Lectura este o activitate indispensabil\u0103, at\u00e2t \u00een via\u0163a cotidian\u0103, dar \u015fi \u00een studiul celorlalte discipline. Exist\u0103 o interdependen\u0163\u0103 \u00eentre lectur\u0103-\u00een\u0163elegere-memorare-reproducere. Pentru a fi capabil s\u0103 reproduc\u0103 cele citite, elevul, indiferent de nivel, trebuie s\u0103 citeasc\u0103 manifest\u00e2nd interes \u015fi \u00een\u0163elegere.
\nPrezentul articol \u00ee\u0219i propune redescoperirea locului lecturii \u00een via\u021ba elevului \u0219i importan\u021ba pe care aceasta o are \u00een via\u021ba de zi cu zi. \u00cen articol prezent\u0103m preferin\u0163ele de lectur\u0103 ale elevilor \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar \u015fi \u00een limba\u00a0 englez\u0103, precum \u0219i o compara\u021bie \u00eentre lecturarea electronic\u0103 \u0219i lecturarea c\u0103r\u021bilor.
\n<\/p>\n
Lectura presupune contactul cu o oper\u0103 literar\u0103. Problema recept\u0103rii este una deosebit de important\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163a literaturii, fiind abordat\u0103 \u00eenc\u0103 de antici. Atest\u0103m ideea c\u0103 prin receptarea tragediei, comediei, tr\u0103im sentimentul de catharsis (purificare), iar prin Rena\u015ftere \u015fi Clasicismul francez remarc\u0103m func\u0163ia hedonist\u0103 a artei.<\/p>\n
\u00cen opinia lui Paul Cornea, lectura \u015fi receptarea anticip\u0103 interpretarea care este o explica\u0163ie post-factum a textului. Lectura \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu textul, adic\u0103 cu un grup de semne organizate \u00eentr-un anumit mod \u00een scopul producerii unui sens. Or, sensul textului nu este niciodat\u0103 finit, el se produce la fiecare \u00eent\u00e2lnire cu lectorul\/receptorul \u015fi depinde de experien\u0163a \u015fi cultura individului. Ideea transpare \u015fi din afirma\u0163ia lui Paul Cornea: \u201eEa (lectura) se adapteaz\u0103 scopului urm\u0103rit (vreau s\u0103 studiez, s\u0103 m\u0103 amuz, s\u0103 culeg informa\u0163ii, s\u0103-mi a\u0163\u00e2\u0163 fantezia, s\u0103-mi intensific via\u0163a interioar\u0103, s\u0103-mi calmez aprehensiunile etc.), \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 naturii textului (poezie, manual literar etc.), dar nu mai pu\u0163in circumstan\u0163elor (bun\u0103 sau rea dispozi\u0163ie, stare de vigilen\u0163\u0103 sau oboseal\u0103, ambian\u0163\u0103 zgomotoas\u0103 ori solitar\u0103 etc.)<\/em>\u201d.<\/p>\n Orice text literar este unul codificat \u015fi pentru ca lectorul s\u0103 se poat\u0103 apropia de nucleul obiectiv al operei, trebuie s\u0103 utilizeze c\u00e2teva coduri. Distingem, deci,\u00a0 cinci coduri necesare \u00een decodificarea mesajului unui text literar: codul lingvistic, codul literar, codul genetic, codul perioadei sau sociocodul \u015fi codul ideolectal al autorului. Pornind de la codurile generale indicate, lectorul contacteaz\u0103 cu opera utiliz\u00e2nd \u015fi un cod individual de interpretare. Or, fiecare lectur\u0103 este unic\u0103 \u015fi depinde de starea emotiv\u0103, dispozi\u0163ia psihic\u0103, preg\u0103tirea estetic\u0103 a individului \u00een momentul lecturii. \u00cen contactul s\u0103u cu textul literar, lectorul \u00eendepline\u015fte mai multe func\u0163ii: comprehensiv\u0103 (de \u00een\u0163elegere), evaluativ\u0103 (de apreciere afectiv\u0103 sau axiologic\u0103), cooperativ\u0103 (de conlucrare). Indiferent de inten\u0163ie \u015fi statut, fiecare lector dispune, \u00een momentul contactului cu opera literar\u0103, de careva competen\u0163e literare care-l fac s\u0103 reac\u0163ioneze \u00eentr-un anumit fel \u015fi care \u00eei determin\u0103 interpret\u0103rile. Interesul pentru lector \u015fi pentru reac\u0163iile lui \u00een fa\u0163a operei literare, remarc\u0103 Jonathan Culler, a determinat apari\u0163ia unui curent special, preocupat de interpretarea reac\u0163iilor cititorilor, a\u015fa-numitul reader response criticism, care consider\u0103 \u201e\u00een\u0163elesul unui text chiar experien\u0163a cititorului (o experien\u0163\u0103 care include ezit\u0103ri, specula\u0163ii \u015fi autocorec\u0163ie)<\/em>\u201d.