{"id":5283,"date":"2016-10-01T02:48:09","date_gmt":"2016-10-01T02:48:09","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5283"},"modified":"2016-09-29T03:49:10","modified_gmt":"2016-09-29T03:49:10","slug":"cultivarea-creativitatii-prin-matematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/cultivarea-creativitatii-prin-matematica","title":{"rendered":"Cultivarea creativit\u0103\u021bii \u0219colarului mic prin lec\u021biile de matematic\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Predarea matematicii trebuie s\u0103 se realizeze \u00een func\u021bie de rolul \u0219i importan\u021ba ei \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u0219i \u0219tiin\u021bei. Creativitatea este apreciat\u0103 drept o \u00eensu\u0219ire generatoare a progresului. Ritmul alert al dezvolt\u0103rii \u0219i competi\u021biei \u00een toate domeniile de activitate ne impune s\u0103 g\u00e2ndim repede \u0219i bine. Dezvoltarea \u0219tiin\u021bei, a tehnicii \u0219i culturii sunt condi\u021bionate \u00een mare m\u0103sura de capacitatea creativ\u0103 a oamenilor.<br \/>\n<span style=\"font-weight: 300;\">G\u00e2ndirea creatoare se formeaz\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt prin orientarea \u015fi stilul activit\u0103\u0163ii elevilor, prin tipul de sarcini \u015fi exerci\u0163ii care pot constitui un antrenament al g\u00e2ndirii. \u00cens\u0103\u015fi creativitatea se \u00eenva\u0163\u0103. Elevul \u00eenva\u0163\u0103 modul \u00een care se g\u00e2nde\u015fte creator. \u00cen sprijinul acestei idei poate fi invocat\u0103 \u015fi pozi\u0163ia lui B. Schwartz: \u201d<\/span><em style=\"font-weight: 300;\">Creativitatea se \u00eenva\u0163\u0103, chiar dac\u0103 nu se \u00eenva\u0163\u0103 ca fizica sau t\u00e2mpl\u0103ria. Ar fi mai nimerit s\u0103 spunem c\u0103 se desc\u0103tu\u015feaz\u0103 sau se dezvolt\u0103<\/em><span style=\"font-weight: 300;\">&#8222;.<\/span><br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Creativitatea are o vast\u0103 \u015fi complex\u0103 valoare social\u0103, pedagogic\u0103 \u015fi psihologic\u0103 ce o pune pe primele planuri de implica\u0163ie \u00een progresul omenirii, pentru c\u0103 toate sferele de activitate uman\u0103 cer un anumit grad de creativitate. Este ne\u00eendoielnic c\u0103 procesul de creativitate al societ\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu educa\u0163ia, \u00een general \u015fi cu educa\u0163ia \u015fcolar\u0103, \u00een particular.<\/p>\n<p>Un rol principal \u00een dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii la elevi \u00eei revine, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, care trebuie s\u0103 conduc\u0103 \u015fi s\u0103 orienteze \u00een mod sistematic si continuu aceast\u0103 activitate, dezvolt\u00e2ndu-le g\u00e2ndirea, judecata \u015fi imagina\u0163ia creatoare. Orice educator trebuie s\u0103-\u015fi asume cu maxim\u0103 responsabilitate \u015fi pertinen\u0163\u0103 aceast\u0103 nobil\u0103 misiune.<\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 300;\">Rezolvarea problemelor are\u00a0un rol principal pentru dezvoltarea g\u00e2ndirii elevilor, iar stimularea g\u00e2ndirii se realizeaz\u0103 mai ales prin compunerea de probleme de c\u0103tre elevi. Compunerea problemelor \u00een care elevul \u00eembin\u0103 cuvinte \u015fi numere exprim\u00e2nd rela\u0163ii \u00eentre cantit\u0103\u0163i, mul\u0163imi, numere, stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea la o activitate intens\u0103 de crea\u0163ie.<\/span><\/p>\n<p>Rezolvarea de probleme \u015fi mai ales compunerea de probleme prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru dezvoltarea flexibilit\u0103\u0163ii spontane \u015fi adaptative, a originalit\u0103\u0163ii, a capacit\u0103\u0163ii de redefinire \u015fi a cre\u015fterii interesului pentru problemele reale ale vie\u0163ii, la dezvoltarea g\u00e2ndirii predictive de tip divergent \u015fi probabilistic, precum \u015fi la dezvoltarea formelor variate sub care se prezint\u0103 imagina\u0163ia creatoare.\u00a0<span style=\"font-weight: 300;\">Activitatea de rezolvare \u015fi compunere a problemelor ofer\u0103 terenul cel mai fertil din domeniul activit\u0103\u0163ilor matematice pentru cultivarea \u015fi educarea creativit\u0103\u0163ii \u015fi inventivit\u0103\u0163ii.