Puterea de a anima lumea din jurul s\u0103u \u00eei d\u0103 copilului universul \u00een care s\u0103 creasc\u0103 frumos \u0219i se dezvolte armonios. A visa cu ochii deschi\u0219i spre lumea magic\u0103 a jocului, a da via\u021b\u0103 lucrurilor frumoase \u0219i a vedea universul basmului ca un fapt real creeaz\u0103 spa\u021biul social \u0219i contextul psihologic \u00een care fiecare copil s\u0103-\u0219i dezvolte personalitatea, s\u0103-\u0219i formeze competen\u021bele sociale.
\n\u00cen fapt, acesta este rolul primordial al jocului, de a dezvolta copilul din perspectiv\u0103 comportamental-afectiv\u0103 \u0219i cognitiv pentru a se integra \u00een grupurile de apartenen\u021b\u0103, a-\u0219i proiecta a\u0219tept\u0103rile \u0219i activit\u0103\u021bile spre devenire social\u0103 prin valori \u0219i fapte specifice comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103\/ de referin\u021b\u0103.
\n<\/p>\n
Grigure Vieru spunea: \u201dCopil\u0103ria este taina dezv\u0103luirii viitorului<\/em>\u201d. Nimic mai frumos. Dac\u0103 via\u021ba e o c\u0103l\u0103torie pe drumul destinului, o copil\u0103rie fericit\u0103 e cel mai frumos loc de unde ai putea s\u0103 pleci. C\u00e2nd e\u0219ti mic, toate visele sunt mari deoarece \u201dcopiii g\u0103sesc totul \u00een nimic, oamenii g\u0103sesc nimic \u00een totul<\/em>\u201d (Giacomo Leopardi). Tu \u0219tii c\u0103 toate o s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 pentru c\u0103 un copil are puteri magice c\u00e2t timp crede c\u0103 toate lucrurile sunt reale: \u00eemplinirea de a face \u0219i a fi, sinceritatea g\u00e2ndului bun, bucuria de a tr\u0103i, puterea de a visa, lumea jocului \u0219i credin\u021ba \u00een Dumnezeu.<\/p>\n Prin tradi\u021bia sa, societatea rom\u00e2neasc\u0103 a dezvoltat o serie de practici, de manifest\u0103ri ludice adresate copiilor care au ca scop formarea, \u00een faze incipiente \u0219i accesibile copilului prin dezvoltarea sa mintal\u0103, personalit\u0103\u021bii copilului \u0219i prin formarea competen\u021belor sociale, nu numai a func\u021biilor cognitive. Jocul social nu face nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 antreneze aten\u021bia, capacitatea de memorare, g\u00e2ndirea, imagina\u021bia, creativitatea, func\u021biile senzorial e \u0219i motorii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, jocurile sociale ale copil\u0103riei au favorizat formarea \u0219i dezvoltarea competen\u021bele sociale (M. Argyle, 1998): asertivitatea (caracteristica unei persoane care \u00ee\u015fi exprim\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 punctul de vedere \u015fi interesele), gratifica\u0163ia (a acorda o recompens\u0103) \u0219i sprijinul, comunicarea (nonverbal\u0103, paraverbal\u0103 \u0219i bine\u00een\u021beles verbal\u0103), empatia (\u00een\u0163elegerea sentimentelor tr\u0103ite de cel\u0103lalt), cooperarea, cunoa\u0219terea, rezolvarea problemelor \u0219i, respectiv, prezentarea de sine. Al\u0103turi de fantasticul din basme (despre al c\u0103rui rol vom vorbi \u00eentr-un viitor articol), lumea magic\u0103 a jocului ofer\u0103 \u0219ansa copilului de a \u00eenv\u0103\u021ba f\u0103r\u0103 a face efort con\u0219tient, dar voluntar.<\/span><\/p>\n \u00centr-un studiu realizat \u00een anul \u0219colar 2012-2013, pe un lot de 15 elevii cu C.E.S. din ciclul gimnazial, integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 la \u0218.G.C.M., jud. T., cu structrui de sprijin \u0219i terapii specifice oferite prin C.\u0218.E.I. \u201dP. P. N.\u201d, mun T., prin metoda biografia vie\u021bii, ca tehnic\u0103 de culegere a datelor folosind interviul semidirectiv focalizat, ca instrument de lucru utiliz\u00e2nd fi\u0219a de anamnez\u0103, am urm\u0103rit cu deosebit\u0103 aten\u021bie observarea modului \u00een care jocurile sociale ale copil\u0103riei favorizeaz\u0103 formarea incipient\u0103 a competen\u021belor sociale \u00eentr-un cadru prietenos cu copilul, \u00eentr-un confort psihologic pl\u0103cut, \u00een contextul de bucurie. Din cei 15 elevi, 4 erau fete \u0219i 11 b\u0103ie\u021bi, to\u021bi din mediul rural, dar locuitori \u00een diferite sate ale aceleia\u0219i comune.