<\/p>\n Opera literar\u0103 este un obiect al experien\u0163ei de lectur\u0103, dar nu se poate reduce la orice. Ea este o construc\u0163ie obiectiv\u0103, autosuficient\u0103 care se reveleaz\u0103 prin lectur\u0103. \u00centrebarea fundamental\u0103 este ce anume determin\u0103 sensul operei? Un r\u0103spuns univoc \u015fi exhaustiv la aceast\u0103 \u00eentrebare nu exist\u0103. S-a afirmat, \u00een literatura de specialitate, c\u0103 sensul operei ar echivala cu textul, fie cu contextul, fie cu lectorul\/cititorul, fie cu inten\u0163ia auctorial\u0103. Fiecare variant\u0103 de r\u0103spuns suscit\u0103 \u015fi genereaz\u0103 numeroase argumente pro \u015fi contra, problema r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een permanen\u0163\u0103 deschis\u0103. Indubitabil, sensul operei nu este ceva simplu, u\u015for de determinat, este o no\u0163iune inefabil\u0103. Cel mai vehiculat \u015fi vechi argument este cel conform c\u0103ruia textul ar echivala cu cel care l-a produs, adic\u0103 cu autorul, ar fi o realizare a inten\u0163iei sale auctoriale. Cine este autorul? Autorul este individul creator de literatur\u0103, este persoana care elaboreaz\u0103 un text literar.<\/p>\n Orice text literar, artistic se creeaz\u0103 pe terenul culturii \u015fi g\u00e2ndirii auctoriale, fiind o expresie subiectiv\u0103, emo\u0163ional-reflexiv\u0103 asupra realit\u0103\u0163ii. Prin intermediul imaginilor artistice, autorul creeaz\u0103 universuri paralele lumii reale. Prin capacitatea sa de a crea artisticul, autorul implic\u0103 afectiv cititorul\/receptorul, \u00eel face un coautor al textului, \u00eei ofer\u0103 posibilitatea \u201es\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d \u00een planul acestui univers, \u00een momentul \u00een care se integreaz\u0103 artei. Autorul este o persoan\u0103 bine individualizat\u0103, profesionalizat\u0103. Opera lui este expresia erudi\u0163iei, a cuno\u015ftin\u0163elor retorice, a unei mentalit\u0103\u0163i culturale.<\/p>\n De remarcat este faptul c\u0103 specificul mediului lingvistic, apropiat din punct de vedere al cunoa\u015fterii limbii rom\u00e2ne, conform aprecierii responden\u0163ilor, se plaseaz\u0103 predominant la nivel avansat \u015fi intermediar, ceea ce ne permite s\u0103 vorbim de un sprijin lingvistic familial \u00een achizi\u0163ia limbii, lu\u00e2nd \u00een considerare marja de subiectivism datorat aprecierii elevilor.<\/p>\n \u00cen contextul acestui tip de socializare lingvistic\u0103, se pune problema specificului obiceiurilor de lectur\u0103 preferate, alese de elevi. Pentru sugestivitatea datelor, prezent\u0103m comparativ preferin\u0163ele de lectur\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar \u015fi \u00een limba\u00a0 englez\u0103, deoarece tendin\u0163ele actuale sunt alinierea la standardele moderne.<\/p>\n Lectura este o activitate indispensabil\u0103, at\u00e2t \u00een via\u0163a cotidian\u0103, dar \u015fi \u00een studiul celorlalte discipline. Exist\u0103 o interdependen\u0163\u0103 \u00eentre lectur\u0103-\u00een\u0163elegere-memorare-reproducere. Pentru a fi capabil s\u0103 reproduc\u0103 cele citite, elevul, indiferent de nivel, este nevoit s\u0103 citeasc\u0103 manifest\u00e2nd interes \u015fi \u00een\u0163elegere. \u015ecolarul cite\u015fte de la noti\u0163e la cerin\u0163e, texte de amploare diferit\u0103 \u015fi le trece prin filtrul min\u0163ii \u015fi imagina\u0163iei proprii, le transform\u0103 \u00een func\u0163ie de\u00a0 experien\u0163ele anterioare, rezult\u00e2nd astfel un produs personal, \u00een care comunicarea joac\u0103 un rol foarte important.