Ca educatoare, \u00een \u00eendelungata mea experien\u0163\u0103, nu o dat\u0103 mi s-a \u00eent\u00e2mplat ca rela\u0163ia de comunicare cu cei mici s\u0103 varieze \u00een func\u021bie de mai mul\u021bi factori. Am fost nevoit\u0103 s\u0103 caut \u015fi s\u0103 g\u0103sesc solu\u0163ii de optimizare a comunic\u0103rii pentru a crea un mediu favorabil de dezvoltare a copiilor.
\n<\/p>\n
\u201d\u00cen actul permanent al comunic\u0103rii lor cu copiii, p\u0103rin\u0163ii, educatorii vor fi aten\u0163i la diferen\u0163a dintre cuvintele care demoralizeaz\u0103 \u015fi cele care dau curaj, la cea dintre cuvintele care incit\u0103 la confruntare \u015fi cele care invit\u0103 la cooperare, la cea dintre cuvintele care exprim\u0103 o stare emo\u0163ional\u0103 resping\u0103toare, rece \u015fi cele care exprim\u0103 o stare simpatetic\u0103, admirativ\u0103, tonic\u0103<\/em>\u201d. (Albu, Gabriel, 2008, Comunicare interpersonal\u0103, Ed. Institutul European, p. 9)<\/p>\n Omul, privit at\u00e2t din perspectiva social\u0103, c\u00e2t \u015fi ca personalitate individual\u0103, interac\u0163ioneaz\u0103 cu ceilal\u0163i \u00een mediul social \u00een care \u00ee\u015fi duce existen\u0163a. Aceast\u0103 interac\u0163iune se fundamenteaz\u0103 pe comunicare, adic\u0103 acel proces inten\u0163ionat de transfer de informa\u0163ie \u015fi \u00een\u0163elesuri \u00eentre indivizi, grupuri, niveluri organiza\u0163ionale \u015fi organiza\u0163ii \u00een ansamblul lor, de la o surs\u0103 emi\u0163\u0103tor la receptor.<\/p>\n Etimologia cuv\u00e2ntului are la baz\u0103 termenul latin communicare, av\u00e2nd sensul \u201da pune \u00een comun\u201d. Comunicarea interuman\u0103 se bazeaz\u0103 pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane, reunite sub termenul de\u00a0 limbaj \u00een care un loc deosebit revine componen\u0163ei con\u015ftiente – g\u00e2ndirea.<\/p>\n V\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 este o etap\u0103 foarte important\u0103 \u00een dezvoltarea copilului. Un loc aparte \u00eel ocup\u0103 comunicarea, \u00een vederea \u00eembog\u0103\u0163irii capacit\u0103\u0163ii acestuia de a intra \u00een rela\u0163ie cu ceilal\u0163i copii \u015fi cu adul\u0163ii, de a interac\u0163iona cu mediul, de a-l cunoa\u015fte, de a-l explora, de a-\u015fi forma personalitatea.<\/p>\n Exist\u0103 dou\u0103 caracteristici principale proprii \u00eensu\u015firii mijloacelor de comunicare verbale \u015fi nonverbale. Prima o reprezinta capacitatea copilului de a \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 cuvintele, gesturile, tonul etc. A doua este abilitatea de a folosi el \u00eensu\u015fi aceste simboluri \u00een comunicare.<\/p>\n \u201dSimbolurile includ jocurile, \u00eentreb\u0103rile \u015fi visurile copiilor. Privite atent, jocurile ne vorbesc. Ele sunt un mijloc privilegiat de exprimare simbolic\u0103 \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00eencep\u00e2nd cu z\u0103ng\u0103nitul primelor juc\u0103rii \u015fi termin\u00e2nd cu cele mai complicate jocuri. \u00centreb\u0103rile fac \u015fi ele parte din limbajul\u00a0 copiilor mici. Cum \u015ftim, copiii \u00eentreab\u0103 foarte des: pentru a primi informa\u0163ii, pentru a auzi sau a \u00een\u0163elege un cuv\u00e2nt (nou) etc.