Lectura elevilor este o grij\u0103 \u0219i o preocupare a dasc\u0103lului, dar \u0219i a p\u0103rin\u021bilor, din ce \u00een ce mai mult. Dar de ce obi\u0219nuin\u021ba de a citi scade dup\u0103 clasa a IV-a. Unde gre\u0219im? Ce punem prea mult, ce e prea pu\u021bin?
\n<\/p>\n
\u201dLiteratura \u00een \u0219coal\u0103 este o ucenicie f\u0103r\u0103 de care via\u021ba \u0219i formarea elevilor no\u0219tri ar fi ne\u00eemplinite.<\/em>\u201d(Dumitru Gherghina, 1999)<\/p>\n Multe s-au schimbat \u00een ultimii 20 de ani \u00een via\u021ba \u0219colii. De la luxul de a avea o anume carte am ajuns la luxul de a citi o carte. Poate contrariaz\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie, fiind tenta\u021bi a da vina pe dezinteresul elevului. Nu este a\u0219a. Elevul este o fiin\u021b\u0103 social\u0103, care \u00eenva\u021b\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin imita\u021bie. Pe cine mai vede copilul citind o carte, ca s\u0103 citeasc\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u? Cei din jurul s\u0103u vor spune: \u201dn-am timp\u201d, \u201dsunt scumpe c\u0103r\u021bile pe care mi le doresc\u201d, \u201dprefer altceva\u201d.<\/p>\n Pornind de aici, \u00een\u021belegem c\u00e2t de dificil\u0103 este misiunea actual\u0103 a \u0219colii, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 introduc\u0103 modele de una singur\u0103 \u00een via\u021ba elevului. Este posibil? Consider\u0103m c\u0103 nu, f\u0103r\u0103 un parteneriat real pentru educa\u021bie \u00eentre \u0219coal\u0103 \u0219i familie. Numai \u00eempreun\u0103 pot oferi modele. Familia trebuie s\u0103 fie un model \u00een ochii copilului, \u0219coala la fel, iar pentru aceasta este nevoie de o comunicare real\u0103 \u0219i permanent\u0103. Se poate? Trebuie s\u0103 fim optimi\u0219ti, lucr\u0103m cu genera\u021bii noi de p\u0103rin\u021bi, interesa\u021bi de a oferi chiar mai mult dec\u00e2t e firesc copiilor lor. Doar noi trebuie s\u0103-i convingem, s\u0103 pled\u0103m foarte bine pentru lectur\u0103. Vom observa cu pl\u0103cere c\u0103 p\u0103rin\u021bii au chiar bune ini\u021biative, dep\u0103\u0219ind norma prin originalitate. Doresc s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva, altceva, iar \u0219coala trebuie s\u0103 profite de aceasta.<\/p>\n Din experien\u021ba la catedr\u0103, am observat c\u0103 sunt eficien\u021bi urm\u0103torii pa\u0219i:<\/p>\n 1. Demonstr\u0103m c\u0103 programa \u0219colar\u0103 nu este o sperietoare, ci c\u0103 este chiar accesibil\u0103, c\u0103 se (mai) poate ad\u0103uga. Programa nu este un document profesional, ci este o norm\u0103 \u00een interesul elevilor, a\u0219a c\u0103 trebuie cunoscut\u0103 temeinic de p\u0103rin\u021bi \u0219i profesori \u0219i aplicat\u0103 \u00eentru totul de ace\u0219tia din urm\u0103. Cum facem? O trimitem tuturor ca ata\u0219ament la un mesaj \u0219i o dezbatem la prima \u0219edin\u021b\u0103 cu p\u0103rin\u021bii din anul \u0219colar. \u00cen baza \u00een\u021belegerii normei \u0219colii, familia formuleaz\u0103 norme proprii, disp\u0103r\u00e2nd ideea de constr\u00e2ngere. \u00cen aceste condi\u021bii p\u0103rin\u021bii vin cu idei de activit\u0103\u021bi pro-lectur\u0103, se aboneaz\u0103 la magazine on-line, cump\u0103r\u0103, \u00eemprumut\u0103, cer p\u0103rerea, ofer\u0103 sfaturi, ofer\u0103 c\u0103r\u021bi. Ce nu poate face \u0219coala face familia. Aproape totul, cu un efort at\u00e2t de mic.<\/p>\n 2. Noi, cadrele didactice, trebuie s\u0103 devenim modele. S\u0103 respect\u0103m norma (programa). S\u0103 n-o dep\u0103\u0219im, s\u0103 respect\u0103m gradual cerin\u021bele acesteia de la o clas\u0103 la alta. La ce ne ajut\u0103 s\u0103 ne gr\u0103bim? Ajungem oricum \u00een acela\u0219i punct, mai devreme sau la finalul clasei a IV-a. Nu este important c\u00e2t de repede ne atingem obiectivele, ci cu c\u00e2\u021bi elevi reu\u0219im s-o facem. Cu c\u00e2t mai mul\u021bi, cu at\u00e2t mai bine, aceasta \u00eenseamn\u0103 un bun management al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, cea mai bun\u0103 m\u0103sur\u0103 a calit\u0103\u021bii de dasc\u0103l.