<\/p>\n A\u015fadar, acumularea cuno\u015ftin\u0163elor pe baza informa\u0163iilor receptate din lecturare va trebui dirijat\u0103 spre preg\u0103tirea pentru via\u0163a cotidian\u0103, \u00eentre reguli \u015fi principii. Joseph Baldwin afirm\u0103 c\u0103 \u201escopul educa\u0163iei nu const\u0103 \u00een a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe elevi s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 manualele \u015fi s\u0103 se serveasc\u0103 de ele, ci \u00een a-i \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 se cunoasc\u0103 pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi s\u0103 dea o bun\u0103 \u00eentrebuin\u0163are facult\u0103\u0163ilor lor<\/em>\u201d. Se pare c\u0103 \u00een muta\u0163iile din practica educa\u0163ionala trebuie s\u0103 intervin\u0103 transform\u0103ri \u015fi procese necesare existen\u0163ei umane. De\u015fi nu trebuie s\u0103 o concepem neap\u0103rat ca pe un mod de preg\u0103tire pentru conduita social\u0103, cu toate acestea, \u00een dimensiunea existen\u0163ial\u0103 este obligatorie prezen\u0163a unei leg\u0103turi \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi via\u0163a elevului.<\/p>\n Prin prisma modelelor prezente \u00een textele literare, elevul \u00ee\u015fi va putea dob\u00e2ndi anumite concep\u0163ii care vor conduce la descoperirea treptat\u0103 a propriei personalit\u0103\u0163i, \u00eensu\u015findu-\u015fi calit\u0103\u0163ile sau defectele descoperite prin desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunilor relatate. Calitatea idealului de via\u0163\u0103 al elevului depinde chiar \u015fi de poten\u0163ialul moral \u015fi etic al personajului pe care acesta \u00eel studiaz\u0103. Astfel, prin strategii \u015fi metode specifice g\u00e2ndirii critice, elevul poate diferen\u0163ia aspectele pozitive de cele negative \u015fi s\u0103 descopere ce rol pot avea \u00een propria sa dezvoltare personal\u0103.<\/p>\n Profesorul are menirea de a reda o interpretare obiectiv\u0103 asupra unei opere literare, \u00eendrum\u00e2nd pe elev s\u0103 analizeze din perspectiva mai multor concepte de valoare, precum cele creative, estetice, teologice, critice, temporale, atemporale, psihologice, stilistice etc. Toate acestea trebuie corect definite deoarece, prin literatur\u0103, elevul \u00ee\u015fi modeleaz\u0103 personalitatea, g\u00e2ndirea \u015fi sentimentele, datorit\u0103 particip\u0103rii la via\u0163a eroilor, \u00een care se expun ac\u0163iuni ce \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi exprime st\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nu numai, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 modelele pe care \u015fi le aleg.<\/p>\n Manualul de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 trebuie s\u0103 ofere elevului nu doar competen\u0163ele necesare domeniului crea\u0163iei, \u00een care descoper\u0103 tainele fic\u0163iunii \u015fi realit\u0103\u0163ii, ci \u015fi informa\u0163ii corecte despre istoria culturii na\u0163ionale, privind evolu\u0163ia ei. Aceasta este una dintre problemele cu care se confrunt\u0103 limba literar\u0103, \u00een care limbajul a fost principalul mijloc de cristalizare a ideilor ce au eviden\u0163iat contactul dintre oameni \u015fi cultur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 manualul reprezint\u0103 un instrument de lucru cu ajutorul c\u0103ruia elevul \u00ee\u015fi l\u0103rge\u015fte dimensiunea cuno\u015ftin\u0163elor, totodat\u0103 este \u015fi oglinda prin care acesta se cunoa\u015fte \u015fi de descoper\u0103 \u00een universul lecturii \u015fi interpret\u0103rii textelor. Pentru a interpreta obiectiv, profesorul trebuie s\u0103 \u00eei prezinte o analiz\u0103 a operei literare care s\u0103 con\u0163in\u0103 concepte de valoare definite prin elemente creative, estetice, dar \u015fi prin cele cu specific na\u0163ional, filosofic, critic, psihologic sau stilistic, deoarece literatura are rolul de modelare a personalit\u0103\u0163ii, a g\u00e2ndirii \u015fi a exprim\u0103rii.