<\/em>\u201d (Albu, Gabriel, 2008, Comunicare interpersonal\u0103, Ed Institutul European, p.25)<\/p>\n Pentru copiii pre\u0219colari, barierele cele mai frecvente \u00een comunicare sunt de ordin cognitiv. Ei nu pot s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eentotdeauna \u00eentocmai sensul unor cuvinte sau pe care cei mari le folosesc. Aceast\u0103 barier\u0103 va disp\u0103rea treptat, odat\u0103 cu \u00eembog\u0103\u021birea cuno\u0219tin\u021belor \u015fi a experien\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n Astfel, apar caren\u0163e educative mai ales \u00een mediul familial unde comunicarea p\u0103rin\u0163ilor cu copiii este deficitar\u0103. Factorii care determin\u0103 apari\u0163ia acestor disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i ale comunic\u0103rii \u00een familie pot fi multipli: fie p\u0103rin\u0163ii nu au preg\u0103tirea intelectual\u0103 necesar\u0103, fie nu au timpul necesar s\u0103 stea cu copiii, fie nu au r\u0103bdare, fie sunt l\u0103sa\u021bi \u00een grija bunicilor. Acesta e cazul cel mai fericit, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 \u015fi situa\u0163ii \u00een care copiii de v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5-7 ani stau singuri o zi \u00eentreag\u0103 uneori f\u0103r\u0103 a fi supraveghea\u021bi.<\/p>\n Al\u0163i factori care influen\u0163eaz\u0103 o slab\u0103 \u015fi ineficient\u0103 comunicare p\u0103rin\u0163i-copii o reprezint\u0103:\u00a0ne\u00een\u0163elegerile dintre p\u0103rin\u0163i, climatul\u00a0 familial este unul tensionat, cu certuri, nemul\u0163umiri, repro\u015furi etc; divor\u0163ul, iar\u0103\u015fi\u00a0 o cauz\u0103 deseori cu o influen\u0163\u0103 negativ\u0103 asupra tr\u0103irilor interioare ale copiilor; la divor\u021b copiii sunt \u00eencredin\u021ba\u021bi unuia dintre p\u0103rin\u021bi , de regul\u0103, iar ace\u0219tia nu \u00een\u021beleg de ce nu mai pot fi cu mama sau cu tata, decesul unuia dintre p\u0103rin\u021bi, fapt ce se r\u0103sfr\u00e2nge asupra emo\u021biilor copilului, plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate a p\u0103rin\u0163ilor, (a devenit o \u201dmod\u0103\u2019\u2019 \u00een vremurile actuale. Copiii r\u0103m\u00e2n cu fotografii, cu amintiri despre p\u0103rin\u021bii pe care nu \u00eei v\u0103d ani \u00eentregi la r\u00e2nd, perioad\u0103 at\u00e2t de lung\u0103, \u00eenc\u00e2t uit\u0103 \u0219i cum mai arat\u0103 ace\u0219tia.), copiii din centre de plasament, autoritatea excesiv\u0103 cu p\u0103rin\u021bi hiperautoritari oblig\u0103 pe copil s\u0103 se supun\u0103 orbe\u0219te devenind indirect prin atitudini \u015fi chiar ac\u0163iuni agresive, violen\u0163a \u00een familie (violen\u0163a fizic\u0103, \u00een care p\u0103rintele \u00ee\u015fi bate copiii, \u00eei \u00eenchid \u00een camere \u00eentunecoase \u0219i \u00eei sperie cu ,,bau-bau!\u2019\u2019; violen\u0163a verbal\u0103 c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii folosesc un limbaj vulgar, cu \u00eenjur\u0103turi \u015fi jigniri, violen\u0163a psihic\u0103, \u00een care copilul a\u015fteapt\u0103 cu team\u0103 ca tata s\u0103 vin\u0103 acas\u0103, dup\u0103 ce a b\u0103ut c\u00e2teva pahare la magazinul de dup\u0103 col\u021b \u0219i iar va face scandal, \u0219i iar o va bate pe mama…).