Psihicul reprezint\u0103 o organizare sistemic\u0103 \u00een patru categorii: mecanismele informa\u021bional-opera\u021bionale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii \u0219i mecanismele psihice integratoare. Toate \u00eempreun\u0103 \u0219i fiecare \u00een parte genereaz\u0103 \u0219i se autodezvolt\u0103 biofiziologic \u0219i neurofunc\u021bional \u0219i prin stimulare (exersare); ele se \u00eentrep\u0103trund.
\nDezvoltarea psihic\u0103 atipic\u0103 apare \u0219i \u00een contextul \u00eent\u00e2rzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, cu intelect liminal sau retard mintal u\u0219or\/mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice, arat\u0103 un mic studiu explorativ realizat de noi, este oportun\u0103 la nivelul claselor a V-a \u0219i a VI-a. \u00cen fapt, este o \u00eent\u00e2rziere cognitiv-instrumental\u0103 \u0219i de achizi\u021bii de 2-4 clase.
\n<\/p>\n
St\u0103ruitoare \u00eemi r\u0103m\u00e2ne imaginea bunicii care \u00eemi spunea pove\u0219ti, amintiri \u0219i basme din via\u021ba sa, din lumea satului sau de aiurea. Era ca un serial care nu mai voiam s\u0103 se termine. S\u0103raca, ea voia s\u0103 adorm mai repede s\u0103 se apuce de ce mai are de lucru prin gospod\u0103rie, eu m\u0103 luptam eroic cu Mo\u0219 Gene s\u0103 s\u0103 nu pun gean\u0103 pe gean\u0103 p\u00e2n\u0103 nu aflu finalul pove\u0219tii \u0219i toate r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile dar de ce?, dar cum?, \u0219i dup\u0103 aia? etc. Lumea basmelor aduce fantasticul \u00een copil\u0103ria noastr\u0103, ne ajut\u0103 s\u0103 vis\u0103m a ajunge acolo unde e de neajuns prin limitele fizicii sau ale societ\u0103\u021bii. Extraordinarul din povestirea basmelor este dat de caracterul oral: prin basm copilul \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 orice, totul are dimensiunea dat\u0103 de creativitatea senzorio-perceptiv\u0103 \u0219i reprezentare.<\/p>\n
\u201dCopil\u0103ria este inima tuturor v\u00e2rstelor\u201d, spunea Lucian Blaga. \u00cen chintesen\u021ba sa se g\u0103se\u0219te puterea noastr\u0103 de a merge mai departe \u00een via\u021b\u0103. Este prima experien\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 a motiva\u021biei, a voin\u021bei \u0219i a succesului. Pentru Ionescu, \u201dcopil\u0103ria este o lume de miracole \u0219i de uimire a crea\u021biei sc\u0103ldate \u00een lumin\u0103, ie\u0219ind din \u00eentuneric, nespus de nou\u0103 \u0219i proasp\u0103t\u0103 \u0219i uluitoare<\/em>\u201d, sau este \u201d\u0219uvoiul de ap\u0103 care izvor\u0103\u0219te limpede \u0219i curat din ad\u00e2ncurile fiin\u021bei \u0219i la care omenirea alearg\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare s\u0103-\u0219i potoleasc\u0103 setea idealurilor sale de dragoste, de bun\u0103tate, de frumuse\u021be, de perfec\u021biune<\/em>\u201d (Francesco Orestano).<\/p>\n \u00centr-o prezentare sintetic\u0103 a lui M. Golu, psihicul reprezint\u0103 o organizare sistemic\u0103 \u00een patru categorii: mecanismele informational-opera\u021bionale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si mecanismele psihice integratoare. Toate \u00eempreuna \u0219i fiecare \u00een parte genereaz\u0103 \u0219i se autodezvolt\u0103 biofiziologic \u0219i neurofunc\u021bional \u0219i prin stimulare (exersare); ele se \u00eentrep\u0103trund. Recep\u021bionarea informa\u021biilor \u0219i prelucrarea lor se face prin g\u00e2ndire \u0219i memorare. Prin senza\u021bii, copilul capteaz\u0103, \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i prelucreaz\u0103 primar informa\u021bia. Percep\u021bia este prelucrarea, la nivel complex, a informa\u021biei iar reprezentarea func\u021bioneaz\u0103 la nivelul semantic al identific\u0103rii obiectelor.