<\/span><\/p>\n<p>\u201e<em>Diferen\u0163a dintre a \u00eenv\u0103\u0163a rezolvarea unei probleme \u015fi a \u015fti (a putea) s\u0103 rezolvi o problem\u0103 nou\u0103 \u00eensemn\u0103 creativitate dar de niveluri diferite.<\/em>&#8221; (Lector universitar doctor; Neac\u015fu Ion &#8211; Metodica pred\u0103rii matematicii la clasele I -IV, E.D.P., Bucure\u015fti, 1988, p.269)<\/p>\n<p>Rezolvarea unei probleme \u201e\u00eenv\u0103\u0163ate&#8221; ofer\u0103 mai pu\u0163in teren pentru creativitate dec\u00e2t rezolvarea unei probleme noi, care, la r\u00e2ndul ei, este dep\u0103\u015fit\u0103 de alc\u0103tuirea (compunerea ) unor probleme noi.<\/p>\n<p>Aceasta \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een activitatea de rezolvare de probleme avem de-a face numai cu aspecte creative, renun\u0163\u00e2nd totalmente la cele reproductive. Opozi\u0163ia dintre algoritm \u015fi euristic, dintre deprindere \u015fi ra\u0163ionament este numai aparent\u0103. Creativitatea g\u00e2ndirii nu se poate produce dec\u00e2t pe baza unor deprinderi corect formulate, stabilite \u015fi eficient transferate. \u00cen rezolvarea problemelor, deprinderile \u015fi abilit\u0103\u0163ile se refer\u0103 \u00een special la analiza datelor, a condi\u0163iei, la capacitatea de a \u00een\u0163elege \u00eentrebarea problemei \u015fi a orienta \u00eentreaga desf\u0103\u015furare a ra\u0163ionamentului \u00een direc\u0163ia descoperirii solu\u0163iei problemei.<\/p>\n<p>Crearea \u015fi rezolvarea problemelor pot \u00eembr\u0103ca procedee variate, av\u00e2nd urm\u0103toarea succesiune gradual\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>probleme-ac\u0163iune sau cu punere \u00een scen\u0103;<\/li>\n<li>crearea de probleme dup\u0103 tablouri \u015fi imagini;<\/li>\n<li>dup\u0103\u00a0 modelul unei probleme rezolvate anterior;<\/li>\n<li>cu indicarea opera\u0163iilor matematice;<\/li>\n<li>cu indicarea num\u0103rului de opera\u0163ii matematice;<\/li>\n<li>transformarea problemelor compuse \u00een exerci\u0163ii cu ordinea opera\u0163iilor \u00een succesiunea judec\u0103\u0163ilor de rela\u0163ie corespunz\u0103toare con\u0163inutului problemei;<\/li>\n<li>crearea unei probleme dup\u0103 un plan de rezolvare dat;<\/li>\n<li>transformarea problemelor compuse \u00een exerci\u0163iu cu paranteze care indic\u0103 ordinea opera\u0163iilor;<\/li>\n<li>compunerea de probleme f\u0103r\u0103 \u00eentrebare, care urmeaz\u0103 a fi definite \u00een sistem brainstorming;<\/li>\n<li>compunerea de probleme cu \u00eentrebare probabilistic\u0103;<\/li>\n<li>compunerea de probleme cu \u00eenceput dat;<\/li>\n<li>compunerea de probleme dup\u0103 un exerci\u0163iu simplu \u015fi complex;<\/li>\n<li>compunerea de probleme dup\u0103 modelul simbolic;<\/li>\n<li>modificarea con\u0163inutului problemelor \u015fi a datelor problemei cu\u00a0 3 variabile: (a) acela\u015fi con\u0163inut \u015fi date noi; (b) con\u0163inut schimbat, cu men\u0163inerea datelor problemei; (c) con\u0163inut \u015fi date schimbate;<\/li>\n<li>crearea liber\u0103 de probleme.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Orice act creativ presupune existen\u0163a unui material care s\u0103 fie prelucrat \u00een mod creativ, cunoscut fiind faptul c\u0103 \u201edin nimic nu poate fi creat nimic.&#8221;<\/p>\n<p>Baza dezvolt\u0103rii g\u00e2ndirii creative \u00een ajutorul rezolv\u0103rii \u015fi compunerii de probleme de c\u0103tre elevi \u00eencepe din clasa I. Am constatat c\u0103 un elev care nu este \u00een stare s\u0103 rezolve o problem\u0103 nici nu poate s\u0103 compun\u0103. Deci activitatea de compunere de probleme este o activitate care se poate desf\u0103\u015fura \u00een bune condi\u0163ii dup\u0103 ce s-a rezolvat o gam\u0103 \u00eentreag\u0103 de probleme, prin c\u00e2t mai multe metode \u015fi procedee.<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul enun\u0163\u0103 o problem\u0103 cu reuniunea mul\u0163imii de baloane (1 balon + 3 baloane), copiii vor crea probleme, fie men\u0163in\u00e2nd neschimbate valorile numerice (cardinalul mul\u0163imii), fie obiectele reunite.