<\/p>\n Caz<\/strong> \u00centr-o conversa\u0163ie avut\u0103 cu copiii la gr\u0103dini\u0163\u0103 la ora de Educa\u0163ie pentru societate, am avut ca tem\u0103 \u201dIubirea \u015fi lipsa de iubire\u201d. Am abordat subiecte din pove\u015ftile cunoscute de copii, precum \u201dFata babei \u015fi fata mo\u015fului\u201d,\u00a0 \u201dCenu\u015f\u0103reasa\u201d, poezia \u201dC\u0103\u0163elu\u015ful \u015fchiop\u201d \u015fi altele. \u00cen cadrul activit\u0103\u0163ii, copiii au manifestat interes pentru tema pus\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi au participat activ cu exemple privind personajele pozitive \u015fi cele negative, le-au comparat, au g\u0103sit tr\u0103s\u0103turile fiec\u0103rui personaj \u00een parte.\u00a0 Dup\u0103 aceea am trecut la via\u0163a zilnic\u0103, la experien\u0163e tr\u0103ite de ei \u00een grupul de colegi, pe strad\u0103, \u00een familie. Dup\u0103 \u00eencheierea activit\u0103\u0163ii, a venit la mine un b\u0103ie\u0163el, Mih\u0103i\u0163\u0103.\u00a0 M-a luat de m\u00e2n\u0103 \u015fi mi-a spus a\u015fa: \u201dDoamna, sunte\u0163i cea mai bun\u0103\u201d. \u201dDe ce, Mih\u0103i\u0163\u0103?\u201d \u201dPentru c\u0103 nu ne certa\u0163i, ne iubi\u0163i, ne \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i multe lucruri. La mine tati vine c\u00e2teodat\u0103 acas\u0103 nervos \u015fi mama zice s\u0103 stau cuminte \u00een pat ca s\u0103 nu \u00eel sup\u0103r pe tati \u015fi eu stau acolo, dar el tot o ceart\u0103 pe mama\u2026\u201d Am \u00een\u0163eles atunci c\u0103 \u00een sufletul copilului era o mare durere \u015fi era afectat de aceste discu\u0163ii aprinse din familie, de altfel o familie frumoas\u0103. I-am promis c\u0103 voi vorbi cu z\u00e2na cea bun\u0103 \u015fi totul va fi bine. Desigur, am luat leg\u0103tura cu p\u0103rin\u0163ii, le-am expus problema c\u00e2t mai delicat cu putin\u0163\u0103 \u015fi diplomati, \u015fi abia atunci au realizat ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een sufletul copilului. Din ziua aceea p\u0103rin\u0163ii au evitat s\u0103 mai aib\u0103 discu\u0163ii aprinse \u00een fa\u0163a acestuia, ba, mai mult, au adus c\u00e2t mai multe momente de veselie \u015fi joac\u0103. Fapt confirmat chiar de copil, care, venind la gr\u0103dini\u0163\u0103 \u00eentr-una din zile mi-a \u015foptit la ureche cu bucurie: \u201dDoamna, m-am jucat cu mami \u015fi cu tati! M-a ajutat z\u00e2na cea bun\u0103\u201d. Caren\u0163a educativ\u0103, frecvent\u0103 at\u00e2t \u00een mediile defavorizate, c\u00e2t \u015fi \u00een mediile \u00een care exist\u0103 bun\u0103stare material\u0103, poate lua forma unei \u00eent\u00e2rzieri \u00een ceea ce prive\u015fte dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a comunica. Evolu\u0163ia risc\u0103 \u00een acest caz s\u0103 treac\u0103 spre deficien\u0163\u0103 cultural\u0103 sau spre comportament asocial (dac\u0103 nu \u015fi antisocial).<\/p>\n \u00cen cercetarea pe care\u00a0 trebuie s-o\u00a0 realizeze cadrul didactic, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tensiunile din familie \u015fi sursa caren\u0163elor educative, \u00een efortul de cunoa\u015ftere a mai multor laturi ale personalit\u0103\u0163ii copilului, o cale o reprezint\u0103 ancheta social\u0103. Prin urmare exist\u0103 familii active, \u00een care membrii acesteia lupt\u0103 cu greut\u0103\u021bile, se stimuleaz\u0103 \u00eencrederea \u00een sine, perseveren\u021ba, idealuri de atins \u0219i familiile pasive, indiferente, \u00een care se promoveaz\u0103 sentimentul de descurajare, e\u0219ec, ne\u00eencredere. Se cunosc astfel de atitudini ale unor p\u0103rin\u021bi: \u201dLas\u0103, nu mai merge la \u0219coal\u0103 ! C\u0103ci dup\u0103 ce termini unde te angajezi ? Mai bine mergem la c\u00e2mp s\u0103 muncim p\u0103m\u00e2ntul!