gmt":"2016-06-21T03:41:59","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=4988"},"modified":"2016-06-20T12:48:18","modified_gmt":"2016-06-20T12:48:18","slug":"predarea-partilor-de-vorbire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/predarea-partilor-de-vorbire","title":{"rendered":"\u00cembinarea metodelor tradi\u0163ionale \u015fi moderne \u00een predarea p\u0103r\u0163ilor de vorbire \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar"},"content":{"rendered":"<p>Acest articol prezint\u0103 preocuparea mea de a face c\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare predarea no\u0163iunilor gramaticale \u00een general \u015fi a p\u0103r\u0163ilor de vorbire \u00een special, \u00een cadrul disciplinei Limba rom\u00e2n\u0103.<br \/>\nAm \u00eencercat s\u0103 aleg strategii didactice diverse, \u00eembin\u00e2nd metodele tradi\u0163ionale cu cele moderne (participativ-active) \u00een propor\u0163ii diferite. Cred c\u0103 \u00eembinarea diferitelor metode, al\u0103turi de diversificarea modului de realizare a activit\u0103\u0163ilor, aduce beneficii \u00een comunicarea dintre elevi. Unii elevi mai activi doresc a fi lideri \u015fi devin buni organizatori ai grupei, implicit a activit\u0103\u0163ii fiec\u0103rui membru, al\u0163ii sunt motiva\u0163i s\u0103 contribuie la realizarea sarcinilor de lucru. Ceilal\u0163i, de\u015fi \u00een aparen\u0163\u0103 sunt pasivi, prin faptul c\u0103 iau parte la activitate sau c\u0103 trebuie s\u0103 comunice, r\u0103m\u00e2n cu o parte din cuno\u015ftin\u0163e \u015fi ies din carapacea construit\u0103.<br \/>\nPrin activizarea permanent\u0103, prin aprecierea \u015fi \u00eencurajarea elevilor \u00een timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii \u015fi prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de autoevaluare, le-am asigurat \u015fi un suport afectiv \u00een procesul cunoa\u015fterii \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Predarea elementelor de construc\u0163ie a comunic\u0103rii \u00een ciclul primar ridic\u0103 probleme complexe deoarece, pentru copilul de 7-11 ani, formele gramaticale au un caracter abstract. La primul contact cu aceste no\u021biuni, copilului i se par greoaie, interesul pentru \u00eensu\u015firea lor fiind sc\u0103zut\u0103. Acest motiv m-a determinat s\u0103 m\u0103 preocup \u00een mod sus\u0163inut \u00een vederea \u00eensu\u015firii sub forme c\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare a no\u0163iunilor gramaticale \u00een general \u015fi a p\u0103r\u0163ilor de vorbire \u00een special. Am \u00eencercat s\u0103 aleg strategii didactice diverse, \u00eembin\u00e2nd metodele tradi\u0163ionale cu cele moderne (participativ-active) \u00een propor\u0163ii diferite.<\/p>\n<p>Uneori, am utilizat \u00een cadrul unei activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are doar metode tradi\u0163ionale, am \u00eencercat apoi s\u0103 desf\u0103\u015for activit\u0103\u0163i doar cu metode moderne, \u00eens\u0103 cel mai frecvent am \u00eembinat cele dou\u0103 tipuri de metode. Am c\u0103utat ca prin metode \u015fi mijloace variate, dinamice, s\u0103 evit monotonia astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 participe activ\u00a0 \u015fi cu pl\u0103cere la \u00eensu\u015firea no\u0163iunilor de baz\u0103 ale gramaticii, f\u0103r\u0103 de care nu poate avea loc evolu\u0163ia lor viitoare.<br \/>\nPrin activizarea permanent\u0103, prin aprecierea \u015fi \u00eencurajarea elevilor \u00een timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii \u015fi prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de autoevaluare le-am asigurat \u015fi un suport afectiv \u00een procesul cunoa\u015fterii \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<\/p>\n<p>Prezint \u00een continuare c\u00e2teva dintre metodele \u0219i jocurile care au fost foarte apreciate de elevi.