<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 prim\u0103 etap\u0103 este necesar a influen\u0163a posibilitatea comut\u0103rii g\u00e2ndirii \u00een alte direc\u0163ii dec\u00e2t cele ale primei impresii, atr\u0103g\u00e2ndu-le aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 se pot reuni \u015fi alte obiecte sau lucruri. Aceast\u0103 indica\u0163ie faciliteaz\u0103 comutarea g\u00e2ndirii de la obiectele percepute nemijlocit la reprezentarea altor obiecte \u015fi la combinarea lor posibil\u0103 \u00een cercul 0 &#8211; 4 , cum ar fi : 1+3; 2+2; 3+1; 4+0.<\/p>\n<p>Dac\u0103 desprinderea de concret se face cu grij\u0103 \u015fi treptat, copiii ajung s\u0103 opereze \u00een mod real cu numere abstracte \u015fi s\u0103 fac\u0103 combina\u0163ii de compunere \u015fi descompunere, folosind micromodule mentale anticipative sau folosind procedeul \u201e\u00eencercare, eroare&#8221;. Treptat, elevii formuleaz\u0103 probleme care mai de care mai ingenioase, mai opera\u0163ionale.<\/p>\n<p>Activitatea de rezolvare a problemelor contribuie la dezvoltarea g\u00e2ndirii independente \u015fi creatoare. Rezolvarea problemelor \u00een mai multe moduri este un antrenament creativ.<\/p>\n<p>Elevii pot rezolva \u00een mai multe moduri aceea\u015fi problem\u0103.<\/p>\n<p>Exemplu:(clasa a III-a) O livad\u0103 are 6 r\u00e2nduri a c\u00e2te 10 pruni \u015fi 8 r\u00e2nduri a c\u00e2te 10 meri. C\u00e2\u0163i pomi sunt \u00een livad\u0103 ?<\/p>\n<p>1.6&#215;10=60 (pruni) \u00a0 \u00a02.6+8=14 (r\u00e2nduri) \u00a0 \u00a03.(6&#215;10)+(8&#215;10)=140<\/p>\n<p>8&#215;10 =80 (meri) \u00a0 \u00a014&#215;10=140 (pomi) \u00a0 sau<\/p>\n<p>80+60=140 (pomi) \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0(6+8)x10=14&#215;10=140<\/p>\n<p>Creativitatea g\u00e2ndirii nu se poate produce dec\u00e2t pe baza unor deprinderi corect formate, tehnici de calcul, deprinderi de a stabili ra\u0163ionamente logice, un volum bogat de cuno\u015ftin\u0163e pentru a elabora un enun\u0163 cu con\u0163inut realist.\u00a0<span style=\"font-weight: 300;\">\u00cen mod obi\u015fnuit, procesul g\u00e2ndirii \u00eencepe cu o \u00eentrebare, cu punerea unei anumite probleme.<\/span><\/p>\n<p>Compunerea de probleme dup\u0103 exerci\u0163ii \u015fi scheme date este o activitate complex\u0103 pentru c\u0103 acest gen de activitate presupune, pe l\u00e2ng\u0103 st\u0103p\u00e2nirea tehnicilor de calcul \u015fi a deprinderilor de a stabili ra\u0163ionamente logice, un vocabular bogat \u015fi apelul la toate cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite pentru a elabora un text cu un con\u0163inut realist.<\/p>\n<p>Elevii vor fi avertiza\u0163i asupra raportului de dependen\u0163\u0103 \u00eentre datele problemei, raport ce impune introducerea \u00een texte a formul\u0103rilor \u201emai mult cu\u201d, \u201emai pu\u0163in cu\u2019\u2019,\u00a0 \u201ede\u00a0 at\u00e2tea ori mai mult\u201d, \u201ede\u00a0 at\u00e2tea ori mai pu\u0163in\u201d,\u00a0 \u201em\u0103rit\u201d etc.<\/p>\n<p>\u00cen activitatea de compunere a problemelor trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de posibilit\u0103\u0163ile elevilor, prim sarcini gradate, trec\u00e2ndu-se treptat de la compunerea liber\u0103 la cea \u00eengr\u0103dit\u0103 cu anumite cerin\u0163e din ce \u00een ce mai restrictive.<\/p>\n<p>\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul are sarcina s\u0103 conduc\u0103 aceast\u0103 activitate prin indica\u0163ii clare, prin exemple sugestive folosite ca modele, prin cerin\u0163e ra\u0163ionale, s\u0103 canalizeze g\u00e2ndirea \u015fi imagina\u0163ia copiilor \u00een asocia\u0163ii din ce \u00een ce mai pu\u0163in \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. \u00cen acela\u015fi timp, s\u0103-i fac\u0103 pe elevi s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een ei, s\u0103 le stimuleze eforturile intelectuale, s\u0103 le formeze \u015fi s\u0103 le educe calit\u0103\u0163i moral-volitive, s\u0103 le dezvolte interesul \u015fi sensibilitatea la probleme noi, s\u0103 fie receptivi la situa\u0163ii problematice, cu con\u0163inut matematic.<\/p>\n<p>Se recomand\u0103 ca at\u00e2t compunerea problemelor c\u00e2t \u015fi rezolvarea acestora s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u015fi sub forma jocului didactic.