\u201d sau \u201dUnde s\u0103 mai mearg\u0103 la \u0219coal\u0103? \u0218i pe mine cine m\u0103 mai ajut\u0103 la treburi?\u2019\u2019<\/p>\n Caz<\/strong> Membrii familiei: p\u0103rin\u0163ii \u015fi doi copii. Copilul reac\u0163ioneaz\u0103 fie opun\u00e2ndu-se acestei st\u0103ri de lucruri, fie \u00eenchiz\u00e2ndu-se \u00een sine, dar niciodat\u0103 \u00een mod adecvat (e posibil ca nici s\u0103 nu aib\u0103 cum s\u0103 reac\u0163ioneze \u00een mod adecvat \u015fi eficient, din moment ce adul\u0163ii afla\u0163i \u00een lupt\u0103 nu g\u0103sesc solu\u0163ia problemei lor). Rezolvarea acestor probleme cade \u00een sarcina p\u0103rin\u0163ilor care trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 comunice cu copiii, s\u0103 le explice c\u0103 fiecare membru al familiei este iubit de ceilal\u0163i, sa nu se mai ajung\u0103 la situa\u021bia \u201dpe fratele\/sora \u00eel\/o iube\u0219ti mai mult!\u201d. Numai o comunicare deschis\u0103 va putea elimina situa\u0163iile conflictuale \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile din sufletul copiilor. Exist\u0103 modalit\u0103\u0163i ineficiente de comunicare pe care p\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 le elimine treptat\u00a0 pentru a putea realiza o mai eficient\u0103 comunicare cu copiii, cum sunt: critica, etichetarea, Comunicarea nonverbal\u0103 e foarte important\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103: o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare, o m\u00e2ng\u00e2iere, sunt percepute de copil ca atitudini de respect \u0219i, precum \u015fi \u00eencuraj\u0103rile scurte care \u00eent\u0103resc comportamentul, amplific\u0103 efortul de \u00eenv\u0103\u0163are : \u201eFoarte bine! Bravo! Suuper! Mai incearc\u0103! Hai! Hai!\u2019\u2019<\/p>\n \u201dLimbajul copiilor nu se adreseaz\u0103 urechilor, el este destinat ochilor \u015fi inimii \u015fi adesea vizeaz\u0103 nelini\u015ftea \u015fi suferin\u0163a. Suferin\u0163a lor este uneori at\u00e2t de debordant\u0103, \u00eenc\u00e2t transpare prin corp, prin expresia fe\u0163ei, \u00een voce \u015fi mai ales \u00een ochi<\/em>\u2019\u2019.\u00a0 (Albu, Gabriel, 2008, Comunicare interpersonal\u0103, Ed. Institutul European, p.17)<\/p>\n De multe ori, ei constat\u0103 faptul c\u0103 nimic din ceea ce au povestit nu a fost auzit, c\u0103 mama sau tata \u00eei spun c\u0103 nu au timp s\u0103 \u00eel asculte sau c\u0103 sunt ocupa\u0163i, se izoleaz\u0103 \u0219i se \u00eentristeaz\u0103. Este bine s\u0103 le acord\u0103m din timpul nostru nu doar s\u0103-i auzim, ci s\u0103 sim\u0163im ceea ce fiul sau fiica ar vrea s\u0103 ne spun\u0103 \u00een acel moment \u015fi nu mai t\u00e2rziu.<\/p>\n De\u015fi un inconvenient, un lucru pe care p\u0103rin\u0163ii par s\u0103 \u00eel g\u0103seasc\u0103 foarte bun este folosirea exemplelor din propria lor copil\u0103rie \u00een comunicarea cu copiii, pentru a \u00eent\u0103ri o idee despre un lucru care trebuie sau nu trebuie f\u0103cut, \u015fi anume: \u201dC\u00e2nd eram copil, tata nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103\u2026\u201d, \u201d\u00cen vremurile mele nu obi\u015fnuiam s\u0103 m\u0103 uit la televizor dup\u0103 orele de gr\u0103dini\u0163\u0103, o ajutam pe mama la