Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc a suferit de-a lungul timpului foarte multe schimb\u0103ri, acestea fiind datorate, \u00een mare parte, schimb\u0103rile politice, dar acestea nu sunt singurele cauze.\u00a0Dac\u0103 am fi pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a analiza situa\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc de azi, am putea afirma c\u0103 s-a transformat destul de mult datorit\u0103 tehnologiei care a evoluat \u00eentr-un mod rapid, mai ales \u00een r\u00e2ndul elevilor.\u00a0Introducerea manualelor digitale era o necesitate ce se impunea, \u00eens\u0103, numai \u00een anumite unit\u0103\u0163i \u015fcolare, din anumite zone ale \u0163\u0103rii, se putea realiza efectiv, dat fiind faptul c\u0103 nu toate \u015fcolile din \u0163ar\u0103 (aici m\u0103 refer la zonele defavorizate \u015fi la \u015fcolile din mediul rural) au dot\u0103rile necesare desf\u0103\u015fur\u0103rii \u00een condi\u0163ii optime a unor astfel de lec\u0163ii.<\/p>\n
Elevii no\u015ftri nu duc lips\u0103 de creativitate, iar din punct de vedere al inova\u0163iei, noi, cadrele didactice suntem cele datoare s\u0103 venim cu elemente cunoscute lor, elemente ce fac parte din mediul lor de via\u0163\u0103, prin urmare trebuie s\u0103 ne perfec\u0163ion\u0103m metodele de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare pentru a putea dep\u0103\u015fi barierele de comunicare survenite \u00een urma cre\u015fterii standardelor evolu\u0163iei tehnologice \u0219i schimb\u0103rilor \u00een a\u0219tept\u0103rile elevilor.\u00a0Metodele \u015fi mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt tradi\u0163ionale reprezint\u0103 baza sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, acestea fiind absolut necesare pentru a putea dezvolta metode \u015fi mijloace moderne.<\/p>\n
Niciun lucru nu poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u015fi dus la standarde superioare dac\u0103 nu este cunoscut modul s\u0103u de func\u0163ionare, modalitatea \u00een care a fost proiectat \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, utilitatea lui. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
Noul ideal educa\u0163ional se inspir\u0103 din modelele unor \u0163\u0103ri europene ca Germania, Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia sau dup\u0103 modelul sistemului american, mediatizat prin intermediul serialelor sau filmelor at\u00e2t de difuzate \u00een mass-media.\u00a0Dat fiind faptul c\u0103 idealul educa\u0163ional are o nou\u0103 proiec\u0163ie, obiectivele pe care un cadru didactic \u015fi le propune s\u0103 le ating\u0103 se schimb\u0103.\u00a0\u00cen vechiul proces de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt accentul era pus pe ceea ce face cadrul didactic, elevul fiind pus \u00een postura de a primi informa\u0163ii pe care s\u0103 le asimileze f\u0103r\u0103 s\u0103 le utilizeze practic sau f\u0103r\u0103 s\u0103-i fie absolut necesare \u00een via\u0163a de zi cu zi.<\/p>\n
Treptat, procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a suferit transform\u0103ri, cauzele fiind multiple: implicarea din punct de vedere emo\u0163ional a cadrelor didactice care observau apari\u0163ia unor dificult\u0103\u0163i\u00a0 de \u00eenv\u0103\u0163are la elevi care doreau s\u0103 asimileze cuno\u015ftinte, dar aveau un ritm de lucru mai lent sau diferit, lipsa de interes a unor elevi fa\u0163\u0103 de anumite informa\u0163ii \u015fi interesul altora, iar de aici a intervenit necesitatea lucrului diferen\u0163iat; lipsa motiva\u0163eie elevilor, lipsa utilit\u0103\u0163ii informa\u0163iilor asimilate in via\u0163a de zi cu zi, apari\u0163ia gadget<\/em>-urilor \u015fi a televiziunilor cu grila diversificat\u0103, f\u0103r\u0103 un anumit program, exercitarea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a libert\u0103\u0163ii de exprimare, inclusiv a libert\u0103\u0163ii de publicare \u015fi mediatizare.