<\/p>\n Dezvoltarea achizi\u021biilor \u0219i deprinderilor cognitive ale elevilor era limitat\u0103 biologic de retardul mintal \u0219i alte tulbur\u0103ri din spectrul psihiatriei infantile sau pediatric. Formarea competen\u021belor sociale era structurat\u0103 pe capacitatea de a socializa a elevului \u0219i, \u00een acest context, rolul grupului \u0219i jocul social al copil\u0103riei facilita asimilarea competen\u021belor sociale prin: Contextul situa\u021bional favorizant al form\u0103rii competen\u021belor sociale este creat \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor de sprijin educa\u021bional, pe dou\u0103 coordonate: Cele dou\u0103 etape sunt la fel de importante.\u00a0 Activitatea de joac\u0103 organizate \u00een spa\u021biu \u00eenchis (Nu te sup\u0103ra frate, Monopoly, Scrabble, Rummy etc.), \u00een aer liber (\u021aar\u0103, \u021bar\u0103, vrem osta\u0219i, Prinselea pe c\u0103\u021b\u0103rate, \u0218otron, Elastic, Batista etc.) sau competi\u021biile sportive precum fotbalul, ofer\u0103 scena unde repertoriul comportamental devine manifest \u0219i se etaleaz\u0103 competen\u021bele sociale. Etapa a II-a, cea de restructurare cognitiv\u0103, nu face nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 se structureze, prin analiz\u0103, manifest\u0103rile comportamentale prosociale \u0219i cele anomice, s\u0103 se eviden\u021bieze contextele favorizante pentru dezvoltarea competen\u021belor sociale. Restructurarea cognitiv\u0103 se face dup\u0103 un plan bine stabilit, av\u00e2nd etape clare, concrete, pa\u0219i stric\u021bi de urmat la finalitatea c\u0103ruia copiii reu\u0219esc s\u0103 opereze \u00een contexte situa\u021bionale date competen\u021be sociale oportune.<\/p>\n \u00cen concluzie, formarea competen\u021belor sociale cu ajutorul ludoterapiei \u0219i terapiei cognitiv-comportamentale se poate realiza prin activit\u0103\u021bi pl\u0103cute, ce aduc bucurie \u0219i \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 copil\u0103ria elevilor cu C.E.S.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Puterea de a anima lumea din jurul s\u0103u \u00eei d\u0103 copilului universul \u00een care s\u0103 creasc\u0103 frumos \u0219i se dezvolte armonios. A visa cu ochii deschi\u0219i spre lumea magic\u0103 a jocului, a da via\u021b\u0103 lucrurilor frumoase \u0219i a vedea universul … Cite\u0219te continuarea
\na)\u00a0\u00a0 corectarea comportamentelor anomice prin presiunea grupului
\nb) asimilarea regulilor de joc \u0219i asumarea conceptului de regul\u0103, obliga\u021bie, drepturi prin participarea la joc \u0219i folosirea con\u0219tient\u0103 a regulamentului d joc
\nc) prezen\u021ba gratific\u0103rii prin punerea \u00een contexte pozitive \u0219i antrenarea rezisten\u021bei la frustrare \u00een caz de e\u0219ec
\nd) exersarea instrumentelor legate de comunicare \u0219i cooperare
\ne) exprimarea punctelor de vedere \u0219i a intereselor
\nf) g\u0103sirea de solu\u021bii optime \u00een timp real pentru performan\u021b\u0103 \u00een joc.<\/p>\n
\na) realizarea activit\u0103\u021bii de joc (ludoterapie)
\nb) restructurarea cognitiv\u0103 (restructurare cognitiv\u0103 prin terapie cognitiv- comportamental\u0103)<\/p>\n
\nM. Argyle (1998). Competen\u021bele sociale, Ia\u0219i: Editura Universitar\u0103 \u201dAl. I. Cuza\u201d.
\nM. Constantinescu (2004). Competen\u021ba social\u0103 \u0219i competen\u021ba profesional\u0103. Bucure\u0219ti: Editura Economic\u0103.
\nO. Gavril (2002). Asertivitatea \u2013 de la abilitate la competen\u021b\u0103. Ia\u0219i: Editura Performantica.
\nS. Moscovici (coord.) (2007) Psihologia social\u0103 a rela\u021biilor cu cel\u0103lalt, Ia\u0219i: Editura Polirom.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"