treburi. Ehee, erau vremuri grele. Ast\u0103zi v\u0103 d\u0103m de toate\u2026\u201d, ceea ce \u00eel determin\u0103 pe copil s\u0103 se simt\u0103 vinovat pentru trecutul p\u0103rin\u0163ilor sau pentru ceea ce au \u00een prezent. Important este ca \u00een familie s\u0103 existe reguli \u015fi copilul s\u0103 le respecte \u015fi mai pu\u0163in s\u0103 i se fac\u0103 moral\u0103 pe baza prezent\u0103rii trecutului p\u0103rin\u0163ilor. Copiii tr\u0103iesc \u00een prezentul lor \u015fi le este greu s\u0103 simt\u0103 ceea ce simt p\u0103rin\u0163ii, pentru c\u0103 ei nu tr\u0103iesc experien\u0163a dec\u00e2t prin intermediul acestui gen de relat\u0103ri \u015fi nu o gust\u0103 dec\u00e2t ca pe o poveste.<\/p>\n Fiecare familie are propriul stil de comunicare \u015fi propriul timp: unii mai mult, al\u0163ii mai pu\u0163in sau foarte pu\u0163in. Ora de culcare este pentru copii una deosebit\u0103 pentru comunicare, atunci c\u00e2nd i se poate citi o poveste sau\u00a0 poate fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat sau apreciat pentru c\u0103 s-a sp\u0103lat pe din\u0163i \u00eenainte de culcare. Este un moment care ofer\u0103 copilului o stare de echilibru, de pace, premerg\u0103toare unui somn lini\u015ftit. Foarte pu\u0163ini p\u0103rin\u0163i procedeaz\u0103 astfel \u015fi acest aspect \u0163ine de o stare interioar\u0103, de sim\u0163\u0103minte, de ru\u015finea de a-\u015fi manifesta afec\u0163iunea fa\u0163\u0103 de propriul copil, de starea de oboseal\u0103 pe care o acuz\u0103 din cauza serviciului etc.<\/p>\n \u201dS\u0103 vorbim mai pu\u0163in \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ascult\u0103m mai mult.\u201d Da. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ne lovim de o asemenea replic\u0103. Voi reda cuvintele marelui scriitor francez Antoine de Saint Exupery, pe care le afirma \u00een opera sa intitulat\u0103 Citadela: \u201dPrieten este \u00eenainte de toate cel care nu te judec\u0103… este acela care deschide u\u015fa sa pribeagului, cu c\u00e2rja sa, cu bastonul s\u0103u l\u0103sat \u00eentr-un col\u0163, \u015fi nu-i cere s\u0103 danseze pentru a-i judeca dansul. Iar dac\u0103 pribeagul poveste\u015fte despre prim\u0103vara de afar\u0103, prietenul este acela care prime\u015fte \u00een el prim\u0103vara. Iar prietenul pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnesc este acela care \u00eentoarce c\u0103tre mine acela\u015fi obraz ca \u015fi al meu, luminat de aceea\u015fi credin\u0163\u0103, c\u0103ci atunci unitatea este f\u0103cut\u0103, chiar dac\u0103 el e negustor, iar eu o\u015ftean, el gr\u0103dinar, iar eu marinar \u00een larg. \u015ei pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n t\u0103cut l\u00e2ng\u0103 el, adic\u0103 s\u0103 nu m\u0103 tem pentru gr\u0103dinile mele l\u0103untrice, \u015fi mun\u0163ii mei, \u015fi v\u0103ile, \u015fi pustiurile mele, c\u0103ci el nu le va strivi niciodat\u0103.<\/em>\u201d (Antoine de St. Exupery, Citadela, Ed. Rao, 1993, p.129).