<\/p>\n To\u0163i ace\u015fti factori, plus mul\u0163i al\u0163ii ce au derivat din necesit\u0103\u0163ile reale ale educabililor au dus la na\u015fterea unui proces de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt centrat pe elev, pe nevoile \u015fi necesit\u0103\u0163ile sale, pe ceea ce poate face \u015fi ceea ce \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 fac\u0103, pe felul s\u0103u de a fi \u015fi pe tr\u0103s\u0103turile specifice personalit\u0103\u0163ii sale unice. Sistemul metodelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt descris de c\u0103tre Ioan Cerghit este indicat \u00een imaginea urm\u0103toare:<\/p>\n O viziune diferit\u0103 este prezentat\u0103 de c\u0103tre doamna conf.univ.dr. Crengu\u0163a-L\u0103cr\u0103mioara Oprea care propune o reevaluare a tuturor metodelor tradi\u0163ionale (nu numai a metodelor de evaluare) din punctul de vedere al caracterului pasiv pe care \u00eel au elevii. Dumneaei propune utilizarea strategiilor de tip activ-participativ, f\u0103r\u0103 a le rupe de cele tradi\u0163ionale, pentru c\u0103 ele marcheaz\u0103 un nivel superior \u00een spirala moderniz\u0103rii strategiilor didactice. Clasificarea metodelor (inter)active (apud C. L. Oprea, 2003)<\/em><\/p>\n Observ\u0103m cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 cei doi autori prezint\u0103 toate metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evalure), \u00eens\u0103 \u00een urm\u0103toarele r\u00eenduri m\u0103 voi axa pe metodele utilizate cu prec\u0103dere \u00een evaluarea \u015fcolar\u0103. Acela\u015fi criteriu este utilizat de c\u0103tre C. Cuco\u015f \u00een realizarea urm\u0103toarei clasific\u0103ri: S. Stoian \u00eemparte metodele de evaluare \u00een trei categorii, astfel: \u00cen Tratatul de pedagogie \u015fcolar\u0103 a lui I. Nicola, g\u0103sim urm\u0103toarea clasificare: O alt\u0103 clasificare care distinge metodele \u015fi instrumentele de evaluare este realizat\u0103 de c\u0103tre M. Stanciu: Indiferent de criteriile dup\u0103 care se realizeaz\u0103 clasificarea sau de tipul metodei, pentru a putea fi aplicabile la nivelul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, acestea trebuie s\u0103 motiveze elevul pentru ca ulterior s\u0103 conduc\u0103 la o activitate evaluativ\u0103 corect\u0103, transparent\u0103 \u015fi obiectiv\u0103.\u00a0\u020an concluzie, metodele moderne nu se afl\u0103 \u020bntr-o continu\u0103 concuren\u0163\u0103 cu cele tradi\u0163ionale, din\u00a0contr\u0103, alternarea \u015fi combinarea acestora conduc la un demers educativ performant.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Articolul reprezint\u0103 un punct de vedere propriu asupra evolu\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din perspectiva procesului didactic, cu prec\u0103dere privind metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. M-am oprit asupra acestei teme pentru c\u0103 am sim\u0163it c\u0103 metodele de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt folosite \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc pot contribui … Cite\u0219te continuarea
\nAcestea fiind spuse, este necesar\u0103 enumerarea celor mai cunoscute metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, pornind de la cele tradi\u0163ionale, pentru ca ulterior s\u0103 \u00eencheiem cu metodele moderne, vazute ca o alternativ\u0103 interactiv\u0103 a celor tradi\u0163ionale.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/201608_RacuAnaMaria_img1.png\" "\\"2016")
<\/p>\n
\nAutoarea clasific\u0103 metodelor \u015fi tehnicilor interactive de grup \u00een c\u00e2teva grupe mari de metode dup\u0103 func\u0163ia didactic\u0103 principal\u0103:<\/p>\n\n\n
\n Categoria<\/strong><\/td>\n Exemplific\u0103ri<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Metode de predare-\u00eenv\u0103\u0163are<\/td>\n Metoda pred\u0103rii\/ \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii reciproce (Reciprocal teaching), Palinscar, metoda Jigsaw (Mozaicul), citirea cuprinz\u0103toare, STAD (Student Teams Achievement Division) \u2013 metoda \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe grupe mici; TGT (Teams\/ Games\/ Tournaments) \u2013 metoda turnirurilor \u00eentre echipe, metoda schimb\u0103rii perechii (Share-Pair Circles), metoda piramidei, \u00eenv\u0103\u0163area dramatizat\u0103.