<\/p>\n Fantasticul din lumea basmelor genereaz\u0103 dezvoltarea numai a capacit\u0103\u021bilor perceptiv- senzorial dar \u0219i formarea reprezent\u0103rilor. Eficace, accesul copiilor la basm se face dup\u0103 v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, c\u00e2nd copilul este capabil s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba dintre poveste \u0219i realitate. Acum apare scrisul \u0219i cititul, iar lectura basmelor antreneaz\u0103 percep\u021biile (auzul, v\u0103zul) \u0219i g\u00e2ndirea (inclusiv rezolvarea de probleme, imagina\u021bia, creativitatea). Re\u021binem c\u0103 la v\u00e2rsta \u0219colarit\u0103\u021bii mici, pentru copii cu o dezvoltare normal\u0103 (f\u0103r\u0103 a atinge limitele patologicului) utilizarea basmul pentru formarea \u0219i antrenarea mecanismelor psihice este mai mult dec\u00e2t oportun\u0103.<\/p>\n Dezvoltarea psihic\u0103 atipic\u0103 apare \u0219i \u00een contextul \u00eent\u00e2rzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103, cu intelect liminal sau retard mintal u\u0219or\/ mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice este oportun\u0103 la nivelul claselor a V-a \u0219i a VI-a [1]<\/strong><\/em>. Abia acum reu\u0219e\u0219te s\u0103 fac\u0103 trecerea de la concret la abstract, s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre real \u0219i poveste. \u00cen fapt, este o \u00eent\u00e2rziere cognitiv-instrumental\u0103 \u0219i de achizi\u021bii de 2-4 clase. Cu un copil cu retard mintal mediu, arat\u0103 studiul nostru, integrat \u00een clasa a VI-a, ar trebui s\u0103 se lucreze, cel mai frecvent, arat\u0103 practica, la nivelul clasei a II-a- a III-a. Dezvoltarea sa instrumental\u0103 \u0219i nivelul achizi\u021biilor \u0219colare se opresc, cel mai frecvent, la nivelul clasei a IV-a. \u00cen demersul de asimilare a achizi\u021biilor curriculare, poate rezolva exerci\u021bii cu dificultate sc\u0103zute, cu scheme preoperatorii.<\/p>\n Scopul studiului a fost acela de a urm\u0103ri modul \u00een care elevii cu C.E.S. din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 reu\u0219esc s\u0103 perceap\u0103 con\u021binutul unui basm. Am urm\u0103rit nu numai dac\u0103 elevul este alfabetizat, reu\u0219e\u0219te s\u0103 citeasc\u0103 un basm, dar \u0219i dac\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 con\u021binutul s\u0103u pri eludarea analfabetismul func\u021bional. Mai mult chiar, sub pretextului unui concurs organizat de o institu\u021bie \u0219colar\u0103 din jud. B., am urm\u0103rit dac\u0103 reu\u0219esc s\u0103 redacteze un basm.<\/p>\n Copii cu retard mintal mediu au reu\u0219it doar s\u0103 citeasc\u0103 basmul, nu \u0219i s\u0103 redea con\u021binutul s\u0103u integral. La o lectur\u0103 pe roluri, au re\u021binut mult mai multe informa\u021bii dec\u00e2t prin lectur\u0103 individual\u0103. Copii cu retard mintal u\u0219or, au reu\u0219it s\u0103 rezume oral, f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u021bi majore (ca erori: atribuirea eronat\u0103 a unor ac\u021biuni altor personaje, nerespectarea ordinii \u00een derularea evenimentelor din basm). Elevii cu intelect liminal au reu\u0219it s\u0103 rezume oral \u0219i scris, cu mici erori, basmul lecturat \u0219i s\u0103 creeze propriile