<\/p>\n Atunci c\u00e2nd ascult\u0103m se creeaz\u0103 un climat echilibrat, detensionat din punct de vedere emo\u0163ional, \u00eentruc\u00e2t favorizeaz\u0103 consolidarea \u015fi dezvoltarea rela\u0163iilor interpersonale. Se \u015ftie c\u0103, \u00een general, oamenii au nevoie s\u0103 fie asculta\u0163i \u015fi acest lucru aduce numeroase beneficii at\u00e2t pentru cel care transmite, c\u00e2t \u015fi pentru interlocutor. Deseori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca, dup\u0103 un moment de ascultare a celuilalt, s\u0103 con\u015ftientiz\u0103m faptul c\u0103 o schimbare important\u0103 s-a petrecut \u015fi \u00een noi. <\/span><\/p>\n Copilul mic, atunci c\u00e2nd spune c\u0103 vrea s\u0103 ne anun\u0163e ceva important, nu este luat \u00een seam\u0103 imediat, ci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 poate s\u0103-l ignor\u0103m, s\u0103-i acord\u0103m o mai mic\u0103 aten\u0163ie. Dar, \u00een momentul \u00een care acesta insist\u0103, atunci aten\u0163ia noastr\u0103 \u015fi interesul cresc: \u201dMami, te iubesc!\u201d. Nu-i a\u015fa c\u0103 r\u0103m\u00e2nem pur \u015fi simplu uimi\u0163i? Nu-i a\u015fa c\u0103 \u00een acest moment, ascult\u00e2ndu-l pe cel mic, am con\u0219tientizat\u00a0 faptul c\u0103\u00a0 sigur copilul nostru are nevoie de mai mult\u0103 afec\u0163iune din partea noastr\u0103, de mai mult\u0103 aten\u0163ie, de mai mult timp acordat lui?\u00a0 Ne-a obligat (\u00een mod pozitiv) s\u0103 ne oprim pentru o vreme din graba noastr\u0103, din preocup\u0103rile noastre \u015fi s\u0103 ne spunem: \u201dDa, adev\u0103rat. Cum de nu mi-am dat seama de acest lucru p\u00e2n\u0103 acum?\u00a0 Sau se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca unii p\u0103rin\u0163i s\u0103 exclame cu uimire: \u201dVai ce copil de\u015ftept am! Vai \u015fi ce frumos este! \u015ei c\u00e2t de inteligent!\u201d \u015ei p\u00e2n\u0103 atunci abia dac\u0103 s-au oprit vreodat\u0103 o clip\u0103 pentru a-l vedea sau cunoa\u015fte mai bine. Trist, dar adev\u0103rat.<\/span><\/p>\n Comunicarea eficient\u0103 presupune\u00a0 s\u0103 petrecem mai mult timp cu copilul, s\u0103 citim copilului povestea \u00eenainte de culcare, s\u0103 avem r\u0103bdare s\u0103 explic\u0103m\u00a0 copilului atunci c\u00e2nd acesta adreseaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri pe o anumit\u0103 tem\u0103, atunci c\u00e2nd copilul gre\u015fe\u015fte, s\u0103 \u00eei explic\u0103m natura gre\u015felii etc. Povestea vulturului<\/strong> \u201dComunicarea este un continent de c\u0103utare \u015fi de reflec\u0163ie foarte vast: \u00eentins \u015fi ad\u00e2nc, pe c\u00e2t de \u00eentinse \u015fi ad\u00e2nci sunt existen\u0163a \u015fi cugetul fiin\u0163ei omene\u015fti. Nu putem termina ce am \u00eenceput. Nimic, \u00een fond, nu se termin\u0103, \u00een c\u0103utarea noastr\u0103. Atunci c\u00e2nd este prea mult, iar timpul este prea scurt r\u0103m\u00e2ne s\u0103 facem c\u00e2t putem. \u00cen multe situa\u0163ii promitem \u015fi ne promitem s\u0103 revenim.<\/em>\u201d (Albu, Gabriel, 2008, Comunicare interpersonal\u0103, Ed. Institutul European, p.271)<\/p>\n Surse bibliografice:<\/strong><\/em> Ca educatoare, \u00een \u00eendelungata mea experien\u0163\u0103, nu o dat\u0103 mi s-a \u00eent\u00e2mplat ca rela\u0163ia de comunicare cu cei mici s\u0103 varieze \u00een func\u021bie de mai mul\u021bi factori. Am fost nevoit\u0103 s\u0103 caut \u015fi s\u0103 g\u0103sesc solu\u0163ii de optimizare a comunic\u0103rii … Cite\u0219te continuarea
\n Mih\u0103i\u0163\u0103, 5 ani.<\/strong><\/p>\n
\nL-am s\u0103rutat pe obraz \u015fi l-am felicitat.<\/p>\n
\nSe culeg informa\u021bii, se fac rapoarte \u0219i se stabilesc ni\u0219te liste de priorit\u0103\u021bi \u0219i m\u0103suri de interven\u021bie \u00een favoarea copilului.