\u00a0<span style=\"font-weight: 300;\">Competi\u0163ia generat\u0103 de joc va contribui nu numai la activizarea intelectual\u0103 a copiilor, dar \u015fi la formarea personalit\u0103\u0163ii elevilor, manifestarea unei conduite atitudinale pozitive fa\u0163\u0103 de munca, fa\u0163\u0103 de interesele \u00een cadrul grupului \u015fcolar, cre\u015fterea mobilit\u0103\u0163ii g\u00e2ndirii de baz\u0103 (rapiditate, operativitate, capacitate de control \u015fi autocontrol, calit\u0103\u0163i ale aten\u0163iei).<\/span><\/p>\n<p>Creativitatea nu se \u00eenva\u0163\u0103 numai prin lec\u0163ii speciale, ci prin \u00eentreaga activitate desf\u0103\u015furat\u0103 cu elevii, prin selectarea materiei \u00eenc\u00e2t s\u0103 cuprind\u0103 probleme care incit\u0103 intelectul elevului la fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, rezolv\u0103ri, descoperiri, prin utilizarea unor metode \u015fi forme stimulatoare, prin solicit\u0103ri care s\u0103 ac\u0163ioneze mintea elevilor, puterile lor creatoare.<\/p>\n<p>Pentru a asigura timpul at\u00e2t de necesar unei educa\u0163ii active \u015fi cu atributul de \u201ecreativ\u0103&#8221;, e necesar\u0103 aerisirea general\u0103 a planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a programelor, a manualelor \u015fi chiar a concep\u0163iilor cadrelor didactice care \u00ee\u015fi supra\u00eencarc\u0103 elevii. Timpul mai lejer este un aliat pre\u0163ios al creativit\u0103\u0163ii \u00een \u015fcoal\u0103. Nu f\u0103r\u0103 motiv pre\u0163uiau grecii lui Aristotel a\u015fa de mult orele de \u201e lene elegant\u0103 &#8221; , r\u0103gaz \u00een care s\u0103-\u015fi desc\u0103tu\u015feze imagina\u0163ia \u015fi s\u0103 o lase s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 cu folos.<\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 300;\">Trebuie s\u0103-i form\u0103m pe elevii no\u015ftri f\u0103r\u0103 s\u0103 uit\u0103m nici o clip\u0103 cuvintele lui Gastoc Rerge: \u201e<\/span><em style=\"font-weight: 300;\">Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care, \u00een cur\u00e2nd, nu va mai fi loc dec\u00e2t pentru inventatori<\/em><span style=\"font-weight: 300;\">\u201d. Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 a inteligen\u0163ei \u015fi a imagina\u0163iei constructive, epoca \u00een care matematica \u201eregina \u015ftiin\u0163elor\u201d, a\u015fa cum a numit-o Gauss, este chemat\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 rolul de factor esen\u0163ial \u00een adaptarea rapid\u0103 a fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean la cerin\u0163ele mereu cresc\u00e2nde, impuse de societatea \u00een care tr\u0103im.<\/span><\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\nPachi\u0163a Domni\u0163eanu. \u201cDidactica matematicii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar\u201d, ed. Geneze, Gala\u0163i, 2002.<br \/>\nGhidul programului de informare\/ formare a institutorilor\/ \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. Curriculum pentru clasele I-II \u2013 Bucure\u015fti, 2003.<br \/>\nIon Neac\u015fu. \u201dMetodica pred\u0103rii matematicii la clasele I -IV\u201d, E.D.P., Bucure\u015fti, 1988.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Predarea matematicii trebuie s\u0103 se realizeze \u00een func\u021bie de rolul \u0219i importan\u021ba ei \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii \u0219i \u0219tiin\u021bei. Creativitatea este apreciat\u0103 drept o \u00eensu\u0219ire generatoare a progresului. Ritmul alert al dezvolt\u0103rii \u0219i competi\u021biei \u00een toate domeniile de activitate ne impune &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/cultivarea-creativitatii-prin-matematica\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[565],"class_list":["post-5283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-catalin-porumb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5283"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5283\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5286,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5283\/revisions\/5286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}