<\/td>\n<\/tr>\n \n Metode de fixare \u015fi sistematizare a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi de verificare<\/td>\n Harta cognitiv\u0103 sau harta conceptual\u0103 (Cognitive map, Conceptual map), matricile, lan\u0163urile cognitive, fishbone maps (scheletul de pe\u015fte), diagrama cauzelor \u015fi a efectului, p\u00e2nza de p\u0103ianjen (Spider map \u2013 Webs), tehnica florii de nuf\u0103r (Lotus Blossom Technique), metoda R.A.I., cartona\u015fele luminoase.<\/td>\n<\/tr>\n \n Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativit\u0103\u0163ii<\/td>\n Brainstorming, starbursting (Explozia stelar\u0103), metoda P\u0103l\u0103riilor g\u00e2nditoare (Thinking hats \u2013 Edward de Bono), caruselul, multivoting, masa rotund\u0103, interviul de grup, studiul de caz, incidentul critic, Phillips 6\/6, tehnica 6\/3\/5, controversa creativ\u0103, fishbowl (tehnica acvariului), tehnica focus grup, patru col\u0163uri (Four corners), metoda Frisco, sinectica, buzz-groups, metoda Delphi.<\/td>\n<\/tr>\n \n Metode de cercetare \u00een grup<\/td>\n Tema sau proiectul de cercetare \u00een grup, experimentul pe echipe, portofoliul de grup<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\nDin punct de vedere istoric, metodele pot fi clasificate \u00een metode tradi\u0163ionale \u015fi metode moderne sau alternative.<\/p>\n
\n– metode \u015fi instrumente de evaluare tradi\u0163ionale:<\/em> probe orale, probe scrise, probe practice
\n– metode \u015fi instrumente de evaluare complementare:<\/em> observarea sistematic\u0103 a elevilor, investiga\u0163ia, proiectul, portofoliul, tema pentru acas\u0103, tema de lucru \u00een clas\u0103, autoevaluarea.<\/p>\n
\n– metode bazate pe ac\u0163iune:<\/em> exerci\u0163iul, lucr\u0103ri de laborator, lucr\u0103ri de atelier, activitatea cu cartea;
\n– metode iconice:<\/em> demonstra\u0163ia, observarea, excursiile, vizitele;
\n– metode simbolice:<\/em> expunerea, conversa\u0163ia.<\/p>\n
\n– metode \u015fi procedee expozitiv-euristice:<\/em> povestirea, descoperirea, demonstra\u0163ia, modelarea, observa\u0163iile independente, munca cu manualul \u015fi alte c\u0103rti, lucr\u0103rile experimentale, lucr\u0103rile practice \u015fi aplicative, lucrul \u00een grup
\n– metode \u015fi procedee algoritmice:<\/em> algoritmizarea, instruirea programat\u0103, exerci\u0163iul
\n– metode si procedee evaluativ-stimulative:<\/em> observarea \u015fi aprecierea verbal\u0103, chestionarea oral\u0103, lucr\u0103rile scrise, testele docimologice, verificarea prin lucr\u0103ri practice, examenele, sc\u0103rile de apreciere, verificarea cu ajutorul ma\u015finilor.<\/p>\n
\nMetode \u015fi instrumente tradi\u0163ionale:<\/em>
\n1. Probele orale: conversa\u0163ia de verificare (prin \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri); cu suport vizual; redarea (repovestirea); descrierea \u015fi reconstituirea; descrierea \/ explicarea \/ instructajul; completarea unor dialoguri incomplete.
\n2. Probele scrise: extemporalul (lucrarea scris\u0103 neanun\u0163at\u0103); activitatea de munc\u0103 independent\u0103 \u00een clas\u0103; lucrarea de control (anun\u0163at\u0103); tema pentru acas\u0103; testul.
\n3. Probele practice: confec\u0163ionarea unor obiecte; executarea unor experien\u0163e sau lucr\u0103ri experimentale; \u00eentocmirea unor desene, schi\u0163e, grafice; interpretarea unui anumit rol; trecerea unor probe sportive
\nMetode \u015fi instrumente complementare:<\/em> observarea sistematic\u0103 a activit\u0103\u0163ii \u015fi comportamentului elevilor; investiga\u0163ia; proiectul; portofoliul; autoevaluarea.<\/p>\n
\nMarin Manolescu, \u201eActivitatea evaluativ\u0103 \u00eentre cogni\u0163ie \u015fi metacogni\u0163ie\u201d, Editura Meteor, 2004.
\nIoan Nicola, \u201cTratat de pedagogie \u015fcolar\u0103\u201c, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103 Regia Autonom\u0103, Bucure\u015fti, 1996.
\nIoan Cerghit, \u201cMetode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u201d, pag. 98, Editura Polirom, Bucure\u015fti, 2006.
\nAdrian Stoica, Evaluarea progresului \u015fcolar, Editura Humanitas Educa\u0163ional, Bucure\u015fti, 2003, pag.136-137.
\nConstantin Cuco\u015f, Pedagogie, Editura Polirom, 2006, Bucure\u015fti, pag.375
\nOprea, Crengu\u0163a (2008),\u201dStrategii didactice interactive\u201d, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"