\nFamilia este nucleul societ\u0103\u021bii, matrice de via\u0163\u0103 fundamental\u0103 pentru existen\u0163a \u015fi formarea personalit\u0103\u0163ii copilului care-l poate influen\u021ba at\u00e2t pozitiv, c\u00e2t \u0219i negativ (condi\u021bii de locuit, hran\u0103, igien\u0103, cultur\u0103, comportament).\u00a0Copiii au nevoie de armonie, echilibru, \u00een\u021belegere \u00eentre p\u0103rin\u021bi, dragoste \u0219i rspect reciproc, modele demne de urmat.
\nMediul social normal al copilului \u00eel constituie dragostea sub dublul ei aspect: dragostea p\u0103rin\u0163ilor pentru copil \u015fi dragostea p\u0103rin\u0163ilor \u00eentre ei.<\/p>\n
\nBianca, 5 ani.<\/strong><\/p>\n
\n\u00cen urma evalu\u0103rii ini\u0163iale pentru grupa mare, Bianca a dovedit priceperi \u015fi deprinderi de lucru corecte; \u015fi-a \u00eendeplinit sarcinile cu succes \u00een timpul de lucru acordat.
\nEste foarte sociabil\u0103, prietenoas\u0103, iubitoare, vesel\u0103, comunicativ\u0103. \u00ce\u015fi iube\u015fte colegii, formeaz\u0103 repede grupuri \u015fi se integreaz\u0103 u\u015for \u00een orice activitate. Colegii o apreciaz\u0103 \u015fi\u00a0 caut\u0103 s\u0103 o aduc\u0103 \u00een mijlocul lor. D\u0103 sfaturi, ofer\u0103 ajutor colegilor care \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een rezolvarea sarcinilor de lucru din cadrul activit\u0103\u0163ilor.
\nSe implic\u0103 \u00een situa\u0163ii \u00een care vreun coleg e mai trist sau mai retras. \u00cei adreseaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri pentru a afla de ce este sup\u0103rat,\u00a0 \u00eel sf\u0103tuie\u015fte \u015fi-l determin\u0103 s\u0103 se joace cu ceilal\u0163i.
\n\u00cen cadrul activit\u0103\u0163ilor, particip\u0103 activ \u015fi con\u015ftient, st\u0103p\u00e2ne\u015fte no\u0163iuni matematice sau de educarea limbajului \u015fi le aplic\u0103 de fiecare dat\u0103 cu succes \u00een rezolvarea cerin\u0163elor.\u00a0 Limbajul este bogat, exprimarea este clar\u0103, corect\u0103, logic\u0103.
\nObservarea comportamentului s-a derulat pe o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 pentru a putea beneficia de situa\u0163ii variate de analiz\u0103.
\nPentru feti\u0163\u0103, avantajul este c\u0103 familia o sprijin\u0103 foarte mult, se implic\u0103 \u00een educarea celor doi copii, exist\u0103 o comunicare eficient\u0103 \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi \u00eentre fra\u0163i, un echilibru \u015fi o armonie permanent\u0103. Familia este una activ\u0103, dinamic\u0103, se implic\u0103 \u00een rela\u0163iile cu cei apropia\u0163i.<\/p>\n
\nDe multe ori cel mic, din lips\u0103 de comunicare caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un refugiu: televizorul, internetul, prietenii sau colegii de \u015fcoal\u0103 sau \u00een cazurile foarte grave fuga de acas\u0103 (ca reac\u0163ie de ap\u0103rare \u015fi protest). Fuga este un semnal de alarm\u0103 ce presupune instaurarea unei supravegheri \u00een scopul reorganiz\u0103rii condi\u0163iilor socio-familiale, educative \u015fi psihologice pentru prevenirea recidivelor.
\nEl este confuz, iar activitatea sa \u015fcolar\u0103 se deterioreaz\u0103 (nu se poate concentra, p[rin\u2019\u2019i nu \u00eel sprijin\u0103, se simte abandonat). Ca urmare, cadrele didactice trebuie s\u0103 caute s\u0103 cunoasc\u0103 ce se afl\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00een spatele unei manifest\u0103ri antisociale sau s\u0103 cunoasc\u0103 bine situa\u0163ia copiilor.