<\/p>\n<p>\u00cen clasa I este momentul \u00een care se poate \u00eencepe \u00eembinarea metodelor tradi\u0163ionale cu cele moderne. Pentru realizarea competen\u0163ei specifice \u201e<em>Transmiterea unor informa\u0163ii prin intermediul mesajelor simple<\/em>\u201d, folosind activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are \u2013 scurte descrieri (cel pu\u0163in trei tr\u0103s\u0103turi) referitoare la personaje de desene animate\/ benzi desenate\/ persoane cunoscute,\u00a0 elevii pot primi ca sarcin\u0103 de lucru s\u0103 enumere sau s\u0103 completeze pornind de la numele unui personaj sau al fratelui un ciorchine organizat cu trei tr\u0103s\u0103turi (adjective). \u00cen clasele ce vor urma vom numi p\u0103r\u0163ile de vorbire la care facem referire \u015fi vom complica sarcinile activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n<p>De la fiecare dintre cele trei tr\u0103s\u0103turi pot porni alte ramifica\u0163ii la cap\u0103tul c\u0103rora elevii vor alc\u0103tui propozi\u0163ii\/ catrene, apoi pot fi redate denumirile adjectivelor scrise ca activitate individual\u0103 prin desen sau prin lipirea unor imagini potrivite, ca activitate frontal\u0103 prin mim\u0103.<br \/>\nElevii pot primi ca sarcin\u0103 de lucru pe grupe s\u0103 analizeze morfologico-sintactic cuvintele dintr-o propozi\u0163ie sau se poate realiza doar schema unei anumite propozi\u0163ii ca munc\u0103 independent\u0103.<\/p>\n<p>Activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are se va face astfel \u00een manier\u0103 integrat\u0103 \u015fi va deveni o activitate activ-participativ\u0103, atractiv\u0103. Se poate exersa creativitatea elevilor, ei av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 se exprime pe l\u00e2ng\u0103 clasica exprimare scris\u0103 sau oral\u0103, \u00een mai multe feluri: prin desen, prin mi\u015fcare. Comunicarea, at\u00e2t cea oral\u0103, c\u00e2t \u015fi cea scris\u0103, este eficient\u0103 \u015fi mai u\u015for de realizat.<\/p>\n<p><em>Scrie\u0163i substantive care \u00eencep cu literele ce intr\u0103 \u00een compozi\u0163ia substantivului \u201eP\u0102L\u0102RIE\u201d. Dintre acestea, dou\u0103 vor denumi fiin\u0163e, trei \u2013 lucruri, iar\u00a0 dou\u0103,\u00a0 fenomene ale naturii<\/em> (se poate complica ad\u0103ug\u00e2nd patru substantive s\u0103 fie la num\u0103rul singular, iar trei s\u0103 aib\u0103 num\u0103rul plural).<\/p>\n<p>Un alt joc poate porni tot de la substantivul\u00a0 \u201eP\u0102L\u0102RIE\u201d ca de la un cuv\u00e2nt aruncat la \u00eent\u00e2mplare \u00een minte, dar care poate provoca multe reac\u0163ii \u00een lan\u0163, sco\u0163\u00e2nd la suprafa\u0163\u0103 amintiri, vise ce vor antrena memoria, creativitatea. Fiecare liter\u0103 poate forma un cuv\u00e2nt, o parte de vorbire, deci \u015fapte cuvinte care se pot organiza \u00eentr-o propozi\u0163ie.<\/p>\n<p>Exemplu:<br \/>\nP PRINTRE P\u00c2N\u0102 PATRU<br \/>\n\u0102 ALBELE AZI AROGANTE<br \/>\nL LEBEDE LA LINGURI<br \/>\n\u0102 ALEARG\u0102 AMIAZ\u0102 ARGINTII<br \/>\nR RA\u0162ELE RINOCERUL R\u00c2D<br \/>\nI \u00ceNSPRE IE\u015eEA \u00ceMPREUN\u0102<br \/>\nE ELE\u015eTEU EELEGANT ENTUZIASMATE<\/p>\n<p>Putem jongla \u015fi cu silabele, deci vom ob\u0163ine propozi\u0163ii din patru cuvinte. Pentru a complica jocul putem solicita anumite p\u0103r\u0163i de vorbire care vor intra \u00een componen\u0163a propozi\u0163iei.<br \/>\nExemplu:<br \/>\nP\u0102\u00a0 PAROHIA P\u0102M\u00c2NTUL P\u0102TR\u0102\u0162EL<br \/>\nL\u0102\u00a0 L\u0102TURALNIC\u0102 L\u0102UDAT L\u0102TRA<br \/>\nRI\u00a0 RIDIC\u0102 RISIPE\u015eTE RIDICULIZ\u00c2ND<br \/>\nE\u00a0 EMO\u0162II EMANA\u0162II EGRETELE<\/p>\n<p>Un alt tip de joc cu ajutorul c\u0103ruia reu\u015fim s\u0103 realiz\u0103m\u00a0 obiectivele propuse poate fi urm\u0103torul:<\/p>\n<p><em>Alc\u0103tui\u0163i un \u201ebinom fantastic\u201d de la care s\u0103 redacta\u0163i un text de cinci-opt\u00a0 r\u00e2nduri.