basme. Temele basmelor crea\u021bie proprie sunt specifice experien\u021bei cotidiene a elevilor. Ac\u021biunile derulate \u00een nararea basmului au caracter sincretic: fie din via\u021ba cotidian\u0103 a elevului, fie din basme lecturate, acest fapt ar\u0103t\u00e2nd o corela\u021bie direct\u0103 \u00eentre capacitatea creativ\u0103 \u0219i dezvoltarea intelectual\u0103 (Zlate, M., 1999). \u00cen acest sens, elocvente sunt titlurile propuse: [1] Este vorba de rezultatele unui mic studiu explorativ realizat pe un lot de 12 elevi cu C.E.S. integra\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 la \u0218.G.C.D., jud. T., cu structuri de sprijin oferite prin C.\u0218.E.I. \u201dP.P.N.\u201d mun. T., pe parcusul anilor \u0219colari dintre 2013-2016, a c\u0103ror evaluare psihosomatic\u0103 \u0219i orientare \u0219colar\u0103 s-a f\u0103cut \u00een baza O.M.C.T.S. 6552\/2011 \u0219i O.M.C.T.S. 5574\/2011. Bibliografie:<\/strong><\/em> Psihicul reprezint\u0103 o organizare sistemic\u0103 \u00een patru categorii: mecanismele informa\u021bional-opera\u021bionale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii \u0219i mecanismele psihice integratoare. Toate \u00eempreun\u0103 \u0219i fiecare \u00een parte genereaz\u0103 \u0219i se autodezvolt\u0103 biofiziologic \u0219i neurofunc\u021bional \u0219i prin stimulare (exersare); ele se \u00eentrep\u0103trund. … Cite\u0219te continuarea
\na) Colegul meu de banc\u0103, Pr\u00e2slea cel Voinic, elev H.M.D., cls. a V-a, anul \u0219colar 2015-2016;
\nb) Cu Harap-Alb la mall, elev P.S.G., cls. a V-a, anul \u0219colar 2015-2016;
\nc) Un om simplu ce a devenit Regele Imperiului de Diamant, elev B.D.I., cls a VI, anul \u0219colar 2015-2016 (puternic inspirat de \u201dPrin\u021bul fericit\u201d);
\nd) \u00cemp\u0103ratul care a cucerit o lume cu sufletul s\u0103u, elev M.I.A., cls a VI, anul \u0219colar 2013-2014 (puternic inspirat de \u201dPrin\u021bul fericit\u201d);
\ne) Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103 \u0219i Setil\u0103 la chio\u0219cul din col\u021bul \u0219colii, elev T.B.A., cls. a VI-a, anul \u0219colar 2014-2015.<\/p>\n
\nDemersul de culegere \u0219i analiz\u0103 a datelor a fost sistematizat, folosind tehnica analiza produselor activit\u0103\u021bii ca modalitate de evaluare \u0219i descriere a personalit\u0103\u021bii, precum \u0219i analiza documentelor sociale (catalogul \u0219colar, certificatul de orientare \u0219colar\u0103) sau anamneza psihologic\u0103. Realizarea activit\u0103\u021bilor a cuprins patru planuri:
\na) prezentarea achizi\u021biilor necesar a fi asimilate;
\nb) antrenarea deprinderilor de lectur\u0103 a unui text pe roluri;
\nc) exersarea abilit\u0103\u021bilor de rezumare a unui text;
\nd) stimularea capacit\u0103\u021bii de redactare a unui text similar ca gen \u0219i stil literar.<\/em><\/p>\n
\nAllport, G. (1991) Structura \u0219i dezvoltarea personalit\u0103\u021bii, Bucure\u0219ti: E.D.P.
\nGolu, M. (2007) Fundamenele psihologiei, Bucure\u0219ti: Ed. Funda\u021bia \u201dRom\u00e2nia de m\u00e2ine\u201d.
\nMitrofan, I. (2003) Cursa cu obstacole a dezvolt\u0103rii umane, Ia\u0219i: Ed. Polirom.
\nVerza, E. (2011) Tratat de psihopedagogie special\u0103, Bucure\u0219ti: Editura Univesit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.
\nZlate, M. (1999) Psihologia mecanismelor cognitive, Ia\u0219i: Ed. Polirom.
\n https:\/\/1cartepesaptamana.ro\/citate-despre-copilarie\/<\/a>, accesat \u00een 28.07.2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"