<\/p>\n Exista, \u00een stare concuren\u0163ial\u0103, dou\u0103 tipuri de lectur\u0103: lectura textual\u0103 (alfabetic\u0103, literar\u0103) \u015fi lectura electronic\u0103 (iconic\u0103, de imagini). Raportul dintre cele dou\u0103 tipuri de lecturi ar trebui s\u0103 fie de complementaritate \u015fi nu unul de disjunc\u0163ie. De aceea, se impune, din partea profesorului, sa promoveze ambele tipuri de lectur\u0103, prezent\u00e2nd avantajele \u015fi dezavantajele fiec\u0103rei categorii. Fiecare dintre cele dou\u0103 aduce „lectorului” avantaje \u015fi ispite (vezi tabelul de mai jos):<\/p>\n \u00cen actul de lecturare\/ citire, este nevoie s\u0103 se angajeze doi \u201dactori\u201d: textul \u015fi cititorul. \u00cen mod particular, pentru \u015fcoal\u0103, textele trebuie s\u0103 fie specifice \u015fi selectate pentru a putea fi \u00een\u0163elese de elevi, cititori cu particularit\u0103\u0163i individuale \u015fi de v\u00e2rsta. \u00cen consecin\u0163\u0103, lectura \u015fcolar\u0103 \u015fi particular\u0103 are nevoie de texte \u015fcolare \u015fi lectori elevi.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Lectura este o activitate indispensabil\u0103, at\u00e2t \u00een via\u0163a cotidian\u0103, dar \u015fi \u00een studiul celorlalte discipline. Exist\u0103 o interdependen\u0163\u0103 \u00eentre lectur\u0103-\u00een\u0163elegere-memorare-reproducere. Pentru a fi capabil s\u0103 reproduc\u0103 cele citite, elevul, indiferent de nivel, trebuie s\u0103 citeasc\u0103 manifest\u00e2nd interes \u015fi \u00een\u0163elegere. Prezentul … Cite\u0219te continuarea \n\n
\n De obicei, citesc…<\/strong><\/td>\n \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/td>\n \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n romane<\/td>\n 19%<\/td>\n 2%<\/td>\n<\/tr>\n \n proz\u0103 scurt\u0103<\/td>\n 28%<\/td>\n 8%<\/td>\n<\/tr>\n \n ziare<\/td>\n 27%<\/td>\n 3%<\/td>\n<\/tr>\n \n reviste de tineret<\/td>\n 27%<\/td>\n 5%<\/td>\n<\/tr>\n \n gazete de sport<\/td>\n 10%<\/td>\n 2%<\/td>\n<\/tr>\n \n pagini web<\/td>\n 15%<\/td>\n 31%<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n\n
\n Lectura electronic\u0103<\/strong><\/td>\n Lectura c\u0103r\u0163ilor<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Imagini colorate, atr\u0103g\u0103toare, clare, u\u015for de asimilat<\/td>\n Imaginea e reconstruit\u0103 „mental”, presupun\u00e2nd efort si g\u00e2ndire<\/td>\n<\/tr>\n \n Imagini totale, gata alc\u0103tuite, cu detalii \u015fi\u00a0 accesorii<\/td>\n Imagini sugerate, solicit\u00e2nd „investiga\u0163ie imaginativ\u0103”<\/td>\n<\/tr>\n \n Imagini reale, exacte, concrete<\/td>\n Imagini voit scriptice, simbolizate \u00een metafore<\/td>\n<\/tr>\n \n Limbaj direct, simplu, accesibil<\/td>\n Limbaj mediat, polisemantic, ambiguu<\/td>\n<\/tr>\n \n Confortabil\u0103, domestic\u0103, pasiv\u0103<\/td>\n Act complex, activ<\/td>\n<\/tr>\n \n Ireversibil\u0103, flux continuu<\/td>\n „Reversibil\u0103 \u015fi meniabil\u0103”<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\nFaguet, Emile, Arta de a citi, \u00cen rom\u00e2ne\u015fte de Sadoveanu Lidia, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1973.
\nIser, Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Traducere din limba german\u0103, note \u015fi prefa\u0163\u0103 de Romani\u0163a Constantinescu, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2006.
\nRouxel, Annie, Progresele cercet\u0103rii \u00een didactica lecturii literare, \u00een Perspective, Numaru1(12)\/2006.
\nStanca, Radu, Problema cititorului. Contribu\u0163ii la estetica fenomenului literar, Editura\u00a0 \u00eengrijita \u015fi prefata de Mircea Mutu, Cluj-Napoca, 1997.
\nBarna, Andrei, Antohe, Georgeta, Vrabie, Dumitru, Inova\u0163ie \u015fi schimbare \u00een educa\u0163ie, Editura\u00a0 Funda\u0163iei Universitare \u201cDun\u0103rea de Jos\u201d, Gala\u0163i, 2003.
\nCerghit, Ioan, Perfec\u0163ionarea lec\u0163iei \u00een \u015fcoala modern\u0103, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1983.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"