<\/p>\n 3. Ne exprim\u0103m bucuria c\u00e2nd familia alege pentru copil (mai apoi copilul) o lectur\u0103 de valoare, neprev\u0103zut\u0103 de norma \u0219colar\u0103 \/ nenumit\u0103 de profesor.<\/p>\n 4. \u00cencuraj\u0103m elevul s\u0103 se raporteze la lecturile citite, \u00een vederea \u0219lefuirii caracterului s\u0103u.<\/p>\n \u00cendeplinind \u00eentocmai activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare din programele \u0219colare de \u201dComunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d \u0219i \u201dLimba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103\u201d\u00a0 vom observa c\u0103 exist\u0103 o corela\u021bie \u00eentre acestea \u0219i dezvoltarea unor tr\u0103s\u0103turi importante de caracter, care \u00eel vor ajuta pe elev s\u0103 devin\u0103 autonom \u00een via\u021ba \u0219colar\u0103, dar \u00eel vor preg\u0103ti \u0219i pentru via\u021ba \u00een societatea de mai t\u00e2rziu:<\/p>\n 1. \u00cenc\u0103 din clasele preg\u0103titoare \u0219i \u00eent\u00e2i, activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare propuse pentru\u00a0 receptarea textului formeaz\u0103 la elev comportamentul de ascult\u0103tor. De ce s\u0103 ne gr\u0103bim? Care etap\u0103 dintre cele prezentate merit\u0103 \u201dars\u0103\u201d \u00een formarea caracterului elevului? Copilul trebuie s\u0103 fie participant activ la devenirea sa, nu un dezavuator al c\u0103r\u021bii. Lectura de pl\u0103cere nu va mai fi doar preocuparea \u0219colii, va deveni o nevoie a elevului, dac\u0103 exers\u0103m temeinic activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare din programele \u0219colare, cu fiecare copil \u0219i avem R\u0102BDARE.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Lectura elevilor este o grij\u0103 \u0219i o preocupare a dasc\u0103lului, dar \u0219i a p\u0103rin\u021bilor, din ce \u00een ce mai mult. Dar de ce obi\u0219nuin\u021ba de a citi scade dup\u0103 clasa a IV-a. Unde gre\u0219im? Ce punem prea mult, ce e … Cite\u0219te continuarea
\n2. Activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare ad\u0103ugate\u00a0 pentru receptarea textului \u00een clasa \u00eent\u00e2i \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 pe elev s\u0103 se exprime \u00een diferite moduri: prin cuv\u00e2nt, prin imagine.
\n3. \u00cen clasa a doua, se adaug\u0103 activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare\u00a0 care \u00eel obi\u0219nuiesc pe elev s\u0103 se orienteze corect \u00een fluxul de informa\u021bii pe care \u00eel ofer\u0103 textul.
\n4. \u00cen clasa a III-a, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze corect la stimulii oferi\u021bi te text: s\u0103 ofere opinii pertinente, s\u0103 aleag\u0103, s\u0103 expun\u0103, s\u0103 argumenteze alegeri.
\n5. \u00cen clasa a IV-a, activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare ad\u0103ugate \u00een program\u0103 \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 pe elev s\u0103 schimbe realitatea\/ imaginea\/ informa\u021bia oferit\u0103 de text. Astfel elevul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 o nou\u0103 lume: s\u0103 dezbat\u0103,\u00a0 s\u0103\u00a0 (re)organizeze situa\u021bii \u0219i informa\u021bii,\u00a0 s\u0103 rezolve dileme, s\u0103 preia ini\u021biativa \u00een proiecte, s\u0103-i inspire pe al\u021bii, s\u0103 reflecteze la sine raport\u00e2ndu-se la al\u021bii (adul\u021bi sau copii) \u0219i la viitor.<\/p>\n
\nPrograma de \u201dComunicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d\u00a0 pentru clasele preg\u0103titoare, I \u0219i a II-a, aprobat\u0103 prin ordinul ministrului educa\u0163iei na\u0163ionale nr. 3418\/19.03.2013.
\nPrograma de \u201dLimba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103\u201d pentru clasele a III-a \u0219i a IV-a, aprobat\u0103 prin ordinul ministrului educa\u0163iei na\u0163ionale nr. 5003 \/02.12.2014.
\nGherghina, Dumitru (coord.), \u201dLimba rom\u00e2n\u0103 \u00een \u0219coala primar\u0103\u201d, editura Didactica Nova, Craiova, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"