<\/em><br \/>\nDoi elevi scriu \u00een acela\u015fi timp un substantiv. Un elev scrie la tabl\u0103, iar alt elev pe o foaie, f\u0103r\u0103 a vedea ce a scris colegul lui. Cel care scrie la tabl\u0103 ofer\u0103 colegilor posibilitatea s\u0103 vad\u0103 ce a scris &#8211; de exemplu \u201ec\u00e2ine\u201d. Acest cuv\u00e2nt constituie un cuv\u00e2nt special care face parte dintr-o surpriz\u0103 \u015fi va fi un personaj aventuros, disponibil, fantastic. Elevii, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een grupe, pot deja s\u0103-\u015fi fac\u0103 planuri despre ceea ce vor compune. C\u00e2nd se afl\u0103 cel\u0103lalt substantiv, copiii se distrez\u0103 fiindc\u0103 cele dou\u0103 cuvinte sunt, de cele mai multe ori foarte pu\u0163in potrivite. Se citesc textele redactate \u015fi se ofer\u0103 puncte ca evaluare reciproc\u0103. C\u00e2\u015ftig\u0103 grupa care acumuleaz\u0103 cele mai multe puncte atribuite de colegii din celelalte grupe.<\/p>\n<p>Elevii sunt amuza\u0163i de astfel de jocuri de cuvinte, \u00een plus este nevoie de reactivizarea vocabularului, iar pentru unii dintre ei aceste tipuri de jocuri conduc la \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului.<\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 300;\">Activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are care se desf\u0103\u015foar\u0103 ca activit\u0103\u0163i pe grupe trebuie minu\u0163ios organizate \u015fi \u00eendrumate. Elevii ajung s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 respecte regulile de lucru \u00een grup, iar recompensele vin s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 motivarea pentru \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi\/sau c\u00e2\u015ftig. Cu timpul ei \u00ee\u015fi doresc s\u0103 se comporte sau s\u0103 se exprime \u00eentr-un anumit fel, \u015ftiind c\u0103 asta le va aduce aprecierea celor din jur, dar \u015fi calificative mai bune.<\/span><\/p>\n<p>Din experien\u0163a mea, am constatat c\u0103 elevii prefer\u0103 s\u0103 fie implica\u0163i activ \u00een diverse activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi mai pu\u0163in s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 ia noti\u0163e. De-a lungul timpului am observat c\u0103 elevii s-au antrenat cu pl\u0103cere \u00een rezolvarea sarcinilor, s-au deprins cu munca de c\u0103utare \u015fi \u015fi-au dezvoltat foarte mult deprinderile de comunicare oral\u0103 \u015fi scris\u0103, spiritul de echip\u0103, opera\u0163iile g\u00e2ndirii, precum \u015fi ini\u0163iativa.<\/p>\n<p>Consider c\u0103 trebuie s\u0103 acord\u0103m o aten\u021bie deosebit\u0103 \u00eensu\u015firii corecte \u015fi con\u015ftiente a no\u0163iunilor \u015fi a regulilor gramaticale, precum \u015fi a aplic\u0103rii lor corecte \u00een diferite contexte de c\u0103tre elevi. De aceea e necesar s\u0103 declan\u015f\u0103m \u00een interiorul fiec\u0103rui elev dorin\u0163a \u015fi pl\u0103cerea de a participa \u00een mod activ \u00een cadrul orelor de \u201eLimba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103\u201d, s\u0103 le stimul\u00eem interesul \u015fi motiva\u0163ia pentru \u00eenv\u0103\u0163are, dar \u015fi s\u0103 \u00eei determin\u0103m ca \u00een cadrul colectivului de elevi s\u0103 aib\u0103 rela\u0163ii mai bune, bazate pe empatie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acest articol prezint\u0103 preocuparea mea de a face c\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare predarea no\u0163iunilor gramaticale \u00een general \u015fi a p\u0103r\u0163ilor de vorbire \u00een special, \u00een cadrul disciplinei Limba rom\u00e2n\u0103. Am \u00eencercat s\u0103 aleg strategii didactice diverse, \u00eembin\u00e2nd metodele tradi\u0163ionale cu cele &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/predarea-partilor-de-vorbire\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[542],"class_list":["post-4988","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-iulia-serban"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4988","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4988"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4988\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5058,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4988\/revisions\/5058"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4988"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4988"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4988"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}