\nEste un fapt cunoscut c\u0103 \u00een familie copilul sufer\u0103 influen\u0163a nu numai a membrilor adul\u0163i, ci \u015fi a celorlal\u0163i copii (fra\u0163i, surori, veri etc.)<\/p>\n
\nS\u0103 \u015ftii s\u0103 vorbe\u015fti \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te por\u0163i cuviincios cu vorbele, care sunt o alt\u0103 form\u0103 a lucrurilor, alt trup al adev\u0103rului. O nou\u0103 abordare a comunic\u0103rii \u00eenseamn\u0103 s\u0103 dai valoare cuvintelor \u0219i vie\u021bii.<\/p>\n
\nordinele date copilului amenin\u021barea\u2019, solicitarea de a promite ceva.<\/p>\n
\n\u201dComunicarea uman\u0103 optim\u0103 \u00eencepe cu ascultarea. Orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 are nevoie s\u0103 fie ascultat\u0103 la fel de ne\u00eendoielnic cum are nevoie s\u0103 fie hr\u0103nit\u0103<\/em>\u2019\u2019, sus\u0163ine G. Smalley (C\u00e2nd unu plus unu fac NOI, Ed Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2005, p.183)<\/span><\/p>\n
\nVoi reda mai jos o poveste plin\u0103 de t\u00e2lc a lui Anthony de Mello privind for\u021ba cuv\u00e2ntului.<\/p>\n
\nUn b\u0103rbat a g\u0103sit \u00eentr-o zi un ou de vultur. L-a luat \u015fi l-a pus \u00een cuibul unei g\u0103ini din ograda sa. Odat\u0103 cu puii de g\u0103in\u0103, a ie\u015fit \u015fi puiul de vultur, iar acesta a crescut \u00eempreun\u0103 cu ei. Toat\u0103 via\u0163a lui, vulturul a f\u0103cut ceea ce f\u0103ceau \u015fi g\u0103inile de curte, scurm\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul dup\u0103 viermi\u015fori \u015fi insecte, g\u00e2ndindu-se c\u0103 \u015fi el e g\u0103in\u0103. \u00centr-o zi, v\u0103z\u00e2nd o pas\u0103re pe cer, a \u00eenceput s\u0103 dea din aripi \u015fi chiar a reu\u015fit s\u0103 zboare c\u00e2\u0163iva metri \u00een aer. C\u00e2nd au v\u0103zut aceasta, p\u0103s\u0103rile din curte au \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 spun\u00e2ndu-i c\u0103 degeaba \u00eencearc\u0103 s\u0103 imite zborul p\u0103s\u0103rilor… oricum nu va reu\u015fi pentru c\u0103 nu este altceva dec\u00e2t o g\u0103in\u0103… iar g\u0103inile nu zboar\u0103. Anii au trecut \u0219i vulturul a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. \u00centr-o zi, a v\u0103zut o pas\u0103re mare \u015fi impun\u0103toare deasupra lui, pe cer. Ea zbura cu m\u0103iestrie \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului, d\u00e2nd cu for\u0163\u0103 din aripile sale puternice \u015fi aurii. B\u0103tr\u00e2nul vultur s-a uitat \u00een sus cu team\u0103 dar \u015fi cu respect.
\n„Cine e aceast\u0103 pas\u0103re?” a \u00eentrebat. „Acesta e vulturul, regele p\u0103s\u0103rilor” au r\u0103spuns p\u0103s\u0103rile de curte. „El apar\u0163ine cerului. Noi apar\u0163inem p\u0103m\u00e2ntului pentru c\u0103 suntem g\u0103ini. Astfel, vulturul a tr\u0103it \u015fi a murit ca o g\u0103in\u0103, pentru c\u0103 asta i s-a spus c\u0103 este.\u201d<\/p>\n
\n*** (1991) Pedagogia pre\u0219colar\u0103 manual pentru Licee pedagogice.
\n*** (1994). Psihologia copilului \u2013 manual pentru licee pedagogice.
\nAlbu, Gabriel (2008).\u00a0Comunicare interpersonal\u0103. Ed. Institutul European.
\nSt. Exupery, Antoine de\u00a0(1993). Citadela.\u00a0Ed. Rao, 1993.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"